Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-3226/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 decembrie 2013
Părțile
SAR Donaris Group SA vs CA Auto-Siguranţa SA, intervenient Podolean Oleg
Pe scurt
Preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului, modul de stabilire a despăgubirilor

2ra-3226/13 — Încasarea sumei

prima instanţă: Gh.Plămădeală dosarul nr.2ra-3226/13 instanţa de apel: I.Cimpoi, M.Guzun, S.Caitaz DECIZIE 18 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către compania de asigurări „Auto-Siguranţa” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea de asigurări-reasigurări „Donaris Group” societate pe acţiuni împotriva companiei de asigurări „Auto-Siguranţa”, intervenient accesoriu Podolean Oleg cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către compania de asigurări „Auto-Siguranţa” societate pe acţiuni şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 14 august 2012 SAR „Donaris Group” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Auto-Siguranţa” SA, intervenient accesoriu Podolean Oleg cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la 25 mai 2011 a încheiat cu SRL „Parc-Tehservice” contractul nr. CSK 2011-03-0011/1 de asigurare facultativă a mijlocului de transport autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi contractul de asigurare auto CASCO nr.2011-03-0011/7, prin care a fost asigurată semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 contra mai multor riscuri, inclusiv şi riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulaţie.

La 22 septembrie 2001 ora 00-40 pe traseul Chişinău-Soroca în apropierea satului Voloviţa s-a produs accidentul rutier în rezultatul căruia automobilul de model „Dacia Logan”, număr de înmatriculare K AP 280, condus de Podoleanu Oleg, a tamponat 1 autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866, conduse de Onia Victor.

Potrivit deciziei agentului constatator din 22 septembrie 2011 vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut Podolean Oleg, şoferul automobilului de model „Dacia Logan”, număr de înmatriculare K AP 280, care deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr.AS 0055618, eliberată de CA „Auto- Siguranţa” SA, valabilă pentru perioada 14 septembrie 2011 – 13 septembrie 2012. Susţine reclamantul că, după declararea cazului asigurat a fost pornit dosarul de daune nr.2083/11 şi nr. 2087/11 din 26 septembrie 2011, iar conform dispoziţiilor nr.CSK-11/1565 şi nr.CSK-11/566 din 27 octombrie 2011 SAR „Donaris Group” SA a achitat SRL „Parc-Tehservice” despăgubirea de asigurare pentru repararea autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 în mărime de 204 300 lei şi a semiremorcii de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 în mărime de 99 450 lei, în baza dispoziţiilor de plată nr.5100 şi nr.5109 din 05 ianuarie 2012. Consideră, că în temeiul art. 1329 alin.(1) Codul civil şi art.22 alin. (13) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, după achitarea despăgubirii de asigurare conform contractului CASKO a preluat, în limitele acestei sume,

dreptul de creanţă pe care asiguratul îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel. La 17 ianuarie 2012 a expediat în adresa pîrîtului pretenţia nr. 75 privind achitarea sumei de 303 750 lei, însă pîrîtul în lipsa unui motiv a achitat parţial doar suma de 100 000 lei. Conform art.22 alin. (7) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006, în cazul avarierii sau distrugerii de bunuri, despăgubirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, ţinîndu-se cont de pretenţiile formulate de persoana păgubită, fără a se depăşi diferenţa dintre valoarea acestor bunuri din momentul producerii accidentului şi valoarea rămasă şi limita maximă a despăgubirilor de asigurare prevăzută de prezenta lege.

Menţionează că, conform facturii fiscale seria JA nr.0504951 din 02 decembrie 2011 proprietarul SRL „Parc-Tehservice” a vîndut rămăşiţele autocamionului şi remorcii care au ars ca metal uzat, iar valoarea rămasă a bunurilor incendiate constituie suma de 17 510 lei. Prin urmare, pîrîtul, în calitate de asigurator de răspundere civilă auto, este obligat să achite asiguratorului, care a acoperit prejudiciul conform contractului de asigurare benevolă, suma achitată, ce nu va depăşi limitele prevăzute de art.14 al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006. 2 Cere reclamantul, încasarea sumei în mărime de 186 240 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă.

S-a încasat de la CA „Auto-Siguranţa” SA pentru SAR „Donaris Group” SA suma de 186 240 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 11 337,20 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, apelul declarat de către CA „Auto-Siguranţa” SA a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 22 iulie 2013 CA „Auto-Siguranţa” SA a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere în parte a acţiunii, cu încasarea sumei în mărime de 14 065 lei. În susţinerea recursului s-a invocat că instanţele judecătoreşti au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În acest sens susţine că, intimatul s-a adresat în ordine de regres în temeiul Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, însă la calcularea despăgubirii de asigurare nu a fost luat în calcul faptul prezenţei uzurii autocamionului şi semiremorcii menţionate, fapt care reiese din prevederile art.24 al Legii menţionate. Consideră că dat fiind faptul că autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 a fost asigurat la suma de 227 000 lei şi avea o uzură de 59%, iar semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 a fost asigurată la suma de 110 500 lei şi avea o uzură de 81%, conform prevederilor art.24 al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, despăgubirea de asigurare care urmează a fi achitată de către CA „Auto-Siguranţa” SA constituie suma de 114 065 lei, din care s-a achitat 100 000 lei, datoria constituind 14 065 lei.

La fel menţionează că, suma încasată cu titlu de cheltuieli de judecată pentru acordarea asistenţei juridice nu este proporţională timpului şi volumului de lucru efectuat. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 20 mai 2013. Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen. Judecînd recursul declarat de către CA „Auto-Siguranţa” SA împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimatul SAR „Donaris Group” SA, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti, din următoarele considerente.

3 În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Instanţa de judecată a stabilit, că SAR „Donaris Group” SA a încheiat cu SRL „Parc-Tehservice” contractul nr. CSK 2011-03-0011/1 de asigurare facultativă a mijlocului de transport autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi contractul de asigurare auto CASCO nr.2011-03-0011/7 de asigurare a semiremorcii de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 şi dispunea de poliţe de asigurare seria CSK nr.2011-03-0011/1 şi seria nr.CSK nr.2011-03-0011/7 (f.d.

19, 35). La 22 septembrie 2011 Podolean Oleg, conducînd automobilul de model „Dacia Logan”, număr de înmatriculare K AP 280, pe traseul Chişinău – Soroca în apropierea satului Voloviţa, a tamponat autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866, conduse de Onia Victor, care îi aparţine în drept de proprietate SRL „Parc-Tehservice”. Potrivit procesului-verbal din 22 septembrie 2011 de constatare a contravenţiei şi deciziei CPR Soroca, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Podolean Oleg (f.d. 20). La momentul accidentului rutier Podolean Oleg deţinea poliţa de asigurare seria AS nr.0055618 eliberată de CA „Auto-Siguranţa” SA la 14 septembrie 2011 valabilă pînă la 13 septembrie 2011 (f.d.

21). La 26 septembrie 2011 SAR „Donaris Group” SA a întocmit procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor nr. 2086/11, cu participarea reprezentantului CA „Auto-Siguranţa” SA, prin care s-a stabilit în urma accidentului rutier soldat cu incendiu autocamionul şi semiremorca sunt deteriorate complet şi necesită înlocuire (f.d. 11-12, 28-29).

Potrivit Acordurilor cu privire la regularizarea dosarului de daune nr.2086/11, încheiate între SRL „Parc-Tehservice” şi SAR „Donaris Group” SA la 27 octombrie 2011 şi dispoziţiilor SAR „Donaris Group” SA nr.CSK-11/1565 şi nr.CSK-11/1566 din 27 octombrie 2011 s-a recunoscut evenimentul produs şi descris în procesul verbal drept caz asigurat şi s-a stabilit cuantumul despăgubirii de asigurare pentru autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203, în mărime de 204 300 lei, calculată conform sumei asigurate 227 000 lei ţinînd cont de franşiza 10 %, iar pentru semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 în mărime de 99 450 lei, calculată din suma asigurată 110 500 lei ţinînd cont de franşiza 10% (f.d.

8, 16, 25). SAR „Donaris Group” SA în temeiul contractul nr. CSK 2011-03-0011/1 de asigurare facultativă a mijlocului de transport şi contractul de asigurare auto CASCO nr.2011-03-0011/7, potrivit dispoziţiilor de plată nr.5100 şi nr.5109 din 05 ianuarie 4 2012, a achitat SRL „Parc-Tehservice” suma despăgubirii de asigurare în mărime de 204 300 lei pentru autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi 99 450 lei pentru semiremorca de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 (f.d.

17, 34). La 17 ianuarie 2012 SAR „Donaris Group” SA a înaintat CA „Auto-Siguranţa” SA pretenţia nr. 57 de recuperare, prin regres, a despăgubirii de asigurare acordată SRL „Parc-Tehservice” pentru daunele cauzate autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi semiremorcii de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866, însă pîrîtul a achitat parţial suma de 100 000 lei (f.d.39, 40). Conform art. 1329 alin.(1) Codul civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Potrivit art.22 alin.(1), (11) şi (12) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, despăgubirile se stabilesc în baza unui acord scris între asigurat, persoana păgubită sau reprezentantul ei legal şi asigurător ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nici o înţelegere, prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Dacă, la data producerii accidentului de autovehicul, persoana păgubită are în vigoare un contract de asigurare de bunuri pentru bunurile avariate sau distruse prin accidentul de autovehicul, posesorul unor astfel de bunuri va fi despăgubit în temeiul acelui contract.

În cazul cînd persoana păgubită se adresează asigurătorului cu care are încheiat contract de asigurare de bunuri pentru recuperarea prejudiciului, constatarea avariilor, soluţiile tehnologice adoptate, evaluarea şi stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi. Întru respectarea prevederilor alin.(12), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea de asigurare plătită acesteia de la asigurătorul de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limitele stabilite de prezenta lege pentru unul şi acelaşi accident.

Prin urmare, Colegiul menţionează, că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel, ţinînd cont de cumulul de probe prezentate în cadrul judecării cauzei, corect au ajuns la concluzia temeiniciei pretenţiei înaintate în pricină de către SAR „Donaris Group” SA, asiguratorul de bunuri al persoanei păgubite care este deţinătorul autocamionul de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 şi semiremorcii de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866, împotriva CA „Auto- Siguranţa” SA, asiguratorul de răspundere civilă auto al persoanei vinovate de 5 comiterea accidentului rutier Podolean Oleg, conducătorul automobilului „Dacia Logan”, număr de înmatriculare K AP 280. şi corect s-a încasat de la CA „Auto- Siguranţa” SA pentru SAR „Donaris Group” SA suma despăgubirii de asigurare achitată asiguratului în mărime de 186 240 lei.

Nu este întemeiat şi se respinge argumentul recurentului cu referire la faptul că la calcularea despăgubirii de asigurare nu a fost luat în calcul faptul prezenţei uzurii autocamionului şi semiremorcii conform prevederilor art.24 al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, deoarece se bazează pe intrepretarea eronată a normelor de drept material, fără a face distincţie între mărimea despăgubirii de asigurare în cazul distrugerii bunului şi mărimea despăgubirii de asigurare în cazul avarierii lui. Or, în cazul distrugerii autovehiculului, pătimitul va beneficia de o despăgubire de asigurare echivalentă valorii bunului pînă la data producerii cazului asigurat.

Conform art.22 alin. (7) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule „Modul de stabilire a despăgubirilor”, în cazul avarierii sau distrugerii de bunuri, despăgubirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, ţinîndu-se cont de pretenţiile formulate de persoana păgubită, fără a se depăşi diferenţa dintre valoarea acestor bunuri din momentul producerii accidentului şi valoarea rămasă şi limita maximă a despăgubirilor de asigurare prevăzută de prezenta lege.

Conform art.23 alin. (1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 „Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii autovehiculului”, despăgubirea pentru avarierea sau distrugerea autovehiculului nu poate depăşi nici una din următoarele valori: a) valoarea pagubei real suportate; b) diferenţa dintre valoarea autovehiculului de la data producerii accidentului şi valoarea rămasă conform actului de reevaluare încheiat de către o unitate de specialitate; c) limita despăgubirii prevăzută de prezenta lege. Potrivit art.2 şi 24 al aceleiaşi Legi, prin valoare rămasă se subînţelege valoarea părţilor din autovehicul rămase neavariate în urma distrugerii lui totale sau, dacă acesta nu poate fi restabilit, nu mai mult de 25% din valoarea lui de la data producerii accidentului.

Valoarea autovehiculului din data producerii accidentului se determină prin scăderea uzurii din valoarea lui de nou. Conform art.15 alin. (2) al Legii nr.407 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări, suma asigurată nu poate depăşi valoarea reală a bunurilor asigurate din momentul încheierii contractului de asigurare. În caz contrar, contractul este nul, în virtutea legii, în partea, din suma asigurată, care depăşeşte valoarea reală a bunurilor la momentul încheierii contractului. Prin urmare, din sensul normelor de drept enunţate rezultă că la stabilirea mărimii de asigurare în cazul distrugerii autovehiculului aceasta constituie diferenţa dintre 6 valoarea autovehiculului la data producerii accidentului şi valoare lui rămasă, adică valoarea părţilor din autovehicul rămase neavariate în urma degradării lui.

Menţionează instanţa de recurs că, conform contractului nr. CSK 2011-03-0011/1 de asigurare facultativă a mijlocului de transport şi contractul de asigurare auto CASCO nr.2011-03-0011/7, încheiate între SAR „Donaris Group” SA şi SRL „Parc- Tehservice”, costul real stabilit de părţi la momentul încheierii contractului de asigurare şi suma asigurată a autocamionului de model „DAF 85 CF 430”, număr de înmatriculare SG AM 203 constituia suma de 227 000 lei, iar a semiremorcii de model „CARNEHL”, număr de înmatriculare SG AA 866 suma de 110 500 lei. Totodată, potrivit raporturilor de evaluare nr. 787/07A din 30 iulie 2012, întocmite de SC “Exauto Plus” SRL, valoarea de piaţă a autovehiculului de model „DAF 85CF430”, numărul de înregistrare SG AM 203, anul producerii 2005, la data de 22 septembrie 2011, constituie suma de 227 730 lei, iar valoarea de piaţă a semiremorcii de model „CARNEHL”, numărul de înregistrare SG AA 866 constituie 110 087,92 lei (f.d.

14-15, 31-32). Din cele expuse, la calcularea despăgubirii de asigurare nu poate fi scăzut coeficientul de uzură a unităţilor de transport din suma asigurată egală cu valoarea de piaţă a autovehiculului şi semiremorcii menţionate la momentul încheierii contractului de asigurare, care a fost ajustată ţinînd cont de anul de producere a acestora, deoarece pentru stabilirea valorii autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat uzura valorică se scade din valoarea lui de nou şi nu din costul real al acestuia stabilit de părţi la data încheierii contractului.

Astfel, avînd în vedere faptul că valoarea rămasă a autocamionului şi remorcii incendiate în rezultatul accidentului rutier din 22 septembrie 2011 constituie suma de 17 510 lei, la plata despăgubirilor de asigurare în cazul distrugerii totale a autovehiculelor, recurentul, în calitate de asigurator al despăgubirii de răspundere civilă auto, este în drept să plătească despăgubirile de asigurare prin scăderea din cuantumul despăgubirii de asigurare a costului părţilor componente şi pieselor autovehiculului rămase neavariate în urma distrugerii lui totale. În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că corect s-a încasat de la CA „Auto-Siguranţa” SA pentru SAR „Donaris Group” SA suma despăgubirii de asigurare achitată asiguratului în mărime de 186 240 lei.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului cu referire la faptul că instanţele judecătoreşti nu au dat apreciere argumentelor invocate şi au aplicat eronat legea materială, deoarece atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel au apreciat toate probele administrate în cauză, au stabilit circumstanţele faptice ale raportului juridic litigios şi au făcut concluzii juste în corespundere cu prevederile normelor de drept material. 7 În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererea de recurs şi coraborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că argumentele aduse în susţinerea cererii de recurs nu îşi găsesc încadrare în prevederile legale.

Totodată, Colegiul va reţine întemeiată concluzia primei instanţe privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de plată pentru achitarea taxei de stat şi asistenţă juridică în sumă de 11 337,20 lei, aceasta avînd la bază probele administrate la materialele cauzei, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art. 94 Cod de procedură civilă. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt legale şi întemeiate, corespund circumstanţelor de fapt stabilite prin probele administrate şi raportate la legea materială, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către compania de asigurări „Auto-Siguranţa” societate pe acţiuni. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea de asigurări-reasigurări „Donaris Group” societate pe acţiuni împotriva companiei de asigurări „Auto-Siguranţa”, intervenient accesoriu Podolean Oleg cu privire la încasarea sumei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 8

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.