2rh-414/14 — Anularea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

dosarul nr. 2rh-414/14 prima instanţă V. Criucicova instanţa de apel N. Cernat, Sv. Caitaz, A. Gavrilița instanţa de recurs N. Clima, I. Druță, D. Mardari ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Rozembac împotriva Ecaterinei Marin cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi cererea Ecaterinei Marin împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin.

constată La 23 aprilie 2010 Sergiu Rozembac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Marin cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil. În motivarea acţiunii Sergiu Rozembac a indicat că la 21 aprilie 1994 a cumpărat un lot de pămînt în or. Călăraşi, str. B.P. Haşdeu 3. A mai menţionat că conform contractului de vînzare-cumpărare a casei din 21 aprilie 1994, î-i aparţine 1/3 cotă-parte din casa de locuit şi anume: odaia de locuit nr. 10 cu suprafaţa de 12,2 m.p., odaia nr. 7 cu suprafaţa de 6 m.p., odaia nr. 9 cu suprafaţa de 9,6 m.p., odaia nr. 8 cu suprafaţa de 7,4 m.p., ½ din terasă, şura nr. a, ¼ din poartă, ½ din gard, nr. IV, nr. V, ¼ din gard nr. VI, şura nr. 3, veceu, ¼ din poartă, ½ din gard VI, gard VII, ½ din gard IV, ¼ din gard VI.

Indică de asemenea, că fosta proprietară, Maria Suhinina, care deţinea 2/3 cotă-parte din casă, îi crea obstacole în privinţa trecerii. 1 Sergiu Rozembac solicită să i se ofere dreptul de a instala poartă şi de a se folosi de trecerea indicată în planul sectorului. Ulterior, Sergiu Rozembac a depus cerere de concretizare a pretenţiilor. În motivarea cererii de concretizare, Sergiu Rozembac a menţionat că deoarece deţine 1/3 cotă-parte din bunul imobil situat pe str. B.P. Haşdeu, iar Ecaterina Marin deţine 2/3 cotă-parte, proprietatea fiind una comună pe cote-părţi. Consideră că astfel deţine dreptul de a se folosi de trecerea care să-i asigure posibilitatea de a dispune de bunul ce-i aparţine, care este asigurat cu o singură trecere, care la moment îi aparţine pîrîtei şi care-i refuză dreptul de a se folosi de această trecere.

Sergiu Rozembac solicită obligarea Ecaterinei Marin de a înlătura obstacolele în folosirea bunului imobil. La 07 noiembrie 2011 Ecaterina Marin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. În motivarea cererii, Ecaterina Marin a menţionat că în baza contractului de vînzare-cumpărare din 27 martie 2002 încheiat cu Maria Suhinina, a devenit proprietara bunului imobil cu nr. cadastral 2501000610 şi anume casa de locuit şi teren aferent construcţiilor cu suprafaţa de 0,0526 ha, amplasat în or. Călăraşi, str. B. P. Haşdeu 3. A mai menţionat că intrarea în gospodărie se efectuează printr-o poartă din drumul care trece pe lîngă gospodăria sa fără a exista prin ogradă careva alte căi de trecere în gospodăriile învecinate.

Indică de asemenea, că fiind proprietara imobilului, inclusiv şi a sectorului de teren aferent construcţiilor încă din 27 martie 2002, Primăria Călăraşi, prin eliberarea la 12 noiembrie 2003 a Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, cu indicarea în planul sectorului a unei treceri către gospodăria lui Sergiu Rozembac prin curtea şi sectorul ce-i aparţine Ecaterinei Marin, practic a desproprietărit-o de o parte din teren. Ecaterina Marin solicită anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat de Primăria Călăraşi pe numele lui Sergiu Rozembac la 12 noiembrie 2003 referitor la atribuirea ultimului în proprietate privată a unui sector de teren aferent construcţiilor, amplasat în or.

Călăraşi, str. B.P. Haşdeu 3 cu nr. cadastral 2501207167, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate după Sergiu Rozembac asupra bunului imobil menţionat. Prin încheierea Judecătoriei Călăraşi din 15 noiembrie 2012, pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Rozembac împotriva Ecaterinei Marin cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi cererea Ecaterinei Marin împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, au fost conexate într-un singur proces.

La 02 iulie 2013, Sergiu Rozembac a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitînd înlăturarea obstacolelor în folosirea şi dispoziţia bunului imobil din str. B. P. Haşdeu 3 ce-i aparţine cu obligarea Ecaterinei Marin de a nu-i crea obstacole şi a asigura accesul din stradă spre bunul imobil şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 4800 lei. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 03 octombrie 2013, acţiunea lui Sergiu Rozembac a fost admisă. Ecaterina Marin a fost obligată de a nu crea obstacole lui Sergiu Rozembac în folosirea şi accesul la bunul imobil cu nr. cadastral 2501207167 din str. B. P. Haşdeu 3 or. Călăraşi, prin adiacenţii numerotaţi cu cifrele 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 şi 27. De la Ecaterina Marin au fost încasate în beneficiul lui Sergiu Rozembac cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 4800 lei.

Acţiunea Ecaterinei Marin împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ecaterina Marin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 03 octombrie 2013. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 septembrie 2014, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin. La 15 octombrie 2014, avocatul Ion Moraru a depus în interesele Ecaterinei Marin cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, cerînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs şi dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, avocatul Ion Moraru a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

A mai menționat că la 04 aprilie 2014 a depus în interesele Ecaterinei Marin cerere de recurs preventivă. La data de 08 aprilie 2014 a recepționat încheierea Curții Supreme de Justiție, prin care cererea de recurs a fost restituită, iar la 11 aprilie 2014 încheierea în cauză a fost recepționat și de către Ecaterina Marin. La fel indică că la 09 iunie 2014 a înregistrat la Curtea Supremă de Justiție recursul desfășurat, astfel consideră că recursul a fost depus în termenul stabilit. De asemenea, menționează că în încheierea contestată nu este indicat faptul cînd a fost recepționată de Ecaterina Marin decizia integrală. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

S-a constatat că instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la 03 septembrie 2014, a examinat chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Rozembac împotriva Ecaterinei Marin cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi cererea Ecaterinei Marin împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 11 martie 2014, şi în conformitate cu art. 431 al.

(2), art. 433 lit. b), 3 art. 440 CPC, a considerat inadmisibil recursul declarat de avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin, din motivul că recursul a fost depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434 CPC al RM. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) CPC. Cu toate că reprezentantul revizuientei indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute, deoarece nu sînt confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Mai mult ca atît, în esenţa sa, argumentele cererii de revizuire se rezumă la examinarea incorectă a fondului cauzei.

Totodată, Colegiul reţine, că termenul de declarare a recursului urma a fi calculat din data de 04 aprilie 2014, data cînd a fost depus recursul fără indicarea temeiurilor şi fără achitarea taxei de stat, dar nu din data restituirii recursului, ori din data recepţionării încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 07 aprilie 2014. Astfel, ultima zi de depunerea recursului a fost data de 04 iunie 2014 inclusiv. Recursul motivat a fost depus la 09 iunie 2014, peste termenul de 2 luni, care este un termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează, că în cazul restituirii recursului, este admisă depunerea repetată a acestuia după înlăturarea neajunsurilor, cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni.

(art.438 alin.(3) CPC). Or, restituirea cererii de recurs în legătură cu faptul neachitării taxei de stat și depunerii recursului nemotivat, nu întrerupe termenul de declarare a recursului. Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie 4 exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei). Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Ion Moraru în interesele Ecaterinei Marin, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Rozembac împotriva Ecaterinei Marin cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi cererea Ecaterinei Marin împotriva Primăriei Călăraşi şi Sergiu Rozembac cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Dumitru Mardari 5