3ra-1272/18 — contestarea actului administrativ, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1272/18 — contestarea actului administrativ, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1272/18
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: D. Croitor)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, V. Sîrbu)
ÎNCHEIERE
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de Marin Ecaterina, reprezentată de avocatul Sîrbu-
Beșliu Irina,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marin Ecaterina
împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Primăriei or. Călărași, Rozembac Sergiu,
Rozembac Rodica, Oficiului Cadastral Teritorial Călărași și Întreprinderii de Stat
„Cadastru” (succesor în drepturi Agenția Servicii Publice) cu privire la contestarea
actului administrativ, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate
asupra bunului imobil, obligarea de a efectua modificări în planul cadastral al bunului
imobil și în catalogul de coordonate și parametrii hotarelor, rectificarea înscrisurilor în
registrul bunurilor imobile, anularea actului de stabilire a hotarelor, schemei de
amplasare a hotarelor, actului de constatare la identificarea bunului imobil, planului
reprezentării grafice a imobilului, planului geometric și a parafei de înregistrare a titlului
deținătorului de teren,
împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Marin Ecaterina și menținută hotărârea din 10 martie 2017 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și încheierea din 04 aprilie 2017 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași,
c o n s t a t ă :
La 18 iulie 2014, Marin Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior, împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Primăriei or. Călărași,
Rozembac Sergiu, Rozembac Rodica, OCT Călărași și ÎS „Cadastru” (succesor în
drepturi Agenția Servicii Publice) cu privire la contestarea actului administrativ,
înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,
obligarea de a efectua modificări în planul cadastral al bunului imobil și în catalogul de
coordonate și parametrii hotarelor, rectificarea înscrisurilor în registrul bunurilor
imobile, anularea actului de stabilire a hotarelor, schemei de amplasare a hotarelor,
1
actului de constatare la identificarea bunului imobil, planului reprezentării grafice a
imobilului, planului geometric și a parafei de înregistrare a titlului deținătorului de teren.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 24 iunie 2014 s-a adresat către
Primăria or. Călărași cu o cerere, solicitând anularea deciziei nr. 03/10-05 din 19
septembrie 2003 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat
lui Rozembac Sergiu la 12 noiembrie 2003, însă la 30 iunie 2014 a primit răspuns
negativ.
Marin Ecaterina a invocat că nu este de acord cu răspunsul primit, deoarece prin
emiterea deciziei nr. 03/10-05 din 19 septembrie 2003 de eliberare a titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Rozembac Sergiu, i-au fost încălcate
drepturile garantate de Constituția RM și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților fundamentale. Astfel, la 27 martie 2002 în baza unui contract de
vânzare-cumpărare, dânsa a cumpărat de la Suhinina Maria bunul imobil cu nr. cadastral
XXXXX - casa de locuit și terenul aferent cu suprafața de 0,0526 ha, amplasat în
XXXXX, care i-a aparținut vânzătorului cu titlu de proprietate în baza dispoziției
Primăriei Călărași nr. 142 din 23 mai 1994 și a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren eliberat la 26 martie 2002 de către Primăria or. Călărași. Conform
planului cadastral al bunului imobil cumpărat, intrarea în gospodăria dânsei se
efectuează printr-o poartă din drumul care trece prin fața casei sale, fără a exista
vreodată prin ograda sa alte căi de trecere în ogrăzile învecinate, adică a lui Rozembac
Serghei.
Reclamanta a afirmat că, necătând la faptul că deja era proprietara bunului imobil,
inclusiv și a sectorului de teren aferent construcțiilor încă din 27 martie 2002, Primăria
or. Călărași i-a eliberat lui Rozembac Sergiu la 12 noiembrie 2003 titlul de autentificare
a dreptului deținătorului de teren, cu indicarea în planul sectorului a unei treceri în formă
de drum inexistentă și imposibilă către gospodăria ultimului, prin ograda și respectiv,
sectorul ce-i aparține dânsei cu drept de proprietate, practic a lipsit-o de dreptul de
proprietate asupra unei părți din teren. Mai mult ca atât, titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren i-a fost eliberat lui Rozembac Sergiu în lipsa acordului dânsei.
Pe parcursul examinării cauzei, Marin Ecaterina și-a concretizat de mai multe ori
cerințele din acțiune, solicitând în final anularea deciziei nr. 03/10-05 din 19 septembrie
2003 în partea transmiterii lui Rozembac Sergiu a dreptului de proprietate asupra a 1/3
din terenul situat în XXXXX, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de
proprietate asupra terenului din XXXXX, prin obligarea lui Rozembac Serghei de a
strămuta gardul, cu eliberarea terenului în limita parametrilor planului lotului de teren
conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 26
martie 2002, obligarea OCT Călărași de a efectua modificări în planul cadastral al
bunului imobil nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX și în catalogul de coordonate și
parametrii hotarelor în limita parametrilor lotului de teren conform titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 26 martie 2002 cu
rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile; anularea actului din 14 octombrie
2014 de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul identificării bunului cu nr.
cadastral XXXXX, situat în XXXXX, elaborat de OCT Călărași și a schemei de
amplasare a hotarului sectorului de teren; anularea actului nr. 17048 din 14 octombrie
2014 de constatare la identificarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX elaborat de
OCT Călărași, a planului reprezentării grafice a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX,
cât și a planului geometric, parametrilor hotarelor bunului imobil cu nr. cadastral
2
XXXXX, cu anularea parafei de înregistrare din titlul deținătorului de teren cu nr.
cadastral XXXXX, aplicată de OCT Călărași la 15 decembrie 2015, la cererea lui
Rozembac Serghei din 04 decembrie 2015.
Prin hotărârea din 10 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, acțiunea
în partea anulării parțiale a deciziei nr. 03/10-05 din 19 septembrie 2003 a fost respinsă
ca tardivă, iar în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 04 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, au fost
respinse observațiile Ecaterinei Marin asupra proceselor-verbale ale ședințelor de
judecată ale instanței de fond.
Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Marin Ecaterina și menținută hotărârea din 10 martie 2017 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași și încheierea din 04 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Marin
Ecaterina a cunoscut despre emiterea deciziei nr. 03/10-05 din 19 septembrie 2003, încă
la data de 07 noiembrie 2011, când a depus acțiune reconvențională în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Rozembac Serghei împotriva Ecaterinei Marin cu
privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, însă a contestat-o cu cerere
prealabilă abia la 24 iunie 2014, cu încălcarea termenului de prescripție la contestarea
actului administrativ. Afară de aceasta, instanțele de judecată au conchis că legalitatea
instalării gardului de către Rozembac Serghei pe terenul situat în or. Călărași, str. B.P.
Hajdeu, 3, a fost confirmată prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, faptul
dat bucurându-se de autoritatea lucrului judecat în conformitate cu art. 123 alin. (2) din
Codul de procedură civilă.
La data de 10 iulie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de
procedură civilă, Marin Ecaterina, reprezentată de avocatul Sîrbu-Beșliu Irina, a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 10 martie 2017 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de
fond, în alt complet de judecată.
În susținerea recursului, recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au
constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a
cauzei, precum și au încălcat și aplicat greșit normele de drept material și procedural.
Marin Ecaterina a indicat că instanțele de judecată nu au stabilit concret data la
care dânsa a cunoscut despre conținutul deciziei nr. 03/10-05 din 19 septembrie 2003 a
Primăriei or. Călărași, or, copia deciziei date eliberată din arhiva Consiliului orășenesc
Călărași nu conținea informația cu privire la transmiterea în proprietate a terenului situat
pe XXXXX. Prin urmare, acțiunea în partea contestării deciziei nr. 03/10-05 din 19
septembrie 2003 neîntemeiat a fost respinsă ca tardivă, instanțele ierarhic inferioare
stabilind eronat precum că ar fi cunoscut despre emiterea deciziei nr. 03/10-05 din 19
septembrie 2003, încă la data de 07 noiembrie 2011, când a depus acțiunea
reconvențională.
La 17 august 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat
de Marin Ecaterina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 07 septembrie 2018, Rozembac Sergiu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului și menținerea deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău
3
și hotărârii din 10 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, pe care le
consideră legale și întemeiate.
Alte referințe nu au fost depuse.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile
expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marin Ecaterina,
reprezentată de avocatul Sîrbu-Beșliu Irina, este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marin Ecaterina, reprezentată de
avocatul Sîrbu-Beșliu Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul
examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus deja
instanțele ierarhic inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanțele de judecată și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
4
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul
de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și
temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,
decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța
de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Marin Ecaterina, reprezentată de avocatul Sîrbu-Beșliu Irina, ca
inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Marin Ecaterina, reprezentată de avocatul Sîrbu-Beșliu Irina,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5