2ra-1805/18 — cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor și radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 2ra-1805/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul Călărași ( jud. V. Crucicova)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

3 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria

Braga

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Braga împotriva

Primăriei sat. Vălcineț r-nul Călărași cu privire la declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, a extrasului din Registrul de

evidență a gospodăriilor și radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile

împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de Maria Braga și menținută hotărârea din

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași, prin care a fost respinsă

acțiunea

constată:

La 4 mai 2017, Maria Braga a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei sat. Vălcineț r-nul Călărași, intervenient accesoriu OCT Călărași, filiala

ÎS „Cadastru” cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor și

radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a invocat că este succesorul bunurilor mobile și imobile

a mamei sale Ecaterina Carp, decedată la XXXXX, în sat. XXXXX r-nul XXXXX,

iar în posesia bunurilor defunctei a intrat din momentul deschiderii succesiunii și

administrându-le până în prezent, achitând și impozitul funciar.

A menționat reclamanta că faptul acceptării succesiunii de către ea este

confirmat prin hotărârea din 11 octombrie 2012 a Judecătoriei Călărași, iar

bunurile succesorale includ casa de locuit și construcțiile aferente acesteia

amplasate pe un teritoriu aferent cu o suprafață de 0,1957 ha.

1

Dorind să legalizeze succesiunea prin obținerea certificatului de moștenitor,

din informația pe care a primit-o de la OCT Călărași în luna martie 2017, a depistat

că bunurile ce se includ în masa succesorală sunt înregistrate cu drept de

proprietate după fratele său Serghei Carp, fără ca ultimul să le fi acceptat și să fi

dispus de vreun document confirmativ de proprietate.

Astfel, a constatat că lotul de teren cu suprafața de 0,1951 ha pe care este

construită casa de locuit și construcțiile auxiliare au fost atribuite în proprietate lui

Serghei Carp în baza deciziei Primăriei sat. Vălcineț r-nul Călărași nr. 17 din

23 aprilie 1993, care în realitate nu existentă, iar scopul repartizării terenului fiind

pentru construcția casei de locuit.

A menționat că terenul cu nr. cadastral XXXXX și construcțiile cu

nr. cadastral XXXXX au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 21

octombrie 2002 în baza extrasului nr. 823 din 10 august 2002/33284-02/02/ și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de terne nr. XXXXX din

18 octombrie 2002.

A remarcat că bunurile menționate au fost ilegal atribuite lui Serghei Carp.

Astfel, în extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor se indică că

potrivit înscrierii în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 5 din anii 1986-1990

(pag. 13) contul personal 384 bunul imobil/construcția amplasat în sat. XXXXX

r-nul XXXXX aparține Ecaterinei Carp.

A precizat că prin adeverința nr. 250 din 30 martie 2017 eliberată de

Primăria sat. Vălcineț r-nul Călărași se confirmă că casa de locuit care aparținea

Ecaterinei Carp este amplasată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, însă titlul de

autentificare a dreptului de proprietate a fost eliberat pe numele lui Serghei Carp,

iar acte doveditoare în baza cărora a fost eliberat titlul de proprietate în primărie

lipsesc.

Iar prin adeverința nr. 115 din 4 mai 2017 se confirmă că extrasul nr. 823 din

10 august 2002 eliberat pe numele lui Serghei Carp pentru înregistrarea masivă a

fost arătat contul nr. 405 (pag. 21) din Cartea de gospodării nr. 5, la care însă

trebuia să fie înscrisă Ecaterina Carp care a dispus de acest cont sub nr. 384 (pag.

13).

A mai specificat că de la OCT a obținut copia extrasului nr. 823 din

Registrul de evidență a gospodăriilor din Primăria sat. Vălcineț eliberat la

10 august 2002 în care se menționează că potrivit înscrierii în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 5 (pag. 21), contul personal 405 pe lotul de lângă casă sunt

amplasate construcții capitale și anume, casa de locuit și bucătăria de vară, care

aparțin lui Serghei Carp, fiind înregistrate la OCT cu nr. cadastral XXXXX.

Potrivit confirmării nr. 267 din 13 aprilie 2017 eliberate de Primăria

sat. Vălcineț r-nul Călărași, se atestă că în Registrul de evidență a gospodăriilor

nr. 5 pag. 405 nu există niciun document în baza căruia a fost înregistrat dreptul de

proprietate după Serghei Carp.

A accentuat că bunurile sunt înregistrate cu drept de proprietate ilegal, fapt

ce se confirmă și de Primăria sat. Vălcineț r-nul Călărași prin adeverința nr. 115

din 4 mai 2017.

2

A subliniat că rectificarea greșelii omise este imposibilă pe cale amiabilă,

deoarece ambele persoane sunt decedate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 316, 320, 374 Cod civil,

art. 5, 38, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității titlului de autentificare a

dreptului asupra terenului eliberat pe numele lui Serghei Carp la 18 octombrie

2002, prin decizia Primăriei sat. Vălcineț r-nul Călărași nr. 17 din 23 aprilie 1993

în proprietate privată cu suprafața totală de 0,1951 ha cu nr. cadastral XXXXX

pentru construcție locativă, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de teren la

nr. 377 din 22 martie 1993, declararea nulității extrasului din Registrul de evidență

a gospodăriilor eliberat la 10 august 2002 cu nr. 823 de Primăria sat. Vălcineț,

precum și radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui

Serghei Carp asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași,

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Maria Braga și menținută hotărârea primei instanțe.

La 10 iulie 2018, Maria Braga a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, considerându-le neîntemeiate și ilegale.

A obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au apreciat

situația de fapt a cauzei, nu au pătruns în esența cauzei, ajungând la concluzii care

vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A evidențiat recurenta că prima instanță a enumerat înscrisurile anexate la

materialele dosarului, fără a da o apreciere obiectivă acestora.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a menționat că bunurile imobile

înscrise în Registrul de evidență a gospodăriilor pe numele Ecaterinei Carp, pagina

13, contul 384 și pe numele lui Serghei Carp, pagina 21, cont 405 sunt diferite.

Prin urmare, prima instanță nu a indicat motivul respingerii ca probă a

adeverinței nr. 115 din 4 mai 2017 prin care se confirmă că pentru înregistrarea

masivă a fost arătat contul nr. 405 de la pagina 21 din Cartea de gospodărie nr. 5,

însă la acest cont trebuia să fie înscrisă Ecaterina Carp care a dispus de acest cont

sub nr. 348 pagina 13 din Cartea de gospodărie nr. 5 până în anul 1990 când în

lipsa unor acte juridice a fost trecut după Serghei Carp.

A remarcat că instanțele de judecată ierarhic inferioare, făcând trimitere la

prevederile art. 20 Cod funciar, au enumerat documentele ce confirmă dreptul

deținătorilor de teren, fără a specifica în temeiul cărui document Serghei Carp a

obținut dreptul de a primi titlul asupra lotului de pământ în situația în care lipsește

decizia de a-l împroprietări, neavând certificat de moștenitor sau contract de

donație.

La 18 august 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Maria Braga,

reprezentată de avocatul Tatiana Tampei a declarat recurs suplimentar, solicitând

3

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea sau dispusă

rejudecarea cauzei de prima instanță.

În motivarea acestuia a menționat că în procesul dat urmează a fi atrași

succesorii lui Serghei Carp.

A evidențiat că nici prima instanță, nici instanța de apel nu au examinat acest

litigiu obiectiv.

La 12 septembrie 2018, Primăria sat. Vălcineț r-nul Călărași a depus

referință, solicitând admiterea recursului declarat de Maria Braga.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 11 mai 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 81), însă careva date care ar indica la recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 10 iulie 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Braga nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Maria Braga, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Maria Braga ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Maria Braga se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

5