3ra-720/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-720/18 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, judecător: E. Bolocan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță ÎNCHEIERE 27 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Matei către Primăria s. Vălcineț, rl Călărași și ÎS „Cadastru”, OCT Călărași cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului și a cheltuielilor cauzate, împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 26 mai 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași de admitere parțială a acțiunii, constată: La 19 august 2016, Matei Alexandra s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Primăria s. Vălcineț, rl Călărași și IS „Cadastru”, OCT Călărași, concretizată pe parcursul desfășurării procesului civil, cu privire la recunoașterea nulității procesului-verbal din 06 iunie 2016, întocmit în cadrul actului de stabilire a hotarelor, obligarea Primăriei s. Vălcineț și ÎS „Cadastru”, OCT Călărași să execute lucrări de marcare prin borne a hotarelor în privința terenului cu nr. cadastral XXXX, situat în XXXX, totodată, solicitând repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor cauzate.

În motivarea acțiunii, a indicat că, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 2171 din 12 aprilie 2013, a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil - teren pentru construcție cu nr. cadastral XXXX, situat în XXXX. La 25 aprilie 2016, s-a adresat cu cerere către Primăria Vălcineț, rl Călărași, iar, la 11 mai 2016, s-a adresat cu cerere către Oficiul Cadastral Teritorial Călărași, prin care a solicitat atât Primăriei Vălcineț, rl Călărași, cât și OCT Călărași întocmirea planului geometric cu trasarea hotarelor și marcarea prin borne a lotului de teren aferent casei de locuit cu nr. cadastral XXXX, situat în XXXX. La 11 mai 2016, Primăria Vălcineț a informat solicitantul despre faptul că în procesul de măsurare și verificare a hotarelor va participa, inclusiv, și un reprezentant al administrației publice locale.

Astfel, la 06 iunie 2017, la fața locului, s-au prezentat reprezentanții Primăriei Vălcineț și ai OCT Călărași, care în prezența vecinilor Ciobanu Mihail și Jumbei Valentina, au efectuat măsurări doar pe latura vecină cu Ciobanu Mihail și, fără a executa integral lucrările respective, au refuzat să efectueze măsurări și să instaleze borne de hotare pe întreg perimetrul lotului de teren, motivând prin lipsa utilajului corespunzător și că vor efectua măsurări suplimentare.

La 16 iunie 2016, reclamanta s-a adresat către OCT Călărași cu cerere prealabilă privind efectuarea lucrărilor a căror plată a fost efectuată, iar la 19 iulie 2016, a primit răspuns precum că Matei Alexandra a refuzat semnarea actului de stabilire a hotarelor, fapt care rezultă din procesul-verbal din 06 iunie 2016, care i-a fost înmânat la 19 iulie 2016. În opinia reclamantei, procesul-verbal din 06 iunie 2016, întocmit în cadrul actului de stabilire a hotarelor, nu este întemeiat și este ilegal, urmând a fi declarat nul, deoarece în realitate nu au fost efectuate măsurări depline și nu au fost întocmite oricare acte de stabilire a hotarelor. La fel, cu cerere prealabilă, s-a adresat și în Primăria Vălcineț, care la 29 iulie 2016, a informat-o despre faptul că trasarea hotarelor este de competența ÎS „Cadastru”.

Prin urmare, acțiunile Primăriei Vălcineț și OCT Călărași nu sunt întemeiate, fiind abuzive, iar ea în calitate de beneficiar al serviciilor publice a achitat taxele necesare și, respectiv, autoritățile urmează a fi obligate să execute lucrările comandate. În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 16 din Legea contenciosului administrativ și prevederile art. 14 alin. (l) lit. a) și b), 15/2 alin.(2) - (4), 18 alin. (2) și (4) lit. e) și (5), 19 alin. (2), (3) și (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998. Prin hotărârea din 26 mai 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, menținută prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-a obligat ÎS „Cadastru”, Oficiul Cadastral Teritorial Călărași să execute lucrări cadastrale de marcare prin borne a hotarelor în privința terenului situat în XXXX, nr. cadastral XXXX. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au reținut că, la cererea titularului Matei Alexandra, ÎS „Cadastru”, filiala OCT Călărași trebuia să efectueze lucrări cadastrale de marcare prin borne potrivit metodologiei și cu utilajul aprobat de către Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar Primăria s. Vălcineț, rl Călărași urma să determine hotarele cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXX, circumstanțe care de fapt nu au fost confirmate, astfel, constatând că asupra terenului menționat, la 06.06.2016, nu a fost întocmit actul de stabilire a hotarelor și nu există oricare înscrisuri care să confirme predarea-primirea și volumul lucrărilor cadastrale efectuate de reprezentanții OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru”.

La 26 aprilie 2018, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, motivându-și recursul prin faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu au fost dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite, a fost interpretată în mod eronat legea și a fost emisă o decizie neexecutorie. La 13.06.2018, Matei Alexandra a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 29 martie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 172), iar recursul a fost depus la 26.04.2018. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Victor Burduh