2ra-2538/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului

prima instanţă:Gh.Gorun dosarul nr. 2ra - 2538/14 instanţa de apel:L.Bulgac, N.Craiu, L.Popova ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnarenco Vladimir împotriva Consiliului or. Cricova, Primăria or. Cricova, OCT „Cadastru” şi SRL „Supersonic” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014, prin care a fost admise apelurile declarate de ÎS „Cadastru” şi Primăria or.

Cricova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 octombrie 2013, şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 29 ianuarie 2008 reclamantul Botnarenco Vladimir s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul or. Cricova, Primăria or. Cricova solicitînd recunoaşterea dreptului de proprietate al defunctei Marina Caraman asupra terenului cu nr.cadastral 315610125 situat în str.Chişinăului, 70, or.Cricova. În motivarea acţiunii a indicat că, Marina Caraman este mătuşa lui, care a decedat la 18.07.2006 şi de la care reclamantul a moştenit prin testament toată averea acesteia.

Necătînd la faptul, că terenul susmenţionat face parte din patrimoniul succesoral, fiindu-i atribuit în proprietate defunctei Marina Caraman prin decizia Consiliului orăşenesc Cricova nr.7/2 din 02.12.2003, reclamantul nu poate primi certificatul de moştenitor testamentar asupra acestui bun, deoarece defunctei nu i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului de proprietate asupra respectivului teren, pîrîţii refuzînd reclamantului în eliberarea acestui titlu. Pe parcursul examinării cauzei reclamantul şi-a concretizat cerinţele, depunînd cereri în acest sens(f.d.23-24, 151-152), înaintînd pretenţii şi faţă OCT „Cadastru" şi SRL„Supersonic”, solicitînd în final: recunoaşterea dreptului de moştenitor testamentar asupra averii defunctei Marina Caraman ; recunoaşterea dreptului de proprietate privată asupra beciului din piatră cu suprafaţa de 5,4 m.p.

şi a imobilului din str.Chişinăului nr.70, or.Cricova; recunoaşterea după Marina Caraman a dreptului de proprietate asupra terenului aferent imobilului susmenţionat, cu suprafaţa de 588 m.p. recunoaşterea după reclamant, a dreptului de proprietate prin moştenire, asupra respectivului teren; obligarea OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate al reclamantului asupra bunurilor susmenţionate. În motivarea pretenţiilor reclamantul a indicat că, a obţinut capacitatea de moştenitor în baza testamentului lăsat pe numele acestuia de către mătuşa sa, Marina Caraman, decedată la 27.01.2006. La 18.07.2006, reclamantul a depus la notar declaraţie de acceptare a succesiunii. Din bunurile succesorale face parte şi lotul de pămînt cu numărul cadastral 3156101125, situat pe str.Chişinăului, 70, oraşul Cricova.

Terenul dat i-a fost transmis în proprietate Marinei Caraman în baza deciziei Consiliului orăşenesc Cricova nr.7/2 din 02.12.2003 . Menţionează reclamantul că, a depus mai multe cereri la Primăria Cricova pentru a fi eliberat Titlul pe numele Caraman Marina, care serveşte drept dovadă a existenţei patrimoniului succesoral, însă, de fiecare dată, funcţionarii Primăriei tergiversau soluţionarea întrebării respective. La data de 03.12.2007, reclamantul a înaintat pîrîtului cerere prealabilă, iar prin răspunsul nr.05-5/114, primăria a refuzat în eliberarea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, fapt ce l-a determinat pe reclamant să se adreseze în judecată cu cererea respectivă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 09 septembrie 2008, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2009, acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 iulie 2009 hotărîrea şi decizia susmenţionate au fost casate cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de fond. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 29 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă integral. S-a recunoscut Botnarenco Vladimir ca moştenitor testamentar al averii Marinei Caraman, s-a recunoscut dreptul de proprietate private asupra beciului din piatră cu suprafaţa de 5,4 m.p. şi a imobilului din str.Chişinăului nr.70, or.Cricova. S-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului afferent a imobilului nr.70 din str.Chişinăului, or.Cricova, cu suprafaţa de 588 m.p.

sau 0,0588 ha după defuncta Marina Caraman şi Vladimir Botnarenco ca moştenitor testamentar intrat în posesia terenului după decesul mătuşii sale Marina Caraman. A oblige OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate asupra bunurilor indicate mai sus în registrul bunurilor imobile după Vladimir Botnarenco. La 15 noiembrie 2013 ÎS „Cadastru” a depus apel, iar la 22 noiembrie 2013 Primăria or. Cricova a depus apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe, şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii, invocînd că instanţa de fond nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014, au fost admise apelurile declarate de către ÎS „Cadastru” şi Primăria or.Cricova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 29 octombrie 2013, şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca neîntemeiată.

Instanţa de apel a reţinut că, la momentul decesului Marina Caraman, nu mai deţinea în proprietate casa de locuit susmenţionată, se mai confirmă şi prin hotărîrea comitetului executiv de orăşel Cricova Nr.3 din 25.03.1988 (f.d.22), prin care s-a dispus atribuirea către Marina Caraman a apartamentului nr.2a din str. Chişinăului 92, în legătură cu demolarea casei de locuit situată pe str. Chişinăului 70, or. Cricova. Din adeverinţa eliberată de Direcţia asistenţă socială sectorul Rîşcani mun.Chişinău ( f.d.60), rezultă că Marina Craman a domiciliat în apartamentul nr.2a din str. Chişinăului,92, din data de 24.08.1987 pînă la 09.02.2006.

Mai mult ca atît, instanţa de apel a reţinut că, testamentul, în baza căruia reclamantul pretinde la averea defunctei Marina Caraman, a fost întocmit în luna mai 1987, iar Marina Craman a decedat la 18 iulie 2006. Faptul, că la momentul întocmirii testamentului, Marina Caraman avea în proprietate casa de locuit din str. Chişinăului 70, or.Cricova, nu presupune existenţa acestui bun la momentul decesului Marina Caraman şi respectiv la momentul deschiderii succesiunii, ţinînd cont că acest bun a fost construit în anul 1939 (f.d.28). În aşa situaţie, Vladimir Botnarenco pretinde la un bun care nu există în natură. Pretenţiile invocate de reclamant în acest sens instant de apel le-a considerat neîntemeiate.

Instanţa de apel invocă că, sunt nefondate şi pretenţiile reclamantului în partea prin care acesta pretinde la recunoaşterea dreptului de proprietate al defunctei Marina Caraman asupra terenului cu suprafaţa de 588 m.p., aferent imobilului din str. Chişinăului 70, or.Cricova şi recunoaşterea după reclamant a dreptului de proprietate prin moştenire, asupra respectivului teren, cu obligarea OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate al reclamantului asupra casei de locuit şi terenului nominalizat, or, în situaţia în care nu există în natură casa de locuit din str. Chişinăului 70, or.Cricova, Marina .Caraman nici nu a fost în drept să pretindă la transmiterea în proprietate a terenului aferent bunului inexistent.

Conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile, (f.d.55), terenul la care pretinde reclamantul, ca teren care urma a fi atribuit Marinei Caraman în proprietate, constituie proprietatea administraţiei publice locale, fiind înregistrat în temeiul Deciziei Primăriei Cricova Nr.7/2 din 02.12.2003 şi a Dispoziţiei Primăriei or.Cricova Nr.03-5/107 din 19.03.2004, înregistrare care, prin prisma art. art.497 alin.(l) Cod Civil al RM, se prezumă a fi autentică şi completă pînă la proba contrară. Respectivul teren s-a aflat în posesia M.Caraman cu drept de folosinţă, avînd destinaţia de lot de pe lîngă casa de locuit, însă acest drept a încetat odată cu ruinarea casei de locuit şi acordarea către M.Caraman a unei altei locuinţe.

Sunt neîntemeiate şi afirmaţiile reclamantului, cum că M.Caraman, cînd era în viaţă, s-a adresat Primăriei or.Cricova cu cereri privind eliberarea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren aferent, or, din înscrisurile prezentate instanţei(f.d.50-51), rezultă că atare cereri au fost adresate în anul 2006 şi în anul 2008 nu de M.Caraman, ci de V.Botnarenco. Capătul de cerere prin care reclamantul V.Botnarenco solicită recunoaşterea dreptului de proprietate privată asupra beciului din piatră cu suprafaţa de 5,4 m.p. din str.Chişinăului nr.70, or.Cricova, instanţa de apel l-a considerat nefondat, deoarece beciul nu constituie un bun imobil separat, iar, odată cu încetarea dreptului de proprietate al M.Caraman asupra casei de locuit de pe adresa susmenţionată, a încetat şi dreptul asupra construcţiilor accesorii.

La 02 iulie 2014 avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 29 octombrie 2013. În motivarea recursului s-a indicat că, consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către avocatul Josan Mihail în interesele recurentului Botnarenco Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru