2ra-2215/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

Judecătoria sect. Centru Dosarul nr. 2ra-2215/14 Mun. Chişinău Judecător: G. Bivol Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Ion Corolevschi, Ghervas Maria soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Radionova Maria, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Kleşnina Svetlana către Radionova Maria privind recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, CONSTATĂ : La 30.11.2011 Kleşnina Svetlana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Radionova Maria privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra încăperii (cămară) cu suprafaţa de 5,2 m.p.

din subsolul bunului imobil nr. cadastral 000101.595.01 amplasat pe adresa mun. Chişinău, str. Avicena nr. 16. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, conform certificatului de moştenitor legal din 30 iulie 1991 a moştenit de la tatăl său, Lapciac Petru, cota parte din bunul imobil, situat în mun. Chişinău str. Avicena 16, cealaltă cotă parte din bunul imobil aparţinând pârâtei Radionova Maria. Devenind proprietar conform certificatului de moştenitor legal a intrat în posesia şi folosinţa încăperilor primite ca moştenire din casa de locuit amplasată în mun. Chişinău, str. Avicena 16, şi anume: încăperea locativă cu suprafaţa de 12,8 m.p., încăperea locativă cu suprafaţa de 10,3 m.p., bucătăria cu suprafaţa de 9,1 m.p.

amplasate la primul etaj şi bucătăria cu suprafaţa de 8,2 m.p., încăperea locativă cu suprafaţa de 10,4 m.p., cămara cu suprafaţa de 5,2 m.p. amplasate la subsol. Toate aceste încăperi s-au aflat în posesia şi folosinţa tatălui reclamantei începând cu anul 1966, apoi în 1991 fiind moştenite de către reclamantă. În toată această perioadă (momentul intrării în posesia şi folosinţa încăperilor de către Lapciac Petru apoi a reclamantei până în prezent) careva pretenţii referitor la existenţa cărorva drepturi asupra incăperii cu suprafaţa de 5,2 m.p. din subsol de către Radionova Maria nu au fost înaintate. Mai indică reclamanta, că a intrat în posesia cămării cu suprafaţa de 5,2 m.p. 1 amplasată în subsol odată cu acceptarea succesiunii anul 1991, camera care a fost transmisă în posesiune şi folosinţă.

Această cameră s-a aflat în folosinţa şi posesia tatălui său din momentul procurării cotei părţi din imobilul din str. Avicena 16, fară a pune la dubii că această cameră se află în proprietatea unei alte persoane, dat fiind faptul că acces în această cameră este posibil numai din ograda reclamantei şi că în această cameră sânt amplasate ţevile de canalizare şi veceul de care se foloseşte reclamanta. Devenind proprietar în baza certificatului de moştenitor legal, intrând în posesiunea bunurilor succesorale în tot acest timp a exercitat dreptul de posesie sub nume de proprietar. Solicită, reclamanta Kleşnina Svetlana recunoaşterea dreptului de proprietate asupra încăperii (cămară) cu suprafaţa de 5,2 m.p.

din subsolul bunului imobil nr. cadastral 000101.595.01 amplasat pe adresa mun. Chişinău, str. Avicena nr. 16. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26.07.2013, cererea de chemare în judecată înaintată de către Kleşnina Svetlana a fost admisă, s-a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate a lui Kleşnina Svetlana asupra încăperii cu suprafaţa de 5,2 m.p. din subsolul bunului imobil cu nr. cadastral 0100101.595.01 amplasat pe adresa mun. Chişinău, str. Avicena nr. 16. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, motivul ivocat de reclamantă este fondat, bazat pe suport legal.

La data de 21.08.2013 Radionova Maria a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. În motivarea apelului a indicat, că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014 s-a respins apelul declarat de către Radionova Maria şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei sect.

Centru, mun. Chişinău din 26.07.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Rodionova Maria a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei sect.

Centru, mun. Chişinău 2 din 26 iulie 2013. La 09.07.2014 Kleşnina Svetlana a depus referinţă prin care a solicitat declararea recursului înaintat de către Radionova M. Ca inadmisibil cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinăuu din 19 martie 2014 ca fiind legală şi întemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Radionova Maria asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Radionova Maria ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Radionova Maria, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Kleşnina Svetlana către Radionova Maria privind recunoaşterea dreptului de proprietate. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Oprea Judecătorii Ion Corolevschi Maria Ghervas 4