2ra-3334/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: D. Mîrzenco Dosarul nr. 2ra-3334/14 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi reprezentantul acestora, avocatul Andrei Briceac în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Salinschi şi Victor Salinschi împotriva lui Lupu Andrei cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 c o n s t a t ă La data de 08 iulie 2010 Ion Salinschi şi Victor Salinschi au depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Lupu Andrei cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Ion Salinschi şi Victor Salinschi au menţionat că, la 20 aprilie 2008 Andrei Lupu, conducînd automobilul de model „BMW-520” cu nr. de înmatriculare STMG001, deplasîndu-se pe traseul Chişinau-Ungheni, a provocat accidentul rutier în rezultatul căruia automobilul de model „VAZ- 2104”, condus de Ion Salinschi a fost deteriorat. Totodată în rezultatul accidentului rutier lui Ion Salinschi i-au fost provocate leziuni corporale medii, iar automobilul de model „VAZ-2104” a fost deteriorat definitiv.

Prin sentinţa Judecătoriei Straşeni din 12 iunie 2000, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 octombrie 2009, Andrei Lupu s-a recunoscut vinovat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) din Codul penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în formă de amendă în mărime de 200 unităţi convenţionale, fără privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport, iar acţiunile civile înaintate de Ion Salinschi şi Victor Salinschi s-au admis în principiu, urmînd ca cuantumului despagubirii să-l determine instanţa de judecată în procedură contencioasă. Solicită Ion Salinschi încasarea din contul lui Andrei Lupu în beneficiul său suma de 30000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral rezultat din suferinţele fizice provocate în rezultatul accidentului rutier.

Victor Salinschi solicită repararea prejudiciului material rezultat din deteriorarea automobilului de model „VAZ-2104”. Ulterior, reclamanţii şi-au concretizat pretenţiile înaintate solicitînd încasarea din contul lui Andrei Lupu în beneficiul lui Ion Salinschi suma de 30000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3000 lei, precum şi încasarea în beneficiul lui Victor Salinschi suma de 27214 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material rezultat din distrugerea automobilului de model „VAZ-2104”, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 3000 lei, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 1004 lei şi taxa de stat în mărime de 150 lei.

Prin hotarîrea Judecătoriei Străşeni din 16 ianuarie 2013 s-a admis parţial acţiunea înaintată, s-a încasat din contul lui Andrei Lupu în beneficiul lui Ion Salinschi suma de 5000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1500 lei, s-a încasat din contul lui Andrei Lupu în beneficiul lui Victor Salinschi suma de 28218 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1500 lei, în rest acţiunea s-a respins.

În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a menţionat că, Andrei Lupu este subiect al răspunderii delictuale pe motiv că, prin sentinţa Judecătoriei Straşeni din 12 iunie 2000 acţiunea civilă înaintată de Victor Salinschi şi Ion Salinschi a fost admisă în principiu, precum şi cuantumul prejudiciului material este determinat prin Raportul de expertiză judiciară nr.2156 din 29 octombrie 2012, iar suma de 5000 lei acordată cu titlu de reparare a prejudiciului moral este proporţională suferinţelor fizice rezultate din accidentul rutier. Cu referire la cheltuielile de asistenţă juridică, instanţa de judecată a determinat suma de 1500 lei încasată în beneficiul lui Victor Salinschi şi Ion Salinschi ca fiind rezonabilă, necesară şi realmente angajată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013 s-au respins cererile de apel declarate de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi Andrei Lupu şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 16 ianuarie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2013 s-au admis cererile de recurs declarate de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi Andrei Lupu, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 s-au respins cererile de 2 apel declarate de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi Andrei Lupu şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 16 ianuarie 2013. La 07 iulie 2014 Ion Salinschi, Victor Salinschi şi reprezentantul acestora, avocatul Andrei Briceac au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea încasării din contul lui Andrei Lupu în beneficiul lui Ion Salinschi a sumei de 5000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral si a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 1500 lei,

şi în partea încasării din contul lui Andrei Lupu în beneficiul lui Victor Salinschi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 1500 lei cu pronunţarea în partea casată a unei hotărîri noi prin care pretenţiile înaintate de Ion Salinschi şi Victor Salinschi să fie admise integral. În motivarea recursului au menţionat, că instanţa de apel şi prima instanţă eronat au determinat că, suma de 5000 lei acordată cu titlu de reparare a prejudiciului moral este proporţională suferinţelor fizice rezultate din accidentul rutier, precum şi nu a ţinut cont de cheltuielile de asistenţă juridică real suportate de recurenţi. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; 3 f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute de normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel şi prima instanţă eronat au determinat că, suma de 5000 lei acordată cu titlu de reparare a prejudiciului moral este proporţională suferinţelor fizice rezultate din accidentul rutier, precum şi nu a ţinut cont de cheltuielile de asistenţă juridică real suportate de recurenţi, nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează, că Ion Salinschi, Victor Salinschi şi reprezentantul acestora, avocatul Andrei Briceac nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile 4 prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi reprezentantul acestora, avocatul Andrei Briceac ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Ion Salinschi, Victor Salinschi şi reprezentantul acestora, avocatul Andrei Briceac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5