2ra-1116/14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă – O. Melniciuc dosarul nr. 2ra-1116/14 instanţa de apel – D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bogonovschi Marin, reprezentat de avocatul Gaşiţoi Violeta, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău împotriva lui Bogonovschi Marin cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către avocatul Gaşiţoi Violeta, în interesele lui Bogonovschi Marin, și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chișinău din 12 iunie 2013 c o n s t a t ă La 09 august 2012 Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bogonovschi Marin cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 18 ianuarie 2010 Marin Bogonovschi a fost angajat în funcţia de conducător auto la Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău. Prin actul de predare-primire a autovehiculului din aceiaşi dată, semnat de către pîrît, angajatorul i-a transmis automobilul de model VAZ-2110 n/î C JH 210, fiind menţionată starea tehnică a automobilului, precum şi defectele acestuia. Careva obiecţii din partea pîrîtului nu au fost făcute. La aceiaşi dată a fost încheiat contractul cu privire la răspunderea materială deplină a salariatului. Conform pct. 3 al contractului, în caz de scoatere la iveală a furturilor, lipse şi pierderi supranormative a valorilor, lucrătorul poartă responsabilitate materială faţă de administraţie pentru paguba pricinuită în limita deplină.

Prin actele de control din 10 februarie 2011 şi 27 mai 2011 privind formarea şi utilizarea mijloacelor speciale a DGERRP în anul 2010, precum şi corectitudinea utilizării mijloacelor financiare la reparaţia automobilului de serviciu în anul 2010, s- au constatat nereguli grave în gestionarea mijlocului de transport, caracterizate prin încălcarea de către salariat a prevederilor Hotărîrii Guvernului RM nr. 1404 din 30 decembrie 2005 şi admiterea unui consum nejustificat de benzină, suplimentar la limita stabilită, în volum de 1113 litri (preţul căreia a fost estimat de către organul de control la suma de 13,1 mii lei).

Totodată s-a atras atenţia asupra încălcării procedurii de completare a foilor de parcurs, întocmite de către pîrît, ceea ce face problematic identificarea rutelor parcurse, timpul efectuării acestora, scopul deplasării şi a creat un risc sporit de folosire a mijlocului de transport de serviciu în alte scopuri decît cele permise de legislaţie (inclusiv personale), astfel fiind realizate cheltuieli nejustificate şi neargumentate documental a banilor publici alocaţi pentru această destinaţie. Având în vedere rezultatele controlului, la 13 mai 2011 directorul DGERRP a emis ordinul prin care a creat Comisia de inventariere selectivă a mijloacelor fixe şi a bunurilor materiale aflate în gestiunea Direcţiei.

În urma controlului efectuat la 17 mai 2011, de către Comisia respectivă au fost depistate nereguli ce denotă gestionarea autoturismului într-un mod neglijent, neinformarea conducătorilor în modul stabilit despre afecţiunile (defectele) exterioare şi interioare vizibile a mijlocului de transport, precum şi constatarea prezenţei unui kilometraj parcurs mai mare decît cel oglindit în ultima foaie de parcurs. Reclamantul a comandat efectuarea unei expertize independente de către un expert licenţiat – SRL „Exauto-Plus”, iar la 19 iulie 2011, în prezenţa pîrîtului, expertul independent a examinat autoturismul de model VAZ-2110 n/î C JH 210 şi a întocmit actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 500/07A, în care au fost oglindite defectele pe exterior şi interior ale acestuia care s-au produs după primirea mijlocului de transport în folosinţă şi care nu au fost declarate conducerii Direcţiei în modul stabilit.

Actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 500/07A din 19 iunie 2011 a fost semnat de către pîrît fără careva obiecţii. Ulterior, SRL „Exauto-Plus” a perfectat raportul de evaluare a pagubei nr. 500/07A al automobilului de model VAZ-2110 n/î C JH 210, stabilind costul recondiţionării automobilului la staţiile specializate de aprovizionare tehnică în sumă de 8242,10 lei, ceea ce urmează a fi calificat ca prejudiciu adus de către salariat Direcţiei. În baza procesului-verbal nr. 1 din 17 mai 2011 de efectuare a inventarierii selective a mijloacelor fixe aflate în gestiunea pîrîtului, s-a făcut corectare la kilometrajul parcurs de şofer în luna aprilie. Astfel, la momentul efectuării controlului, spidometrul maşinii indica un kilometraj de 220731 km, iar în ultima foaie de parcurs completată de pîrît, acest kilometraj constituia 220736,7 km.

Art. 337 alin. (1) şi (2) Codul muncii prevede că, răspunderea materială deplină a salariatului constă în obligaţia lui de a repara integral prejudiciul material cauzat. Avînd în vedere că Marin Bogonovschi nu a asigurat în modul corespunzător integritatea bunului încredinţat, iar defectele stabilite de către comisie şi de către expert nu se datorează uzurii fizice normale a mijlocului de transport şi denotă faptul că acesta a fost gestionat într-un mod neglijent, pîrîtul este responsabil de a repara prejudiciul cauzat angajatorului. Cere reclamantul încasarea de la pîrît a prejudiciului material în sumă totală de 8451,33 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 12 iunie 2013, a fost admisă parţial acțiunea şi a fost dispusă încasarea de la Bogonovschi Marin în beneficiul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău prejudiciul material în sumă de 8242,10 lei, în rest acţiunea a fost respinsă.

A fost dispusă încasarea de la Bogonovschi Marin în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 247,26 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către avocatul Gaşiţoi Violeta, în interesele lui Bogonovschi Marin, și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chișinău din 12 iunie 2013. La 28 ianuarie 2014 Bogonovschi Marin, reprezentat de avocatul Gaşiţoi Violeta, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea admiterii acţiunii, cu pronunţarea unei noi hotărîri în partea dată de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţele nu au fost independente şi imparţiale, i-a fost încălcat recurentului dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

Astfel, susţine că a fost prezent la şedinţa de judecată a instanţei de apel din 26 noiembrie 2013, însă din cauza că sala de şedinţe era aglomerată cu oameni, a fost nevoit de a aştepta examinarea cauzei în afara acesteia. Abia la orele 19.30 a aflat că pricina sa a fost examinată la 19.00, deci în lipsa lui. În circumstanţele date, a fost în imposibilitate de a înainta cerere de recuzare judecătorului D. Manole, care a fost colegă de facultate cu reprezentantul intimatului, d-l Albina. A mai indicat că, la data transmiterii automobilului recurentului pentru exploatare, mijlocul de transport s-a aflat în posesia şi folosinţa fostului director a Direcţiei – d-l Cojocaru Mihai, care a adus autovehiculul într-o stare tehnică deplorabilă.

Angajatorul la momentul transmiterii automobilului nu i-a explicat că trebuie să consemneze în actul de predare-primire toate neregulile vis-a-vis de acesta. Ba mai mult, Cojocaru Mihai a fost inclus în componenţa comisiei de inventariere selective a mijloacelor fixe. Nu a fost posibilă efectuarea expertizei tehnice a automobilului nici după concedierea recurentului, deoarece a fost pus în circulaţie şi exploatat pînă în prezent. Totodată, susţine că sancţiunea disciplinară i-a fost aplicată peste termenul stabilit de lege. Angajatorul nu a cerut nici explicaţii salariatului vis-a- vis de învinuirile aduse lui. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Bogonovschi Marin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Bogonovschi Marin, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bogonovschi Marin ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul lui Bogonovschi Marin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat