2ra-2803/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: D.Mîrzenco dosarul nr.2ra-2803/14 instanţa de apel: L.Popova, M.Moraru, Sv.Caitaz DECIZIE 26 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Mandeş Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mandeş Roman împotriva lui Luca Sergiu privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, şi cererea reconvenţională depusă de Luca Sergiu împotriva lui Mandeş Roman privind declararea nulităţii recipisei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 prin care s-a admis apelul depus de Luca Sergiu şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 29 mai 2013 Mandeş Roman s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Luca Sergiu privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 25 martie 2011 pîrîtul a împrumutat de la el suma de 30 000 euro, pe o perioadă de pînă la 01 ianuarie 2013, cu dobînda anuală de 9%, în acest sens fiind eliberată o recipisă. În aceleaşi condiţii, peste 41 zile, pîrîtul a mai împrumutat suma de 30 000 euro, cu dobînda anuală de 9%, pe un termen de pînă la 01 ianuarie 2013, recipisa precedentă din 25 martie 2011 fiind nimicită contra eliberării unei noi recipise pentru suma de 60 000 euro. Avînd mereu promisiuni că suma va fi restituită cu achitarea unei dobînzi mai mari decît cea stabilită, invocînd greutăţi financiare precum şi necesitatea de o anumită sumă de bani pentru a procura producţia pomicolă care urma a fi exportată în Rusia din vînzarea căreia urma a fi întoarsă datoria totală, la 29 august 2012 pîrîtul a mai împrumutat suma de 13 000 euro.

1 Indică reclamantul că avînd promisiunea restituirii sumei integrale şi cunoscînd de faptul că pîrîtul se ocupă de exportarea producţiei pomicole, a împrumutat suma de 13 000 euro, iar la înţelegerea bilaterală au nimicit recipisa din 05 mai 2011, pentru ce pîrîtul a eliberat o recipisă nouă pentru suma totală a împrumutului de 73 000 euro, fără a indica dobînda anuală, în schimbul acesteia fiind făcută promisiunea de a ceda un autocamion cu frigider de care poseda pîrîtul Luca Sergiu. Menţionează reclamantul că conform recipisei din 29 august 2012 Luca Sergiu a confirmat luarea împrumutului în sumă totală de 73 000 euro, pe un termen de pînă la 25 martie 2013. La data stabilită împrumutul nu a fost restituit, iar la reclamaţiile scrise pîrîtul nu a răspuns.

Solicită reclamantul, încasarea din contul lui Luca Sergiu a datoriei cu titlu de împrumut în sumă de 73 000 euro, dobînzii de întîrziere în mărime de 24 601, 19 lei şi cheltuielilor de judecată. La 20 septembrie 2013 Luca Sergiu a înaintat acţiune reconvenţională împotriva lui Mandeş Roman privind declararea nulităţii recipisei. În motivarea cererii reconvenţionale pîrîtul-reclamant a indicat că recipisa din 29 august 2012 este un act juridic simulat, motiv pentru care este susceptibilă de a fi declarată nulă. Indică că suma de 73 000 euro nu a primit-o de la Mandeş Roman, iar recipisa din 29 august 2012 pentru suma respectivă a fost scrisă ca rezultat al înţelegerii avute.

Astfel, indică că la 25 martie 2011 Mandeş Roman, cu adevărat potrivit înţelegerii stabilite, i-a transmis cu titlu de împrumut suma de 30 000 euro, pînă la 01 ianuarie 2013, cu o dobîndă de 9 %. La 17 august 2012 întru a fi stinsă datoria existentă, inclusiv dobînda calculată pînă la scadenţa împrumutului, i-a transmis lui Mandeş Roman în posesie şi folosinţă un autocamion de model Volvo FH- 12 n/î C TN 011, destinat transportului de marfă în condiţii frigorifice, în acest sens pentru conformitate fiind întocmită o recipisă în care a indicat despre transmiterea camionului respectiv şi anume pentru stingerea datoriei estimate la suma de 40 000 euro, avînd în vedere datoria de bază 30 000 euro şi dobînda rotungită pînă la 10 000 euro.

Menţionează că întru asigurarea faptului că vor fi perfectate toate actele necesare pentru mijlocul de transport nominalizat, Mandeş Roman i-a solicitat la 29 august 2012 să scrie o recipisă pentru suma de 73 000 euro , care va fi nimicită la momentul perfectării tuturor actelor de proprietate asupra mijlocului de transport. Cere pîrîtul-reclamant, declararea nulităţii recipisei din 29 august 2012 privind împrumutul sumei de 73 000 euro de la Mandeş Roman. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 noiembrie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Mandeş Roman a fost admisă, fiind încasat de la Luca Sergiu în 2 beneficiul lui Mandeş Roman suma de 73 000 euro, conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei la momentul executării hotărîrii.

S-a încasat de la Luca Sergiu în beneficiul lui Mandeş Roman suma de 25 601, 19 lei, inclusiv 24 601, 19 lei dobînda de întîrziere şi 1000 lei taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. S-a respins acţiunea reconvenţională depusă de Luca Sergiu împotriva lui Mandeş Roman privind declararea nulităţii recipisei, şi s-a încasat de la Luca Sergiu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 37 801, 72 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Luca Sergiu a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 s-a admis apelul depus de Luca Sergiu şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 noiembrie 2013 prin micşorarea sumei dispusă spre încasare cu titlu de datorie, de la 73 000 euro pînă la 30 000 euro, şi a dobînzii de întîrziere de la 24 601 lei pînă la 450 euro.

La 22 iulie 2014 Mandeş Roman a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material, iar concluziile instanţei de apel contravin circumstanţelor cauzei şi se bazează pe unele presupuneri şi declaraţii care nu au fost făcute de participanţii la proces. Susţine recurentul că instanţa de apel neîntemeiat a micşorat suma împrumutului şi a dobînzii de întîrziere, deoarece tranzacţia de împrumut nu are nimic comun cu tranzacţia de procurare a autocamionului. În acest sens indică că pentru suma de 40 000 euro, intimatul a eliberat o altă recipisă prin care a confirmat faptul tranzacţie de vînzare şi nu a indicat că acest mijloc de transport se transmite cu titlu compensării împrumutului luat anterior.

Referitor la termenul declarării recursului Colegiul consideră că acesta a fost declarat în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 14 mai 2014, iar din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurentul a primit-o la 28.05.2014 (f.d.91). Astfel, recursul declarat la 22 iulie 2014 a fost depus în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC. Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Instanţa de recurs constată că la 29 mai 2013 Mandeş Roman s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Luca Sergiu privind încasarea datoriei şi 3 dobînzii de întîrziere în baza recipisei întocmite la 29 august 2012. Totodată, la 20 septembrie 2013 Luca Sergiu a înaintat acţiune reconvenţională împotriva lui Mandeş Roman solicitînd declararea nulităţii recipisei din 29 august 2012, ca fiind un act juridic simulat.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată a lui Mandeş Roman şi a încasat de la Luca Sergiu în beneficiul lui Mandeş Roman suma datoriei de 73 000 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 24 601, 19 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 1000 lei, iar acţiunea reconvenţională depusă de Luca Sergiu împotriva lui Mandeş Roman privind declararea nulităţii recipisei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecînd apelul declarat de Luca Sergiu, Curtea de Apel Chişinău a ajuns la concluzia de a modifica hotărîrea primei instanţe prin micşorarea sumei dispusă spre încasare cu titlu de datorie, de la 73 000 euro pînă la 30 000 euro, şi a dobînzii de întîrziere de la 24 601 lei pînă la 450 euro, apreciind în acest sens drept convingătoare afirmaţiile apelantului Luca Sergiu vis-a-vis de faptul că nu a primit suma de 70 000 euro , anterior primind doar suma de 30 000 euro, contra camionului pe care l-a transmis intimatului Mandeş Roman pentru folosinţă. Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază concluziile instanţei de apel ca fiind lipsite de suport probant, rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei şi în consecinţă aplicarea eronată a legii. În conformitate cu art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

În sensul norme citate, este de înţeles că contractul de împrumut reprezintă o înţelegere (acord) conform căreia împrumutătorul se obligă să dea în proprietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiaşi sumă de bani sau bunuri de acelaşi gen, calitate sau cantitate. La fel, contractul de împrumut impune condiţia ca în cazul împrumuturilor băneşti predarea cu titlu de împrumut în vederea încheierii contractului să fie efectuată în aşa mod încît împrumutatul să poată dispune de sumele împrumutate din momentul acordării împrumutului. 4 Din materialele dosarului şi anume din cererea de chemare în judecată şi explicaţiile recurentului Mandeş Roman, rezultă că la 25 martie 2011 acesta a dat cu împrumut intimatului Luca Sergiu suma de 30 000 euro, pe o perioadă de pînă la 01 ianuarie 2013, cu dobînda anuală de 9%, pentru ce în acest sens a fost eliberată o recipisă.

Ulterior, peste 41 zile, a mai dat cu împrumut intimatului suma de 30 000 euro, pe o perioadă de pînă la 01 ianuarie 2013, cu dobînda anuală de 9%, recipisa din 25 martie 2011 fiind nimicită contra eliberării unei noi recipise pentru suma de 60 000 euro, cu dobînda anuală de 9%. Tot din cererea de chemare în judecată şi explicaţiile recurentului Mandeş Roman, rezultă că la 29 august 2012 Luca Sergiu a mai împrumutat de la el suma de 13 000 euro, iar la înţelegerea bilaterală au nimicit recipisa precedentă din 05 mai 2011, pentru ce a fost eliberată o nouă recipisă pentru suma totală a împrumutului de 73 000 euro. În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 121 CPC, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. Iar, conform art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. Instanţa de recurs reţine că potrivit recipisei din 29 august 2012 Luca Sergiu a luat cu împrumut de la Mandeş Roman suma de 73 000 euro, pe un termen de pînă la 25.03.2013 (f.d.40).

După cum rezultă din actele pricinii şi anume din acţiunea reconvenţională a lui Luca Sergiu, acesta contestă valabilitatea contractului de împrumut, adică a recipisei semnate la 29 august 2012, invocînd că recipisa din 29.08.2012 pentru suma de 73 000 euro a fost scrisă ca rezultat a unei înţelegeri avute cu recurentul, recunoscînd doar suma de 30 000 euro, acordată de către Mandeş Roman în temeiul recipisei din 25 martie 2011. În acelaşi timp, Colegiul menţionează că Mandeş Roman prin cererea de chemare în judecată recunoaşte că la 29.08.2012 de fapt nu a transmis o asemenea sumă de bani. Or, acesta explică că la acea dată intimatului i-a fost dată cu împrumut doar suma de 13 000 euro, pe cînd suma de 73 000 euro s-a acumulat în rezultatul împrumuturilor acordate anterior, şi în privinţa cărora recipisele întocmite au fost nimicite.

5 Prin urmare, Colegiul consideră că la acest capitol instanţele de judecată urmau să elucideze circumstanţele cauzei în vederea îndeplinirii întocmai a obligaţiilor contractuale impuse prin contractul de împrumut din 29.08.2012 şi respectiv a transmiterii sumei de 73 000 euro. Or, condiţia specifică a contractului de împrumut ce ar demonstra existenţa unei obligaţii valabile este transmiterea de către Mandeş Roman şi primirea de către Luca Sergiu a sumei solicitate, fapt ce nu a fost cu certitudine probat. Actele cauzei mai atestă că la 29.08.2012 între Luca Sergiu şi Mandeş Roman a mai fost întocmită o recipisă din conţinutul căreia rezultă că Mandeş Roman a procurat de la Luca Sergiu autocamionul de model Volvo cu numere de înregistrare C TN 011, CAS 975, contra sumei de 40 000 euro.

În acest sens intimatul indică că autocamionul respectiv a fost transmis recurentului pentru stingerea datoriei estimate la suma de 40 000 euro şi nu 73 000 euro, dintre care datoria de bază 30 000 euro şi dobînda de 10 000 euro, calculată pînă la 01.01.2013. Colegiul reţine că afirmaţiile date se combat prin însăşi acţiunea reconvenţională a intimatului Luca Sergiu, în care acesta indică că suma de 30 000 euro primită la 25 martie 2011, s-a obligat să o achite pînă la 01.01.2013 cu o dobîndă anuală de 9%, calculată la suma de 5400 euro. Or, în continuare nu este clară rotungirea dobînzii pînă la suma de 10 000 euro, iar din conţinutul recipisei date nu rezultă că acest mijloc de transport se transmite cu titlul compensării împrumutului luat anterior.

Totodată, pe de o parte recurentul Mandeş Roman susţine că pentru autocamionul Volvo, n/î C TN 011, CAS 975, a transmis separat lui Luca Sergiu suma de 40 000 euro, iar pe de altă parte în cererea de chemare în judecată indică că în schimbul dobînzii la suma de 73 000 euro urma a fi cedat un autocamion cu frigider de care poseda Luca Sergiu. În acest context, Colegiul consideră că circumstanţele expuse sunt neclare, iar instanţa de apel nu a determinat definitiv obiectul probaţiunii şi circumstanţele ce urmau a fi probate, ajungînd pripit la concluzia de a modifica hotărîrea primei instanţe, bazîndu-se doar pe afirmaţiile intimatului Luca Sergiu şi nu pe probe concludente şi pertinente ce ar justifica încasarea datoriei în mărime parţială de 30 000 euro.

Colegiul menţionează şi faptul că în cadrul judecării cauzei recurentul Mandeş Roman a afirmat că la întocmirea recipisei a fost prezent un martor, care în opinia instanţei de recurs ar elucida unele aspecte importante ale cauzei, atît tip cît părţile recunosc că între ele există anumite datorii. Prin urmare, se reţine că la soluţionarea justă a litigiului din speţă instanţa de apel urmează să stabilească ce fel de raporturi juridice au apărut între părţi, au existat raporturile unui contract de împrumut ori raporturi obligaţionale, şi care este provenienţa datoriei de 73 000 euro, ţinînd cont de faptul că părţile nu neagă 6 semnarea recipisei şi că însăşi recurentul în cadrul examinării pricinii recunoaşte că la acea dată nu a transmis în realitate intimatului suma indicată cu împrumut.

În acest context este de menţionat că, prin neexaminarea tuturor circumstanţelor cauzei, a probelor administrate, părţile sunt lipsite de dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 pct.1 al Convenţiei Europeane pentru Apărarea Drepturilor Omului, care asigură respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces. Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Mandeş Roman.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mandeş Roman împotriva lui Luca Sergiu privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, şi cererea reconvenţională depusă de Luca Sergiu împotriva lui Mandeş Roman privind declararea nulităţii recipisei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Valentina Clevadî 7