2rh-326/14 — Recuperarea prejudiciului material şi moral

dosar nr:2rh-326/14 prima instanţă-Judecătoria Glodeni judecător-T.Boubatrîn instanţa de apel-Curtea de Apel Bălţi judecători- Ana Albu , Vera Toma , Angela Revenco, Viorica Chirca Instanţa de recurs – Curtea Supremă de Justiţie Judecători- Vera Macinskaia, Ala Cobăneanu, Valentina Clevadî Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil , comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător -Valeriu Doagă Judecătorii – Ion Druţă, Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas, Vera Macinskaia examinând cererea de revizuire depusă de către Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai, Guida Evdochia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria către Consiliul raional Făleşti, Primăria satului Pîrliţa şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012, prin care recursul declarat de Ciocanu Mihail reprezentantul lui Ciocan Rodica, Maria Tarlapan, Ciocanu Mihail Ion, Ciocan Mihail Vladimir, Bumbac Eugenia şi Ciocan Rodica a fost considerat ca inadmisibil, constată La 23 august 2002 reclamanta Tarlapan Maria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Făleşti, Primăria satului Pîrliţa şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice, reîntoarecerea a 33 ha de pămînt.

În motivarea cererii reclamanta a indicat , că la 30 martie 1931 s-a născut în familia lui Cecan ( Ciocan ) Petru , care a fost reabilitat de către Procuratura Generală a RM la 24 iunie 2001. În anul 1941 a fost deportată cu familia fratelui tatălui Ciocan Vladimir ( a.n.1911), averea fiind confiscată. Prin dispoziţiile art.12 alin.3 din Legea nr.1225 – XII din 08 decembrie 1992 ,,Privind reabilitarea victimelor represiunilor 1 politice” , au fost repuşi în drepturi moştenitorii persoanelor supuse represiunilor politice. Legea nominalizată prevedea modul de restituire către persoanele reabilitate a averii confiscate precum şi mărimea pentru imobil se stabiliesc de către Guvern.

Mărimea daunei materiale pentru bunurile luate de stat în mod abuziv de la Cecan ( Ciocan) Petru, roagă reclamanta să fie determinată, reieşind din venitul mediu anual de 15000,00 ruble calculate de către Guvern în luna februarie a anului 1949 şi confirmat la 29 martie 1949 de puterea executivă a raionului Bălţi pentru ca Cecan ( Ciocan ) Petru să fie supus impozitării cu adaos. Consideră reclamanta că mărimea acestui venit este de 2 ori mai mică decît venitul anual al unui funcţionar din anii 50 ai sec.XX.

Consideră reclamanta că aceseta urmează a fi recalculate ţinînd cont de ponderea de creştere de 4,1 ori a volumului produselor agricole publicate în culegerea datelor statistice pe anii 1924 -1984 . Dauna materială roagă să fie calculată reişind şi din faptul, că organele de securitate ale statului, prin hotărîri de supraveghere secrete şi alte acţiuni nelegitime , contrar actelor normative din perioada anilor 1949 , prin care le era interzis să deporteze familiile , membri cărora erau participanţi ori invalizi de război.Aceste restricţii sunt accentuate în instrucţiunea Ministerului securităţii de Stat al URSS din 16 mai 1949.Solicită reclamanta recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 20111 acţiunea înaintată de Tarlapan Maria a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 octoimbrie 2011 , a fost admis apelul declarat de Tarlapan Maria. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011 şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria către Consiliul raional Făleşti, Primăria satului Pîrliţa şi Ministerul Finanţelor al RM cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral. S-a menţinut fără modificări încheierea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011 cu privire la refuzul în atrenarea lui Ciocanu Mihail în procesul civil în calitate de intervenient accesoriu.

La 11 noiembrie 2011, reprezentantul recurenţiilor – Ciocan Rodica, Maria Tarlapan, Ciocanu Mihail Ion, Ciocan Mihail Vladimir, Bumbac Eugenia – Ciocanu Mihail Mihail a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 octombrie 2011 încheierii şi hotărîriii Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011, solicitînd admiterea recursului , casarea încheierii şi hotărîrîî Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011 şi deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 octombrie 2011 şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2013, recursul declarat de Ciocanu Mihail reprezentant al recurenţiilor – Ciocan Rodica, Maria Tarlapan, Ciocanu Mihail Ion, Ciocan Mihail Vladimir, Bumbac Eugenia şi Ciocan Rodica a fost considerat ca inadmisibil, La 23 iulie 2014, Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012 şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuienţii au invocat art.449 lit.b) Cod de procedură civilă al RM, şi anume au indicat că la 18 aprilie 2014, le-a fost eliberat de către Primăria satului Pîrliţa raionul Făleşti certificat, prin care se 2 confirmă că în arhiva din localitate lipsesc careva înscrisuri privind despăgubirea capului Gospodăriei Ţărăneşti (de fermier) - Petru Ciocanu pentru averea confiscată din perioada deportărilor. Astfel, consideră că constatarea facută în acest certificat combate în întregime constatările din decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012 ce reflectă presupunerile comisiei speciale a consiliului raional Făleşti, care era parte în proces. La 25 septembrie 2014, reprezentantul Consiliului raional Făleşti – Ana Ciobaniţa a depus referinţă la cererea de revizuire, solicitînd respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.452 alin.(1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) CPC al RM, prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, dăţii şi orei şedinţei de judecată. În conformitate cu art.444 CPC , recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces . Conform art.6 alin.(7) ,,Legea nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative”, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaş obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art.452 alin.(1) CPC al RM cu art.444 CPC , care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lăgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire depusă de Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia ca neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) CPC, după ce se examinează cererea de revizuire , instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC, care poartă un caracter exhaustiv. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă. În conformitate cu art.449 lit. b) CPC, pe care temei se bazează revizuenta, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Prin prisma normei de drept citate, Colegiul menţionează că certificatul nr.147, a fost eliberat de Primăria satului Pîrliţa la 18.04.2014. 3 Astfel, recurenţii au avut posibilitatea de a prezenta acest certificat în cadrul examinării cauzei, mai mult decît atît nu au probat faptul că au întreprins toate măsurile pentru a primi de la Primăria satului Pîărliţa sau de la arhiva naţională certificatul în cauză. Este important, la caz, de remarcat că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că motivele invocate de Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie 12 ianuarie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria către Consiliul raional Făleşti, Primăria 4 satului Pîrliţa şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac.

Preşedinte, judecător Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druţă Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Vera Macinskaia 5