2rh-183/15 — Recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice

prima instanţă: T.Boubatrîn dosarul nr.2rh-183/15 instanţa de apel: A.Albu, V.Toma, A.Revenco instanţa de recurs: V.Macinskaia, A.Cobăneanu, V.Clevadî instanţa de revizuire: V.Doagă, I.Druţă, Sv.Moldovan, M.Ghervas, V.Macinskaia ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca – Doneva şi Valentina Clevadî examinând cererea de revizuire depusă de către Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria împotriva Consiliului raional Făleşti, Primăriei satului Pîrliţa şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012, prin care recursul declarat de Ciocan Rodica, Maria Tarlapan, Ciocanu Mihail Ion, Ciocan Mihail Vladimir, Bumbac Eugenia şi Ciocan Rodica prin intermediul reprezentantului – Ciocanu Mihail a fost considerat ca inadmisibil, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, prin care cererea de revizuire depusă de către Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia a fost respinsă ca fiind inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 23 august 2002, reclamanta Tarlapan Maria s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Făleşti,

Primăriei satului Pîrliţa şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice şi reîntoarecerea a 33 ha de pămînt. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 30 martie 1931 s-a născut în familia lui Cecan (Ciocan) Petru, care la 24 iunie 2001 a fost reabilitat de către Procuratura Generală a RM. Afirmă că, în anul 1941 a fost deportată împreună cu familia fratelui tatălui său Ciocan Vladimir, a.n.1911, iar averea fiind confiscată. Susţine că, prin dispoziţiile art.12 alin. (3) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 – XII din 08 decembrie 1992, au fost repuşi în drepturi moştenitorii persoanelor supuse represiunilor politice.

Legea nominalizată prevedea modul de restituire către persoanele reabilitate a averii confiscate. Consideră că, mărimea daunei materiale pentru bunurile luate de stat în mod abuziv de la familia Cecan (Ciocan) Petru, urmează a fi determinată, reieşind din 1 venitul mediu anual de 15000,00 ruble calculate de către Guvern în luna februarie a anului 1949 şi confirmat la 29 martie 1949 de puterea executivă a raionului Bălţi. La fel, a mai arătat că, dauna materială urmează a fi calculată reieşind din faptul că organele de securitate ale statului, prin hotărîri de supraveghere secrete şi alte acţiuni nelegitime, contrar actelor normative din perioada anilor 1949, prin care era interzis să deporteze familiile, membrii cărora erau participanţi ori invalizi de război, i-au deportat, averea fiindu-le confiscată în mod abuziv.

Solicită reclamanta, Tarlapan Maria, recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice. Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011, acţiunea înaintată de Tarlapan Maria a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 octombrie 2011, a fost admis apelul declarat de Tarlapan Maria, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011 şi pronunţată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a menţinut fără modificări încheierea Judecătoriei Glodeni din 20 iunie 2011, prin care a fost respins demersul reclamantei privind antrenarea lui Ciocanu Mihail în procesul civil în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012, recursul declarat de Ciocan Rodica, Maria Tarlapan, Ciocanu Mihail Ion, Ciocan Mihail Vladimir, Bumbac Eugenia şi Ciocan Rodica prin intermediul reprezentantului – Ciocanu Mihail, a fost considerat ca inadmisibil. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, cererea de revizuire depusă de către Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi Guida Evdochia a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. La 30 aprilie 2015, Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail au depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012 şi încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, solicitînd instanței de revizuire casarea deciziei şi încheierii judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenţii au invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, în sensul că le-au devenit cunoscute circumstanţe esenţiale ale pricinii, care influenţează soluţia, despre care nu au avut cunoştinţă la data examinării cauzei. La 15 iunie 2015, reprezentantul Consiliului raional Făleşti – Ana Ciobaniţa a depus referinţă la cererea de revizuire, solicitînd respingerea acesteia, ca inadmisibilă. În conformitate cu art.452 alin.alin. (1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art.6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr.780 din 27.12.2001, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art.452 alin.(1) CPC al RM cu art.444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a examina cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Colegiul menţionează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către instanţa inferioară a normelor de drept material şi procesual în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 CPC şi prezentate circumstanţele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Din conţinutul cererii de revizuire depuse de către Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail rezultă că, revizuenţii au invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC. În acest context, Colegiul reiterează că, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederii enunţate, instanţa de recurs relevă că, circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuenţi în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare 3 a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărârii, fapt ce la caz nu se atestă.

Sunt irelevante pentru admiterea cererii de revizuire argumentul revizuenţilor Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail, expus în prezenta cerere de revizuire precum că, la caz, circumstanţa nouă care ar permite revizuirea procesului şi pronunţarea unei noi hotărîri ar constitui certificatul eliberat de către Primăria satului Pîrliţa nr. 147 din 18 aprilie 2014, care totalmente combate constatările expuse în decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012, or, această circumstanţă în baza cărora revizuenţii solicită retractarea deciziei instanței de recurs a fost invocată anterior în prima cerere de revizuire şi a constituit deja obiectul dezbaterilor judiciare, instanţa de revizuire expunîndu-se pe marginea ei în încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014. Cît priveşte argumentul revizuenţilor Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail, precum că, la caz, o altă circumstanţă nouă care ar permite revizuirea procesului şi pronunţarea unei noi hotărîri ar constitui certificatul eliberat de către Primăria satului Pîrliţa nr. 190 din 22 aprilie 2015, acesta de asemenea nu poate fi reținut pentru admiterea cererii de revizuire şi retractarea deciziei irevocabile, or,

recurenţii – revizuenţi Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail nu au făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţa şi fapta enunţată pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actului prezentat ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege, cu atît mai mult că, după cum s-a invocat şi în decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12.01.2012, a cărei revizuire se solicită, potrivit art. 12 din Legea privind reabilitarea victimilor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC RM, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar, o cerere care nu conţine aceste temeiuri nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Prin urmare, cererea lui Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail privind revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012 nu se încadrează în prevederile legale enunțate şi urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04.

Cît priveşte revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, prin care cererea de revizuire depusă de către Ciocanu Mihail, Tarlapan Nicolai şi 4 Guida Evdochia a fost respinsă ca fiind inadmisibilă, Colegiul menţionează că, nu poate fi atacată cu recurs, or, potrivit art. 453 alin. (3) CPC, încheierea de respingere a cererii de revizuire în cazul în care cererea de revizuire este examinată de Curtea Supremă de Justiţie, nu se supune nici unei căi de atac, inclusiv şi revizuirii. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Guida Evdochia şi Ciocanu Mihail împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 ianuarie 2012 şi încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tarlapan Maria împotriva Consiliului raional Făleşti, Primăriei satului Pîrliţa şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma represiunilor politice. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele completului, judecător: Ala Cobăneanu judecători: Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî 5