2ra-3444/14 — Privind declararea nulitătii actului

Dosarul nr. 2ra-3444/14 Instanța de fond: judecătoria Ștefan Vodă(jud.Nașco I) Instanţa de apel: Curtea de Bender (jud:E.Secrieru, A.Parpalac, Leu Sv.)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 26 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan împotriva deciziei din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bender, adoptate în cauza civilă la cererea Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan împotriva Cooperativei Agricole de Producție”Basarabia” (în continuare CAP”Basarabia”) privind declararea nulității proceselor verbale ale adunării generale c o n s t a t ă : La data de 22 decembrie 2011 Gheţan Ion, Vrabie Ivan, Gherasimov Vera şi Iliev Pelagheia au depus cerere de chemare în judecată împotriva CAP "Basarabia" cu privire la declararea nulităţii proceselor-verbale ale adunărilor generale a membrilor organizaţiilor.

La 12 martie 2013 reclamanţii Gheţan Ion, Vrabie Ivan, Gherasimov Vera şi Iliev Pelagheia au înaintat în instanţa de judecată către pârât cerere de concretizare a cerinţelor. În motivarea acţiunii reclamanţii Gheţan Ion, Vrabie Ivan, Gherasimov Vera şi Iliev Pelagheia au invocat că la data de 11 februarie 1992 a avut loc adunarea membrilor colhozului „Basarabia” din satul Hîrbovăţ, raionul Anenii Noi. Potrivit extrasului procesului-verbal nr.1 din 11 februarie 1992 al adunării membrilor colhozului „Basarabia” s-a hotărât ca colhozul „Basarabia” să fie reorganizat în societate pe acţiuni „Basarabia”, iar pentru lichidarea colhozului şi inventarierea fondului statutar al Societăţii pe Acţiuni a fost formată comisia de lichidare-inventăriere.

Această comisie a fost obligată să înfăptuiască lichidarea colhozului şi să inventarieze averea societăţii pe acţiuni în decurs de trei luni. După finisarea lucrului comisiei, fondul statutar al societăţii pe acţiuni urma să fie confirmat la adunarea generală a fondatorilor. La data de 10 august 2001 a avut loc adunarea generală a acţionarilor societăţii pe acţiuni „Basarabia”, potrivit căreia s- a hotărât de a reorganiza societatea pe acţiuni „Basarabia” prin transformare în cooperativă agricolă de producere „Basarabia”. Reclamanţii consideră că procesul- verbal de reorganizare a colhozului în societate pe acţiuni urmează a fi declarat nul dat fiind că nu corespunde cerinţelor legii şi contravine ordinei publice, fiind un act 1 prin care pârâtul a efectuat privatizarea proprietăţii colhozului „Basarabia”.

Astfel, comisia de inventariere a patrimoniului Societăţii pe Acţiuni„Basarabia” a inclus în patrimoniul Societăţii pe Acţiuni drumuri cu lungimea totală peste 4 kilometri la prețul de 381841 lei, masive împădurite şi fâşii forestiere de protecţie cu suprafaţa de 124 ha la prețul de 735878 lei. Însă, indică reclamanții că în conformitate cu prevederile lit. f) şi h alin.(5) art.3 din Legea RM nr.627 din 04.07.1991 „Cu privire la privatizare” nu sunt pasibile de privatizare căile de comunicaţie şi terenurile fondului forestier, fâşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare.

Susţin reclamanții că în patrimoniul societăţii pe acţiuni ilegal aU fost incluse următoarele bunuri imobile: balka calendar - 1970 a.c., bazin de acumulare a apelor 5 - 1980 a.c., fântână artizană - 1974 a.c., fântână artizană - 1961 a.c., fântână artizană - 1961 a.c., fântână artizană - 1961 a.c., fântână artizană - 1968 a.c., fântână artizană „movilă” - 1990 a.c., fântână artizană - 1990 a.c., drum de şosea - 1981, drum de acces - 1990 a.c. Reclamanţii susţin că intenţionat în patrimoniul societăţii pe acţiuni nu au fost incluse următoarele bunuri: teren pentru elicopter - 1978 a.c., drum asfaltat spre cimitir - 1992 a.c; ospătăria brigăzii de tractoare -1986 a.c., gazificarea serilor - 1992 a.c., intrarea de la ferma de vaci - 1972 a.c., secţia motoare diesel de la ferma de vaci - 1990 a.c., drum asfaltat spre combinatul de pâine - 1991 a.c., balca „Ciair” - 1980 a.c, bazin de acumulare a apelor (Budăi) - 1984 a.c.

Reclamanţii menţionează, că în conformitate cu prevederile art. 14 alin.(2) din Legeaj RM nr.627 cu privire la privatizare, în colhozuri şi sovhozuri se emit acţiuni pentru suma fondurilor fixe de producţie şi a mijloacelor circulante, care se vor repartiza lucrătorilor şi pensionarilor din aceste gospodării, în funcţie de contribuţia fiecăruia la crearea acestor bunuri. La o parte de acţiuni au dreptul foştii membri ai acestor gospodării, învăţătorii, personalul medical, lucrătorii din instituţiile de cultură şi din sfera socială care locuiesc pe teritoriul gospodăriilor respective. Cota acestor acţiuni se stabileşte prin hotărârea colectivului, însă învăţătorilor, personalului medical, lucrătorilor din instituţiile de cultură şi din sfera socială din satul Hîrbovăţ nu li s-au repartizat acţiuni.

Reclamanţii susţin, că procesul-verbal nr.l al adunării membrilor colhozului „Basarabia” din 11.02.1992, prin care s-a fondat societatea pe acţiuni „Basarabia", contravine Legii RM nr.847-XII din 03.01.1992 cu privire la societăţile pe acţiuni (abrogată prin Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997), în vigoare la data fondării societăţii pe acţiuni. Consideră că societatea pe acţiuni a fost fondată contrar prevederilor art. 16, art. 17, art. 1 9 - 2 1 din Legii. Conform art. 16 alin.(3) al Legii RM nr. 847-XII din 03.01.92 cu privire la societăţile pe acţiuni, pentru a constitui societatea pe acţiuni fondatorii încheie între ei contractul constitutiv, organizează abonarea la acţiuni, elaborează proiectul de statut, pregătesc adunarea constituantă, apoi înregistrează în organele de stat.

Astfel, la fondarea societăţii nu a fost întocmit contractul constitutiv al societăţii pe acţiuni. Conform statutului S.A. „Basarabia”, societatea pe acţiuni este societatea cu număr limitat de membri. Deţinătorii de acţiuni sunt membrii fostului colhoz „Basarabia” la momentul reorganizării lui în societate pe acţiuni. Aşadar, 2 indică reclamanții că toţi membri ai colhozului devin fondatori ai societăţii pe acţiuni. Există, indică reclamanții, doar o declaraţie despre fondare a societăţii pe acţiuni „Basarabia” întocmită de către preşedintele S.A. „Basarabia” şi care nu este legalizată notarial, ceea ce contravine art. 17 alin.(3) din Legea RM nr. 847-XII din 03.01.92 cu privire la societăţile pe acţiuni, care prevede expres că în cazul în care un singur fondator intenţionează să formeze o societate pe acţiuni, în loc de contractul constitutiv acesta întocmeşte o declaraţie privind intenţia de a constitui societatea.

Declaraţia trebuie să conţină aceleaşi date care sunt cuprinse în contract şi să fie legalizată în modul în care se legalizează contractul constitutiv. Potrivit procesului-verbal prin care s-a fondat societatea pe acţiuni, nu a avut loc abonarea la acţiuni, nu a fost respectată procedura abonării, ceea ce a rezultat nerespectarea condiţiilor şi modului de convocare a adunării constituante, iar conform art.21 alin.(5) din Legea RM nr. 847-XII din 03.01.92 cu privire la societăţile pe acţiuni, prevede că în cazul nerespectării condiţiilor date se consideră că societatea nu a fost constituită. Hotărârea adunării generale a acţionarilor cu privire la transformarea Societăţii pe Acţiuni în Cooperativă Agricolă de Producţie nu corespunde cerinţelor art.96 alin.(2) al Legii 1134-ХШ din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni, fapt ce a dus la neglijarea art.33 al legii.

Astfel, în hotărârea adunării generale a acţionarilor cu privire la transformarea Societăţii pe Acţiuni în Cooperativă Agricolă nu este indicat numerele actelor de identitate a acţionarilor (denumirile, numerele certificatelor cu privire la înregistrarea de stat), ale fondatorilor, domiciliul, cetăţenia (locul de înregistrare), semnăturile fondatorilor (acţionarilor) prezenţi la adunarea generală, precum şi alte date ale fondatorilor. De asemenea nu sunt indicate: a) mărimea prezumtivă a capitalului social, b) clasele şi numărul de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii, c) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii, d) suma, modul şi termenele de plată ale acţiunilor achiziţionate de fondatori ş.a.

Reclamanţii susţin că Societatea pe Acţiuni „Basarabia” de facto, nici n-a fost creată, deoarece acţionarilor le-au fost eliberate certificatele acţiunilor, după cum prevedea Legea RM nr.847-XII din 03.01.1992 cu privire la societăţile pe acţiuni (abrogată prin legea nr. 1143-XIII din 02.04.1997) în vigoare la data fondării Societăţii pe Acţiuni şi în realitate membrii colhozului la desfiinţarea colhozului nu au fost împroprietăriţi şi nu au avut posibilitatea să se folosească de dreptul lor de proprietate care este garantat, inviolabil şi perpetuu.

Consideră, că aceste încălcări ale legislaţiei la momentul desfiinţării colhozului şi fondării Societăţii pe Acţiuni, care au tras după sine încălcarea dreptului de proprietate a membrilor colhozului „Basarabia”, contravin legii, ordinii publice, bunurilor moravuri şi servesc drept temei pentru declararea nulităţii absolute, anularea integrală a proceselor- verbale cu privire la reorganizarea colhozului „Basarabia” în Societate pe Acţiuni şi reorganizarea S.A. „Basarabia” în C.A.P. „Basarabia” şi aplicarea efectelor nulităţii actelor, repunându-le în poziţia iniţială. Consideră reclamanții că procesul-verbal nr. 02 din 10.08.2001 al adunării generale a acționarilor S.A. „Basarabia” cu privire la reorganizarea S.A.

3 „Basarabia” în Cooperativă Agricolă de Producţie „Basarabia”, de asemenea, necesită de a fi declarat nul, dat fiind că C.A.P. „Basarabia” a fost creată în rezultatul reorganizării S.A. „Basarabia” în cooperativă agricolă. Deoarece S.A. „Basarabia” a fost creată cu încălcarea legislaţiei în vigoare la acel moment şi procesul-verbal al adunării membrilor colhozului privind reorganizarea colhozului în societate pe acţiuni necesită a fi declarat nul. Reclamanţii consideră că din acest temei necesită a fi declarat nul şi procesul-verbal privind reorganizarea S.A. „Basarabia” în cooperativă agricolă, deoarece nu poate fi recunoscut legal un proces-verbal, care este întemeiat pe un proces-verbal ce contravine legii, ordinii publice şi bunurilor moravuri.

În afară de aceasta, metodologia calculului şi împărţirii patrimoniului S.A. „Basarabia” face imposibilă primirea în natură a patrimoniului pentru activitatea individuală a proprietarilor, care nu doresc să fie membri ai cooperativei sau să dea în arendă cota-valorică. În conformitate cu metodologia împărţirii patrimoniului S.A. „Basarabia”, foştilor membri ai colhozului le revin un anumit procent din întreg patrimoniul fostului colhoz. Astfel, toţi membrii fostului colhoz au devenit coproprietari pe cote- părţi a întreg patrimoniului fostei gospodării agricole în localitate. Iar, pentru a primi cota valorică în natură aparte, conform prevederilor art.361 Cod civil, fiecare coproprietar trebuie să solicite acordul tuturor coproprietarilor (circa 1456 coproprietari), sau să-i acţioneze în judecată.

Reclamanţii menţionează că această metodologie de împărţire a patrimoniului i-a lipsit pe proprietarii cotelor-valorice de posibilitatea de a se folosi în natură de această cotă- valorică. În prezent întregul patrimoniu al fostului colhoz „Basarabia” se află în folosinţa C.A.P. „Basarabia”, fondatori ai căreia în prezent sunt doar 15 persoane şi ei se folosesc după bunul lor plac de averea fostului colhoz, ignorând drepturile de proprietate a celorlalți coproprietari. Mai mult decât atât, la momentul reorganizării în C.A.P. „Basarabia” ilegal au fost incluse câteva bunuri imobile de menire social-culturală, şi anume: grădiniţa (spital) - a.c. 1975; grădiniţă - a.c. 1991; lagărul I Bloc - a.c.

1981; lagărul II bloc - a.c. 1990; casa de cultură a.c. - 1964; cazangeria grădiniţei - a.c. 1991. Sunt bunuri care la etapa iniţială de reorganizare în societate pe acţiuni nu au fost incluse în patrimoniul supus privatizării, ulterior aceste bunuri au fost incluse la momentul reorganizării în cooperativă agricolă. Reclamanţii susţin că dovada că C.A.P. „Basarabia” a încercat chiar să legalizeze ilegal careva bunuri ca fiind bunuri ale cooperativei, serveşte decizia Curţii de Apel Bender din 20 octombrie 2010 prin care s-a constatat faptul că câteva bunuri: şopronul pentru prelucrarea seminţelor, cântarul, sera pentru creşterea răsadelor, linia de prelucrare a curpenilor de mazăre verde - C.A.P.

„Basarabia” a încercat să legalizeze ilegal ca fiind patrimoniul cooperativei, dar aceste bunuri constituie patrimoniul fostului colhoz „Basarabia” şi constituie cota-valorică a membrilor fostului colhoz. Reclamanţii invocă drept temei, prevederile art.217 Cod civil referitor la nulitatea absolută a actelor juridice ce contravin legii, ordinii publice şi bunurilor moravuri, care poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Aceste procese verbale de fondare a Societăţii pe Acţiuni (fiind în sine un 4 proces-verbal de privatizare ilegală a patrimoniului colhozului „Basarabia”) şi reorganizare a cooperativei agricole contravin normelor imperative, ordinii publice şi bunelor moravuri, ele lezează dreptul de proprietate.

În conformitate cu prevederile art.50, 51 Cod civil (în redacţia anului 1964). art.220 Cod civil (în redacţia anului 2003), indică reclamanții, că asemenea acte juridice urmează a fi declarate nule de către instanţa de judecată. Acestea căzând sub incidenţa nulităţii absolute, urmează a fi aplicate prevederile art.50 alin.(2) Cod civil (în redacţia anului 1964) şi a art. 219 Cod civil (în redacţia anului 2003) efectele nulităţii actului juridic, actul juridic nul încetează cu efect retroactiv, punându-se în poziţie iniţială anterior încheierii actului juridic nul. Iar, conform prevederilor art.86 Cod civil (în redacţia anului 1964), art. 217 alin.(3) Cod civil (în redacţia anului 2003) acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă.

Reieşind din aceste prevederi ale legii, reclamanţii au solicitat admiterea acţiunii, declararea nulității procesului- verbal nr.l din 11 februarie 1992 al adunării membrilor colhozului „Basarabia” cu privire la reorganizarea colhozului în societate pe acţiuni; declararea nulității procesului-verbal nr. 2 din 10.08.2001 cu privire la reorganizarea S.A. „Basarabia” în Cooperativă Agricolă de Producere „Basarabia”; aplicarea efectelor nulităţii actelor juridice punându-se în poziţie iniţială anterior încheierii actelor juridice: procesul- verbal nr.l din 11 februarie 1992 şi procesul-verbal nr.2 din 10 august 2001; încasarea cheltuielilor de judecată, radierea persoanei juridice SA”Basarabia” și CAP”Basarabia” din Registrul de Stat al persoanelor juridice.

Prin hotărîrea din data de 07.11.2013 a judecătoriei Ștefan Vodă, cererea lui Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan împotriva Cooperativei Agricole de Producție”Basarabia” privind declararea nulității proceselor verbale ale adunării generale a fost respinsă. Prin decizia din data de 20.05.2014 a Curții de Apel Bender , cererea de apel a Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan a fost respinsă și a fost menținută hotărîrea din data de 07.11.2013 a judecătoriei Ștefan Vodă. La data de 29.09.2014 Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan au depus recurs împotriva deciziei din 20.05.2014 a Curții de Apel Bender. În motivarea recursului s-a indicat că decizia Curţii de Apel şi hotărârea instanţei de fond sunt ilegale şi neîntemeiate.

Indică recurenții că instanţa de fond nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Astfel, comisia de inventariere a patrimoniului Societăţii pe Acţiuni „Basarabia” a inclus în patrimoniul Societăţii pe Acţiuni drumuri, masive împădurite şi fîşii forestiere de protecţie. Insă în conformitate cu prevederile lit. f) şi h), alin(5) art. 3 din Legea RM nr. 627 din04.07.1991 cu privire la privatizare, nu sunt pasibile privatizării căile de comunicaţie şi terenurile fondului forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare. Conform listei patrimoniului întreprinderii agricole SA „Basarabia”, s. Hîrbovăţ, bunurile imobile proprietate comună pe cote-părţi, în patrimoniul Societăţii pe Acţiuni ilegal au fost incluse următoarele bunuri imobile: „балка Калантырь” , пруд водохранилище, acestea fiind nişte bazine acvatice care nu erau pasibile atribuirii în proprietate privată.

Indică recurenții că drept probă privind faptul că în patrimoniul societăţii pe acţiuni au fost incluse masive împădurite şi fâşii forestiere de protecţie cu suprafaţa 5 de 124 ha constituie decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.06.2013 la ce instanţa de judecată nu s-a expus. Conform art. 123 alin (2) CPC RM faptele stabilite printr- o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Concluzia instanţei de fond precum că materialele legate de reorganizarea (privatizarea) SA „Basarabia” au fost transmise Serviciului de Arhivă Anenii Noi vine în contradicţie cu circumstanţele cauzei şi materialelor dosarului şi cu decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.06.2013, prin care s-a constatat că în baza extraselor serviciului arhivă Anenii Noi şi Căuşeni nu se deţin informaţii cu privire la dosarul de privatizare a SA „Basarabia”. Indică recurenții că, la o parte de acţiuni au dreptul foştii membri ai acestor gospodării, învăţătorii, personalul medical, lucrătorii din instituţiile de cultură şi din sfera socială, care locuiesc pe teritoriul gospodăriilor respective. Cota acestor acţiuni se stabileşte prin hotărîrea colectivului.

Insă învăţătorilor, personalului medical, lucrătorilor din instituţiile de cultură şi din sfera socială din sat.Hîrbovăţ nu li s-a repartizat acţiuni. Lista persoanelor respective a fost anexată în instanţa de fond, iar instanţa de judecată nici nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. Procesul-verbal nr.l al adunăării membrilor colhozului „Basarabia” din 11.02.1992 prin care s-a fondat Societatea pe Acţiuni „Basarabia”, indică recurenții că contravine Legii , RM nr. 847-XII din 03.01.92 „cu privire la societăţile pe acţiuni” (abrogată prin Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997) în vigoare la data fondării Societăţii pe Acţiuni. Astfel Societatea pe acţiuni a fost fondată contrar prevederilor art, 16, 17, 19-21 din Legea menţionată.

Conform art. 16 alin(3) al Legii RM nr. 847-XII din 03.01.92 „cu privire la societăţile pe acţiuni” pentru a constitui societatea pe acţiuni fondatorii încheie între ei contractul constitutiv, organizează abonarea la acţiuni, elaborează proiectul de statut, pregătesc adunarea constituantă, apoi înregistrează în organele de stat. Astfel, la fondarea societăţii nu a fost întocmit contractul constitutiv al societăţii pe acţiuni. Intimatul nu a prezentat instanţei de judecată nici un contract constitutiv, care urma să fie semnat de către toţi fondatorii şi legalizat notarial.

Conform procesului-verbal prin care s-a fondat societatea pe acţiuni, nu a avut loc abonarea la acţiuni, nu a fost respectată procedura abonării, ceea ce a rezultat nerespectarea condiţiilor şi modului de convocare a adunării constituante, iar art. 21 alin(5) din Legea RM nr. 847-XII din 03.01.92 „cu privire la societăţile pe acţiuni” prevede că în cazul nerespectării condiţiilor menţionate mai sus se consideră că societatea nu a fost constituită, fapt ignorat de către instanța de judecată. Au mai indicat recurenții că hotărârea adunării generale a acţionarilor cu privire la transformarea Societăţii pe Acţiuni în Cooperativă Agricolă de Producţie nu corespunde cerinţelor art. 96 alin (2) al Legii nr. 1134-XIII din 02.04.1997 „privind societăţile pe acţiuni”, fapt ce a dus la neglijarea art. 33 al legii.

Indică recurenții că Societatea pe Acţiuni „Basarabia” nici n-a fost creată, deoarece acţionarilor nu le-au fost eliberate certificatele acţiunilor, după cum prevedea Legea RM nr. 847-XII din 03.01.92 „Cu privire la societăţile pe acţiuni” (abrogată prin legea nr. 1143-XIII din 02.04.1997) în vigoare la data fondării Societăţii pe Acţiuni. Astfel în realitate membrii colhozului la desfiinţarea 6 colhozului nu au fost împroprietăriţi şi nu au avut posibilitatea să se folosească de dreptul său de proprietate care este garantat, inviolabil şi perpetuu.

Aceste încălcări ale legisilaţiei la momentul desfiinţării colhozului şi fondării Societăţii pe Acţiuni, care au tras după sine încălcarea dreptului de proprietate a membrilor colhozului „Basarabia”, contravin legii, ordinii publice, bunurilor moravuri şi servesc drept temei pentru declararea nulităţii absolute a proceselor- verbale cu privire la reorganizarea colhozului „Basarabia” în Societate pe Acţiuni şi reorganizarea S.A. „Basarabi” în C.A.P. „Basarabia” şi aplicarea efectelor nulităţii actelor, repunându-le în poziţia iniţială. Au mai indicat recurenții că în conformitate cu Metodologia calculării şi împărţirii patrimoniului S.A. „Basarabia”, la reorganizarea S.A. „Basarabia” în C.A.P.

„Basarabia” împărţirea patrimoniului n-a putut fi desfăşurată în baza acţiunilor inexistente, ci conform aportului din nou calculat al fiecărui acţionar. Prin asemenea metodă de privatizare a patrimoniului colhozului „Basarabia” sau S.A. „Basarabia”, a fost diminuată cota-valorică a persoanelor ne angajate în câmpul muncii (pensionarilor, invalizilor şi a altor foşti membri al colhozului „Basarabia” şi S.A. „Basarabia”, care au plecat la muncă în străinătate ş. a.). Mai mult ca atît, indică recurenții că instanţele de judecată în scopul respingerii acţiunii nu şi-au motivat soluţia adoptată, pentru fiecare circumstanţă invocată în acţiune. Astfel, instanţele de judecată au emis hotărîri nemotivate ceea ce în consecinţă instanţa de fond a încălcat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din CEDO.

Potrivit art. 6 § 1 şi jurisprudenţe Curţii Europene a Dreptului Omului instanţele de judecată, sunt obligate de a motiva hotărîrile sale. Mai indică recurenții că instanţele de fond nu s-au expus nici asupra unei probe (înscrisurile) anexate la materialele dosarului prezentate, ceea ce contravine art. 130 CPC. La fel a indicat recurenții că în conformitate cu prevederi le art. 217 Cod Civil nulitatea absolută a actelor juridice ce contravin legii, ordinii publice şi bunurilor moravuri poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Aceste procese verbale de fondare a Societăţii pe Acţiuni (fiind în sine un proces- verbal de privatizare ilegală a patrimoniului colhozului „Basarabia”) şi reorganizare a cooperativei agricole contravin normelor imperative, ordinii publice şi bunelor moravuri,și, indică recurenții că le lezează dreptul de proprietate.

În conformitate cu prevederile art. 50, 51 Cod Civil (în redacţia anului 1964), art. 220 Cod Civil (în redacţia anului 2003) asemenea acte juridice urmează a fi declarate nule de către instanţa de judecată. Acestea căzînd sub incidenţa nulităţii absolute, urmează a fi aplicate prevederile art. 50 alin (2) Cod Civil (în redacţia anului 1964) şi a art. 219 Cod Civil (în redacţia anului 2003) efectele nulităţii actului juridic, actul juridic nul încetează cu efect retroactiv, punîndu-se în poziţie iniţială anterior încheierii actului juridic nul. Iar în conformitate cu prevederile art. 86 Cod Civil (în redacţia anului 1964), art. 217 alin (3) Cod Civil i (în redacţia anului 2003) acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă.

Analizând modul în care recurenții şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei 7 atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat.

Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurenților privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan împotriva deciziei din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bender nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Iliev Pelaghia, Gherasimov Vera, Ghețan Ion, Vrabie Ivan împotriva deciziei din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bender.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 8