- Dosarul nr.
- 2ra-3379/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 noiembrie 2014
- Părțile
- SA Apa Canal vs Tuhari Igor
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-3379/14 — Încasarea datoriei
Dosarul nr.2ra-3379/14 Instanţa de fond: Judecătoria Rîșcani – S. Negru Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Budăi, N. Cernat, I. Muruianu ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte judecător, Vera Macinskaia, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Tuhari Igor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Tuhari Igor privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de către Tuhari Igor și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 03 iunie 2013 prin care acțiunea a fost admisă, CONSTATĂ: La 29 noiembrie 2012 Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva lui Tuhari Igor privind încasarea datoriei în sumă de 51041,78 lei și a cheltuielilor de judecată privind taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 1531,26 lei. În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului nr. 794233 din 04 iulie 2008 încheiat cu Tuhari Igor, Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” s-a obligat să furnizeze servicii de alimentare cu apă și recepționarea apelor uzate, iar pîrîtul să achite costul acestora. Fiindcă consumatorul nu și-a onorat obligațiile contractuale, în perioada noiembrie 2008-noiembrie 2012 a acumulat o datorie în sumă de 44876,33 lei.
(f.d.3) Potrivit pct.5.2 din contract în caz de neachitare de către client a documentului de plată în termenul stabilit la pct.5.1. Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” va calcula penalitate în mărime de 0,1% din suma neplătită pentru fiecare zi întîziată. (f.d.8 verso) Astfel, reieșind din prevederile contractuale pîrîtul a acumulat și o penalitate în sumă de 6165,25 lei. Pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă la 27 septembrie 2012 reclamantul a expediat în adresa pîrîtului reclamația nr. 11/7-2527, care a fost lăsată fără răspuns. În acest context, reclamantul solicită încasarea datoriei în sumă de 51041,78 lei și a cheltuielilor de judecată privind taxa de stat în mărime de 1531,26 lei.
Prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 iunie 2013 cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a încasat de la Tuhari Igor în beneficiul SA ”Apă-Canal Chișinău” cu titlul de datorie la serviciile prestate pentru perioada noiembrie 2008-noiembrie 2012 suma de 51041,78 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1531,26 lei. (f.d.50) Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Tuhari Igor a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii judecătoriei Rîșcani din 03 iunie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri, prin care pretențiile reclamantului să fie respinse ca neîntemeiate. Apelantul a invocat drept argumente necitarea legală, intervenirea termenului de prescripție și calculul eronat al volumului de apă consumat.
(f.d.27, 43) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014 apelul declarat de către Tuhari Igor a fost respins și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 decembrie 2013. Instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că acțiunea este întemeiată, termenul de prescripție a fost întrerupt de pîrît prin achitarea unei părți din datorie, iar dovada citării legale a pîrîtului despre ședința de judecată se conține în materialele dosarului. (f.d.110-114) La 07 iulie 2014 Tuhari Igor a depus cerere de recurs împotriva decziei instanței de apel, solictînd casarea acesteia și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pretențiile reclamantului să fie respinse ca neîntemeiate.
În motivarea recursului a invocat că instanța de fond a examinat cauza în absența pîrîtului în lipsa dovezii citării legale, nu a luat în calcul intervenirea termenului de prescripție și că volumul de apă calculat de furnizor depășește volumul de apă, pe care îl poate consuma o persoană fizică. Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal Chișinău” la 07 noiembrie 2014 a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și lipsit de suport juridic. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 26 iunie 2014 şi a fost înmînată reprezentantului recurentului la 04 iulie 2014 (f.d.
110-114, 116). Cererea de recurs, depusă la 07 iulie 2014, se consideră a fi depusă în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de Tuhari Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere.
La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de Tuhari Igor asemenea aspecte nu se regăsesc. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
Recurentul a invocat că instanța de fond a examinat cauza în absența sa, nefiind citat legal, iar la materialele dosarului au fost anexate avizul poștal (f.d.10) și recipisa (f.d.21), semnate de Efimencova N. fără a fi identificată și fără a i se verifica împuternicirile acesteia. Colegiul reține că pentru ședința de judecată din 28 februarie 2013 pîrîtul a fost citat prin citație cu aviz de recepție. În ședința de judecată s-a prezentat Efimencova Natalia, care a prezentat din partea pîrîtului o cerere de amînare a procesului pe motiv de boală. Cererea de amînare a fost acceptată de către instanța de judecată și prin intermediul Nataliei Efimencova i s-a comunicat și data următoarei ședințe.
În conformitate cu art. 102 alin.41) CPC participanții la proces, înștiințați în mod legal o dată, nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Prin depunerea cererii de amînare Tuhari Igor a cunoscut despre dosarul care se afla pe rolul instanței și despre data ședinței de judecată, urmînd ulterior de a se interesa despre soarta acestuia. Mai mul ca atît, informația despre ședințele de judecată se plasează și pe pagina web a instanței de judecată, iar recurentul Tuhari Igor, fiind avocat de profesie nu a demonstrat imposibilitatea de a se informa despre data ședinței de judecată. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Tuhari Igor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Cererea de recurs declarată de către Tuhari Igor se consideră inadmisibilă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Vera Macinskaia Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas