2rc-611/16 — incasarea sumei

Instanța de fond: Judecătoria sectorului Rîșcani municipiul Chișinău, Judecător – Ursu Ludmila

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Traciuc, Marina Anton, Grigore Dașchevici

Dosar nr.2rc-611/16

DE CI ZI E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinînd recursul declarat de către Asociația de Coproprietari în Condominiu

nr.52/202,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe

acțiuni „Apă Canal Chișinău” împotriva Asociației de Coproprietari în

Condominiu nr.52/202, intervenient accesoriu Radu Cebotari, privind încasarea

sumei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, prin care a fost

respins demersul de scutire de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel,

c o n s t a t ă:

La 07 noiembrie 2013 societatea pe acțiuni „Apă Canal Chișinău” (în

continuare SA „Apă Canal Chișinău”) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.52/202 (în continuare

ACC nr.52/202), solicitînd încasarea sumei de 324 136,60 lei cu titlu de datorie.

În motivarea cererii a indicat că SA „Apă Canal Chișinău”, în baza contractului

nr.52002201 încheiat cu ACC nr.52/202, prestează servicii de alimentare cu apă și

evacuare a apelor uzate. Încălcînd obligațiile contractuale, ACC nr.52/202 nu a

achitat plata pentru serviciile prestate în perioada 08.2009 – 09.2013.

În scopul redresării acestui litigiu, în adresa ACC nr.52/202 a fost expediată

somația nr.11.4-08/1705 din 15 octombrie 2013.

Prin încheierea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 01

noiembrie 2015, în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu pe lîngă

pîrît Radu Cibotari.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 23

decembrie 2015 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SA „Apă

Canal Chișinău”. A fost încasat de la ACC nr.52/202 în beneficiul SA „Apă Canal

Chișinău” datoria în sumă de 276 934,26 (două sute șaptezeci și șase mii nouă sute

1

treizeci și patru) lei pentru perioada anilor ianuarie 2010 – septembrie 2013 și

cheltuielile de judecată care includ taxa de stat în sumă de 8 308,03 lei (opt mii trei

sute opt) lei, în total suma de 285 242,29 (două sute optzeci și cinci mii două sute

patruzeci și doi) lei.

La 24 decembrie 2015 ACC nr.52/202 a contestat cu apel hotărîrea instanței de

fond, solicitînd casarea acesteia și respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de ACC nr.52/202 și s-a comunicat apelantului necesitatea

prezentării cererii de apel motivate.

Ulterior, ACC nr.52/202 a prezentat cerere de apel cu indicarea motivelor de

fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, formulând totodată și un demers

privind scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 a fost respins

demersul ACC nr.52/202 privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea

cererii de apel. Nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat ACC nr.52/202 un

termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii nominalizate pentru

achitarea taxei de stat în sumă de 6 131 (șase mii una sută treizeci și unu) lei.

La 27 mai 2016 ACC nr.52/202 a contestat cu recurs încheierea Curții de Apel

Chișinău din 12 mai 2016, solicitînd casarea integrală a încheierii recurate și

scutirea de la plata taxei de stat.

În motivarea cererii a indicat că instanța de judecată nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

Susține că la 29 octombrie 2013 a avut loc adunarea locatarilor ACC nr.52/202

la care a fost ales noul consiliul de administrare, care la rîndul său l-a destituit din

funcție pe ex-președintele ACC nr.52/202. Datoriile s-au creat din cauza activității

defectuoase ale ex-președintelui, fiind sesizat în acest sens organul de urmărire

penală.

Mai indică recurentul că ACC nr.52/202 nu dispune de mijloace bănești,

conturile bancare sunt blocate și nu poate achita datoriile pentru alte servicii

comunale.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în recurs și

prevederile Legii, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ACC nr.52/202 este

neîntemeiat și necesită a fi respins, din următoarele motive.

În speță, la 24 decembrie 2015, ACC nr.52/202 a contestat cu apel hotărîrea

instanței de fond (f.d.123).

Conform art.364 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

2

Conform art.365 alin.(1) lit.d) din Codul de Procedură Civilă, în cererea de apel

se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Conform art.368 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În acest sens, instanța de apel, ghidându-se de prevederile legale citate supra, în

mod just a dispus de a nu da curs cererii de apel, în condițiile în care nu au fost

respectate exigențele stabilite de lege.

Ulterior, instanței de apel i-a fost prezentată cererea de apel motivată și înaintat

un demers privind scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Conform art.85 alin.(4) din Codul de Procedură Civilă, în funcție de situația

materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi

scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata

unei părți a ei.

Se cere a fi precizat că scutirea de la plata taxei de stat, prin prisma art.85

alin.(4) din Codul de Procedură Civilă, este un drept al instanței de judecată, dictat

de capacitatea reală a justițiabilului de a achita taxa de stat calculată conform Legii

taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, capacitate care urmează a fi apreciată de

către instanță și care urmează a fi nemijlocit reflectată de probele anexate la dosar

în acest sens.

Colegiul atestă faptul că, la materialele dosarului, întru argumentarea

temeiniciei demersului de scutire de la plata taxei de stat s-a invocat situația

financiară precară, datorată ex-președintelui ACC nr.52/202.

În acest sens Colegiul reține că recurentul nu a prezentat probe suficiente în

vederea determinării situației materiale reale a acestuia și determinării

imposibilității de a suporta cheltuielile vizate de plata taxei de stat sau caracterul

excesiv al acesteia, fiind în mod declarativ formulat un demers.

De altfel, CtEDO a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță nu

este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest

gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției și

impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță

(Tolstoy –Miloslavsky vs. Regatul Unit), urmează a fi una justificată, generată de

situația celui ce recurge la calea de atac, dar și conformă normelor care guvernează

accesul la justiție.

Reieșind din prevederile art.85 și art.118 din Codul de Procedură Civilă, urma

ca instanței de judecată să-i fi fost administrate probe care urmau să confirme

imposibilitatea achitării taxei de stat, însă recurentul a evitat să probeze acele

circumstanțe care fac imposibilă achitarea acesteia.

3

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel în mod just a respins

demersul de scutire de la plata taxei de stat, nefiind justificată necesitatea scutirii

de la plata taxei de stat.

Abordarea recurentului privind lipsa mijloacelor financiare a fost formulată în

mod incomplet și nu poate fi reținută întru determinarea situației materiale reale.

În aceste condiții, Colegiul apreciază recursul declarat de ACC nr.52/202 ca

fiind neîntemeiat și care necesită a fi respins, ori încheierea Curții de Apel

Chișinău din 12 mai 2016 este întemeiată și justificată de circumstanțele de fapt și

de drept ale pricinii, reținute în mod corect de instanța de judecată, motiv pentru

care încheierea recurată urmează a fi menținută.

Conform art.427 lit.a) din Codul de Procedură Civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 427 lit.a), art. 428 din Codul de Procedură Civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d eci de :

Se respinge recursul declarat de Asociația de Coproprietari în Condominiu

nr.52/202.

Se menține încheirea Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni „Apă Canal

Chișinău” împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.52/202,

intervenient accesoriu Radu Cebotari, privind încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4