2r-842/18 — declararea nulității facturii, încasarea datoriei

Dosarul nr.2r-842/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iuri Sorochin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin

împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității

facturii și

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Iuri Sorochin împotriva

deciziei din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 aprilie 2014, Iurii Sorochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SA „Apă-Canal Chișinău”, solicitând declararea nulității facturii SP nr. 4798126.

La 03 mai 2014, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iuri Sorochin, solicitând încasarea datoriei în sumă de 12 605,84 de lei.

Prin încheierea din 18 aprilie 2014 a Judecătoriei Rezina, au fost conexate într-un

singur proces, cauzele civile la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri

Sorochin împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității facturii

și cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva

lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei.

La 07 martie 2017, Iuri Sorochin a depus cerere cu privire la aplicarea măsurilor

de asigurare a acțiunii, solicitând interzicerea SA „Apă-Canal Chișinău”, de a conecta

sau debranșa de la rețeaua de aprovizionare cu apă a bunului imobil din str.

1

V. Alexandrii nr. 33, satul Goianul Nou, mun. Chișinău, pînă la devenirea hotărârii

definitive.

Prin încheierea din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de către Iuri Sorochin cu privire la aplicarea

măsurilor de asigurare (f.d. 74).

Prin decizia din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de recurs depusă de Iurii Sorochin și menținută încheiereia din 13 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 88-91).

La 09 august 2017, Iuri Sorochin a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 22 iunie 2017 a instanței de apel, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea

deciziei din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care cererea cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare să fie admisă.

Prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iuri Sorochin (f.d. 116-118).

La 20 iulie 2018, Iuri Sorochin a depus cerere de recurs împotriva încheierii din

20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea încheierii instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea

de revizuire să fie admisă.

În motivarea recursului, Iuri Sorochin a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Recurentul a menționat că cererea de recurs a fost declarată conform art. 423-428

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 20 februarie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 20 iulie 2018 este în termen.

Conform art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii

se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel.

În favoarea concluziei enunțare se invocă următoarele argumente.

Confrom art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În speță, obiectul cererii de recurs se referă la încheierea din 20 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău (f. d. 116-118).

În cazul de față, instanța de recurs reține că, la 09 august 2017, Iuri Sorochin a

depus cerere de revizuire a deciziei din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității facturii și

2

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei (f.d. 103).

În aceste condiții, prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

Instanța de recurs menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției

adoptate a indicat că circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează în

temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, din întreg textul cererii

de revizuire rezultă că aceasta nu conține nici un temei de fapt și nici nu atestă prezența

unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care ar fi de natură să justifice

admiterea acestui instrument procedural și intervenția în actul judiciar irevocabil.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Iuri Sorochin este lipsită

de temei juridic, stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or,

rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în

condițiile stabilite de lege.

Pornind de la premisa că Iuri Sorochin a invocat ca temei de revizuire art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedesc că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind corectă

concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțele noi descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

În aceste condiții, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de revizuire

precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 22 iunie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, or, recurentul nu a justificat și nu a confirmat existența temeiurilor

de revizuire a acesteia.

De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a

exprimat decât dezacordul cu actul de dispoziție adoptat de instanța de judecătă, însă

careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea

procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul

judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.

De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca

efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens. În caz

contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

3

Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de

reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe

necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-

453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor

justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă,

conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest

principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul

Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse Iuri

Sorochin ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Iuri Sorochin, cu menținerea încheierii din 20 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Iuri Sorochin.

Se menține încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității facturii și

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

4