2r-362/20 — recunoasterea nulitatii a facturii; incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-362/20 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: (jud. V. Holban) Instanța de recurs, Curtea de Apel Chișinău: (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici) D E C I Z I E 05 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursul declarat de Sorochin Iuri, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii, și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sorochin Iuri împotriva deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău c o n s t a t ă: La 02 aprilie 2014 Sorochin Iuri a depus la Judecătoria Rezina cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, solicitând recunoașterea nulității a facturii SP nr. 4798126 din 11 martie 2013 în sumă de 12.605,84 de lei.

La 30 mai 2014 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Sorochin, solicitând încasarea datoriei în mărime de 12.605,84 de lei și 378,17 lei taxa de stat. Prin încheierea din 18 iulie 2014 a Judecătoriei Rezina s-au conexat într-un singur proces cauzele civile la acțiunea lui Sorochin Iuri împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii, și la acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei. Prin încheierea din 24 iulie 2014 a Judecătoriei Rezina, cauza civilă, la acțiunea depusă de Sorochin Iuri împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii, și la acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei, a fost strămutată la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, pentru a fi examinată într-un singur proces. Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost declinată competența judecătorului competent pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în favoarea 1 judecătorului specializat în materie civilă din cadrul Judecătoriei Chișinău, cu remiterea cauzei spre redistribuire aleatorie. Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată depusă de SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei, a fost scoasă de pe rol.

La 27 septembrie 2019 Sorochin Iuri a declarat recurs împotriva încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 04 octombrie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs împotriva încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit recursul declarat de Sorochin Iuri împotriva încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a casat încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță pentru examinare în fond.

La 20 februarie 2020 Sorochin Iuri a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și menținerea încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Sorochin Iuri a indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, că nu a cunoscut despre existența sau inexistența altor ședințe de judecată în care a fost antrenată SA „Apă-Canal Chișinău” la data și ora scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată a acesteia, precum și că această situație a constatat-o prin verificarea Portalului Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, unde nu a depistat nicio ședință de judecată cu participarea SA „Apă-Canal Chișinău”.

Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sorochin Iuri împotriva deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 26 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva încheierii instanței de revizuire, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului Sorochin Iuri a indicat că instanța de revizuire nu a ținut cont de faptul că SA „Apă-Canal Chișinău” este o companie mare, având în subordinea sa suficienți angajați, printre care și juriști, pentru a fi desemnați în calitate de reprezentanți în instanța de judecată, iar în cazul în care la data respectivă toți au fost antrenați în alte procese, trebuia să prezinte probe în acest sens. Mai mult ca atît, verificând Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, nu a depistat nicio ședință de judecată, unde la data și ora scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată, urma să fie antrenată SA „Apă-Canal Chișinău” 2 În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Sorochin Iuri la 19 mai 2020, însă nu se atestă date când a fost recepționată de către acesta (f.d. 214, vol. II). Astfel, recursul declarat la 26 mai 2020, este în termen. La 18 iulie 2020, în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” a fost expediată copia recursului declarat de Sorochin Iuri, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii a referinței (f.d. 235, vol. II).

La 27 iulie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” reprezentată de Cristina Hîncu în baza procurii nr. 01-12 din 02 ianuarie 2020, a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Sorochin Iuri, cu menținerea încheierii din 06 aprilie 2020 și a deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că recurentul acționează cu rea-credință, făcând uz de drepturile sale procedurale, contestând toate actele judecătorești de dispoziție emise în cauza respectivă, cu scopul tergiversării cauzei, care se află pe rol încă din anul 2014. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curți Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii recurate, din următoarele considerente.

Reieșind din prevederile art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

3 h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Nu pot fi reținute argumentele lui Sorochin Iuri invocate în cererea de recurs precum că instanța de revizuire nu a ținut cont de faptul că SA „Apă-Canal Chișinău” este o companie mare, având în subordinea sa suficienți angajați, printre care și juriști, pentru a fi desemnați în calitate de reprezentanți în instanța de judecată, iar în cazul în care la data respectivă toți au fost antrenați în alte procese, trebuia să prezinte probe în acest sens, precum și verificând Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, nu a depistat nicio ședință de judecată, unde la data și ora scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată, urma să fie antrenată SA „Apă-Canal Chișinău”, deoarece în esență acestea nu pot constitui drept circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Or, de fapt argumentele lui Iuri Sorochin expuse în cererea de revizuire, se referă la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 27 ianuarie 2020, prin care s-a admis recursul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a casat încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță pentru examinarea acesteia în fond. În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în încheierea din 06 aprilie 2020, că circumstanțele invocate de Sorochin Iuri, ca temei de revizuire a deciziei din 27 ianuarie 2020, nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

Se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția 4 Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Sorochin Iuri, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Sorochin Iuri și de a menține încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Sorochin Iuri.

5 Se menține încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii, și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 6