2r-362/20 — recunoasterea nulitatii a facturii; incasarea datoriei

2r-362/20 — recunoasterea nulitatii a facturii; incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-362/20

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: (jud. V. Holban)

Instanța de recurs, Curtea de Apel Chișinău: (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Sorochin Iuri,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sorochin Iuri împotriva deciziei din

27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

c o n s t a t ă:

La 02 aprilie 2014 Sorochin Iuri a depus la Judecătoria Rezina cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, solicitând recunoașterea nulității a facturii

SP nr. 4798126 din 11 martie 2013 în sumă de 12.605,84 de lei.

La 30 mai 2014 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Sorochin, solicitând încasarea

datoriei în mărime de 12.605,84 de lei și 378,17 lei taxa de stat.

Prin încheierea din 18 iulie 2014 a Judecătoriei Rezina s-au conexat într-un singur

proces cauzele civile la acțiunea lui Sorochin Iuri împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu

privire la recunoașterea nulității a facturii, și la acțiunea depusă de SA „Apă-Canal

Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei.

Prin încheierea din 24 iulie 2014 a Judecătoriei Rezina, cauza civilă, la acțiunea

depusă de Sorochin Iuri împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea

nulității a facturii, și la acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri

Sorochin cu privire la încasarea datoriei, a fost strămutată la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, pentru a fi examinată într-un singur proces.

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

declinată competența judecătorului competent pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în favoarea

1

judecătorului specializat în materie civilă din cadrul Judecătoriei Chișinău, cu remiterea

cauzei spre redistribuire aleatorie.

Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată

depusă de SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Iuri Sorochin cu privire la încasarea

datoriei, a fost scoasă de pe rol.

La 27 septembrie 2019 Sorochin Iuri a declarat recurs împotriva încheierii din 24

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 04 octombrie 2019 SA „Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs împotriva

încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit recursul

declarat de Sorochin Iuri împotriva încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul

declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a casat încheierea din 24 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță pentru examinare în fond.

La 20 februarie 2020 Sorochin Iuri a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea

deciziei instanței de recurs și menținerea încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Sorochin Iuri a indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe

esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, că

nu a cunoscut despre existența sau inexistența altor ședințe de judecată în care a fost

antrenată SA „Apă-Canal Chișinău” la data și ora scoaterii de pe rol a cererii de chemare

în judecată a acesteia, precum și că această situație a constatat-o prin verificarea

Portalului Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, unde nu a depistat nicio

ședință de judecată cu participarea SA „Apă-Canal Chișinău”.

Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sorochin Iuri împotriva deciziei din 27

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, Iuri Sorochin a declarat recurs

împotriva încheierii instanței de revizuire, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 27 ianuarie 2020

a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea încheierii din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului Sorochin Iuri a indicat că instanța de revizuire nu a ținut

cont de faptul că SA „Apă-Canal Chișinău” este o companie mare, având în subordinea

sa suficienți angajați, printre care și juriști, pentru a fi desemnați în calitate de

reprezentanți în instanța de judecată, iar în cazul în care la data respectivă toți au fost

antrenați în alte procese, trebuia să prezinte probe în acest sens.

Mai mult ca atît, verificând Portalul Național al Instanțelor:

www.instante.justice.md, nu a depistat nicio ședință de judecată, unde la data și ora

scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată, urma să fie antrenată SA „Apă-Canal

Chișinău”

2

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa lui Sorochin Iuri la 19 mai 2020, însă nu se atestă date

când a fost recepționată de către acesta (f.d. 214, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 26 mai 2020, este în termen.

La 18 iulie 2020, în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” a fost expediată copia

recursului declarat de Sorochin Iuri, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii a

referinței (f.d. 235, vol. II).

La 27 iulie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” reprezentată de Cristina Hîncu în baza

procurii nr. 01-12 din 02 ianuarie 2020, a depus referință, solicitând respingerea

recursului declarat de Sorochin Iuri, cu menținerea încheierii din 06 aprilie 2020 și a

deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, pe care le consideră legale și

întemeiate, invocând că recurentul acționează cu rea-credință, făcând uz de drepturile

sale procedurale, contestând toate actele judecătorești de dispoziție emise în cauza

respectivă, cu scopul tergiversării cauzei, care se află pe rol încă din anul 2014.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curți Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii recurate, din următoarele

considerente.

Reieșind din prevederile art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de

tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

3

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune

în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv

până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a

cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut

posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și

faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Nu pot fi reținute argumentele lui Sorochin Iuri invocate în cererea de recurs precum

că instanța de revizuire nu a ținut cont de faptul că SA „Apă-Canal Chișinău” este o

companie mare, având în subordinea sa suficienți angajați, printre care și juriști, pentru a

fi desemnați în calitate de reprezentanți în instanța de judecată, iar în cazul în care la data

respectivă toți au fost antrenați în alte procese, trebuia să prezinte probe în acest sens,

precum și verificând Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, nu a

depistat nicio ședință de judecată, unde la data și ora scoaterii de pe rol a cererii de

chemare în judecată, urma să fie antrenată SA „Apă-Canal Chișinău”, deoarece în esență

acestea nu pot constitui drept circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a

deciziei din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Or, de fapt argumentele lui Iuri Sorochin expuse în cererea de revizuire, se referă la

dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 27

ianuarie 2020, prin care s-a admis recursul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a

casat încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță pentru examinarea acesteia în fond.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în

încheierea din 06 aprilie 2020, că circumstanțele invocate de Sorochin Iuri, ca temei de

revizuire a deciziei din 27 ianuarie 2020, nu se încadrează în prevederile art. 449 din

Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

Se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

4

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui

litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța

de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din

28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma

Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca

element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele

fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care

înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu

este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs.

Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs.

Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Sorochin Iuri, în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil

garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este

legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Sorochin Iuri și de a menține

încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Sorochin Iuri.

5

Se menține încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Societății pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” cu privire la recunoașterea nulității a facturii, și la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui

Iuri Sorochin cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6