2ra-3359/14 — Încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-3359/14 prima instanţă - G. Plămădeală instanţa de apel - N.Vascan, Iu.Cotruţă, E.Clim, ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Vera Macinskaia Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana şi Ministerului Justiţiei al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gârla Tatiana împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material şi moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2014, prin care a fost respinse apelurile declarate de către Gârla Tatiana şi Ministerul Justiţiei, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 16 decembrie 2013, c o n s t a t ă ; La 07 decembrie 2012, Gârla Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova în care a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 600 000 lei, a prejudiciului material în sumă de 17000 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei, în temeiul Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acţiunile licite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. În motivarea pretenţiilor înaintate a invocat că, pînă în luna ianuarie 2008 a activat la societatea pe acţiuni ’’Unita” situată în oraşul Hînceşti, societate la care deţine un procent mic de acţiuni.

Deşi oficial era manager al întreprinderii, 1 de facto activa în calitate de lucrător tehnic, fără împuterniciri decizionale, fiindcă primul drept la semnătură pe toate documentele îl avea acţionarul principal Vasile Breahnă, şi fiul acestuia Liviu Breahnă care era preşedintele comisiei de cenzori. Susţine că, la 18 ianuarie 2008 în baza cererii depuse, a fost eliberată din funcţie şi concediată de la întreprindere, fără careva temei legal. După concediere relaţiile cu familia Breahnă au devenit ostile, iar ulterior între ei au apărut litigii patrimoniale şi de altă natură, iar pentru a o determina să cedeze, cît şi din sentimente de ostilitate şi răzbunare, Vasile Breahnă a ameninţat-o că ar putea să se pricopsească cu dosare penale şi cu alte neplăceri.

Mai susţine că, la 09 februarie 2009, o echipă de colaboratori ai Departamentului de Combatere a Criminalităţii Organizate a MAI, care au pătruns în domiciliul său şi i-au comunicat că în privinţa sa, a fost deschisă o cauză penală în baza art. 195 Cod penal în care este bănuită că a sustras de la societatea pe acţiuni “Unita” bunuri în proporţii deosebit de mari, şi urmează să efectueze o percheziţie la domiciliu. Ca urmare, a suspiciunilor referitoare la modul cum colaboratorilor Departamentului de Combatere a Criminalităţii Organizate a MAI preconizau să efectueze percheziţia, între părţi s-a iscat o altercaţie soldată cu îmbrînceli. Soţii Gârla au fost învinuiţi ca persoane care au comis un amestec în înfăptuirea urmăririi penale şi pe fapt a fost pornită o cauză penală pe art.303, alin. (2) Cod Penal.

Astfel, au fost pornite mai multe cauze penale în care, Tatiana Gârla a fost acuzată în baza art. art. 195, alin. (2) şi 303, alin (2) Cod Penal, iar Boris Gârla a fost învinuit în baza art.303, alin. (2) Cod Penal. La 23 septembrie 2009 Gârla Tatiana a fost pusă sub învinuire şi pe cauza penală nr.2009990038, însă pe parcurs, suma imputată iniţial de 944941 lei, a dispărut din acuzaţii, fiind pusă sub învinuire pe art. 191, alin.(2), lit. c) şi d) Cod Penal, precum că a sustras de la societatea pe acţiuni ’’Unita” bunuri în sumă de 7820 lei. Prin Sentinţa Judecătoriei Hînceşti din 11 octombrie 2010, procesul penal în baza art.303, alin. (2) Cod Penal a fost încetat în legătură cu existenţa circumstanţelor care exclud pornirea şi tragerea persoanelor la răspunderea penală.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2011, a fost admis recursul declarat de soţii Gârla, şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care soţii Gârla au fost achitaţi din motivul că fapta lor nu întruneşte elementele infracţiunii. Menţionează că, procesele penale i-au afectat considerabil şi nociv, au fost grav afectaţi de faptul lezării unor drepturi fundamentale, de semnificaţia etică a acuzaţiilor încriminate şi de gravitatea acestora. Mai indică că, au suportat grave prejudicii morale, exprimate prin calomnie, defăimare, lezarea imaginii, demnităţii, a vieţii private şi a integrităţii psihice şi fizice.

Timp de aproximativ doi ani, a fost antrenată într-un proces penal în calitate 2 de inculpat/învinuit, fiind citată de mai multe ori la organele de urmărire penală şi în instanţele de judecată - în Judecătoria Hînceşti şi la Curtea de Apel Chişinău, or, în condiţia cînd procesele judecătoreşti sunt publice, cît şi în condiţia statutului social, citarea şi participarea lui în proces în calitatea procesuală în speţă a devenit cunoscută pentru un public mai larg, fapt care a provocat mari frustrări familiei sale, procesele penale devenise foarte stresante, umilitoare şi ruşinoase. Durata proceselor penale au cauzat un prejudiciu moral foarte mare, deoarece în urma stărilor de stres soţul său Gârla Boris a decedat.

Totodată pentru apărarea intereselor în instanţa de judecată au achitat servicii de asistenţă juridică în mărime de 17000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 26 decembrie 2013, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Gârla Tatiana. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Gârla suma de 60000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 17000 lei cu titlu de prejudiciul material, în total suma de 77000 lei, în rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2014, au fost respinse apelurile declarate de Gârla Tatiana şi Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 13 decembrie 2013. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Gârla cheltuieli de judecată în mărime de 2000 lei. La 03 septembrie 2014, avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, prin care cererea de chemare în judecată la acest capitol să fie admisă integral. Casarea deciziei instanţei de apel în partea încasării prejudiciului material în formă de cheltuieli pentru asistenţă juridică pentru prezentul proces, şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie încasată suma integrală de 7000 lei.

În motivarea recursului a menţionat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată. Legea materială fiind interpretată eronat. Consideră că, suma de 60000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este disproporţională în raportul cu caracterul şi gravitatea suferinţelor suportate de către familia Gârla, iar această suma nu poate aduce o satisfacţie echitabilă. Susţine că, în cadrul examinării pricinii în fond nu au fost apreciate just toate circumstanţele cauzei. Decizia instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral o consideră inechitabilă deoarece nu corespunde prevederilor art. 6 CEDO, totodată decizia fiind ilegală şi în partea încasării prejudiciului material sub formă de cheltuieli de judecată, suportate de către recurentă pentru acordarea asistenţei juridice în prezenta cauză civilă, deoarece a prezentat în instanţă bonurile de plată.

La 22 septembrie 2014 recurentul Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 09 iulie 2014, în principal solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi respingerea integrală a acţiunii. În subsidiar modificarea deciziei Curţii de Apel din 09 iulie 2014 şi a 3 hotărîrii primei instanţe în sensul diminuării despăgubirii băneşti pentru prejudiciul moral în limite rezonabile. În motivarea recursului a reiterat că, hotărîrile emise de către instanţele ierarhic inferioare sunt neîntemeiate.

Motivarea instanței de drept comun privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 60000 lei, este neîntemeiată și nejustificată, şi nu corespunde realităţii în condițiile în care, instanța de fond, cît și instanța de apel la emiterea hotărîrii, nu au ținut cont de prevederile Legii nr.1545 din 25 februarie 1998, prin care urmau să mențină echilibrul între interesele individuale ale persoanei și interesele generale ale întregii societăți. Susţine că instanţa de judecată urma să constate existenţa prejudiciului considerabil. Neîntemeiat a stabilit că reclamanta a fost lezată în drepturile sale. Consideră că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu a apreciat obiectiv sub toate aspectele probele din dosar, aplicînd incorect normele de drept material şi de drept procesual.

Nejustificat instanţa de apel a admis pretenţia reclamantei în condițiile în care pricina nu a fost examinată sub toate aspectele şi s- a dat o apreciere incorectă probelor din dosar. Mai susţine că, reieșind din circumstanţele de drept şi de fapt a cauzei, în speţă nu se întrunesc condiţiile aplicabile Legii nr.1545, prin urmare nu există temei juridic de a se pretinde achitarea din contul statului a prejudiciului moral. La fel, consideră că la cuantificarea prejudiciului moral, instanţele investite cu judecarea fondului urmau să aprecieze aceste fapte prin prisma condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, astfel încît să nu se ajungă la o îmbunătăţire fără justă cauză a persoanei care pretinde daune morale.

Prin referinţa depusă la 07 noiembrie 2014 Procuratura Generală a Republicii Moldova a invocat că susţine poziţia Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova. Consideră că, mărimea compensaţiei care urmează a fi calculată şi acordată reclamantului nu trebuie să prejudicieze interesul public şi să exceadă limita rezonabilă, astfel încît să nu fie privită ca o modalitate de îmbogăţire fără justă cauză. A pledat pentru admiterea cererii de recurs declarată de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, iar în privinţa recursului declarat de Gîrla Tatiana a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia. Prin referinţa depusă la 19 noiembrie 2014 asupra cererii de recurs a Ministerului Justiţiei avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana a invocat că recursul nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 432 Cod de Procedură Civilă.

Argumentele invocate au caracter declarativ şi arbitrar. Susţine că în cadrul examinării pricinii în fond s-au demonstrat prin suficiente probe concludente că acuzaţiile aduse soţilor Gârla a avut un impact negativ şi grav asupra acestora. Invocă că, recurentul tratează cauza în speţă într-un mod superficial. În recurs Ministerul justiţiei şi-a determinat un mod de comportamente generalist, a folosit un şir de expresii şi fraze tipice, aplicate în cazuri analogice. 4 Mai menţionează că recursul este nu numai declarativ şi tipic, ci şi contrar conţinutului şi spiritului a Legii nr. 1545 şi a art. 53 al Constituţiei. Recurentul Ministerului Justiţiei dă dovadă de un comportament unilateral, subiectiv şi conjunctural.

Omite şi ignoră obligaţiunea de a fi respectate drepturile omului, totodată vînd grijă pentru finanțele publice, invocînd că încasarea unor asemenea prejudicii prejudiciază bugetul de stat. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei. Potrivit scrisorii instanţei de apel, decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 24 iulie 2014 (f.d.203), deci recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi recursurile declarate la 03 septembrie 2014 şi respectiv 22 septembrie 2014 sunt depuse în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Astfel, analizînd argumentele recursurilor prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana şi Ministerul Justiţiei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursurile exercitate conform secţiunii a II-a au caracter devolutiv 5 numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa). Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana şi Ministerul Justiţiei ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de către avocatul Ţurcan Vasile în interesele recurentului Gârla Tatiana şi Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Vera Macinskaia Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 6