2rac-585/14 — Privind încasarea datoriei

Instanţa de fond: Judecătoria Ştefan Vodă – I. Naşco Dosarul nr. 2rac-585/14 Instanţa de apel: CA Bender - M. Antonov, A. Parpalac, S. Leu ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Vera Macinskaia, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Rumaprod” împotriva GŢ „Luchian Olga” şi Luchian Olga privind încasarea datoriei, dobînzei de întîrziere, penalităţii, rezilierea contractului de vînzare – cumpărare, anularea facturii de expediţie şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 22 iulie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de SRL „Rumaprod”, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 24 aprilie 2014, CONSTATĂ : La 22 iulie 2013 SRL „Rumaprod” a depus cerere de chemare în judecată împotriva GŢ „Luchian Olga” şi Luchian Olga privind încasarea datoriei, dobînzei de întîrziere, penalităţii, rezilierea contractului de vînzare – cumpărare şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior cererea a fost suplinită cu o pretenţie suplimentară privind anularea facturii de expediţie. 1 În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 07 februarie 2012 SRL „Rumaprod” în calitate de cumpărător şi GŢ „Luchian Olga” în calitate de vînzător, au încheiat contractul de vînzare – cumpărare nr. 1, conform căruia vînzătorul şi-a asumat obligaţia de a preda echipament GEO pe seră în proprietatea cumpărătorului, iar ultimul şi-a asumat obligaţia de a prelua acest echipament şi de a achita preţul convenit de 300.000 lei. Astfel, SRL „Rumaprod” pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale faţă de GŢ „Luchian Olga” a încheiat la 12 martie 2012 cu BC „Moldova – Agroindbank” SA un contract de credit pe termen mediu în sumă de 300.000 lei.

SRL „Rumaprod” a menţionat că la 27 martie 2012 în baza ordinului de plată nr. 1 a achitat vînzătorului GŢ „Luchian Olga” costul echipamentului GEO pe seră în sumă de 300.000 lei, însă GŢ „Luchian Olga” nu şi-a onorat obligaţia contractuală de a preda în proprietatea cumpărătorului bunul - echipament GEO pe seră. SRL „Rumaprod” a solicitat rezilierea contractului de vînzare – cumpărare nr. 1 din 07 februarie 2012, încasarea în mod solidar din contul GŢ „Luchian Olga” şi Luchian Olga a sumei de 300.000 lei preţul plătit pentru procurarea echipamentului GEO pe sera, cît şi dobînda de întîrziere conform pct. 3.4 al contractului în mărime de 41.609,59 lei, penalitatea în mărime de 54.000 lei şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 24 aprilie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Rumaprod”. În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat că pîrîtul şi-a onorat obligaţiunile contractuale, marfa a fost livrată reclamantului, ca dovadă fiind factura seria ET nr. 527502 eliberată la 16 februarie 2012, semnată de ambele părţi contractante. De asemenea s-a indicat că reclamantul nu a prezentat nici o probă care ar confirma executarea necorespunzătoare sau refuzul de a preda obiectul prevăzut în contract (f.d. 87, 90- 92). Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 07 mai 2014 SRL „Rumaprod” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe din 24 aprilie 2014, solicitînd casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă (f.d.

93, 104-115). Prin decizia Curţii de Apel Bender din 22 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de SRL „Rumaprod”, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 24 aprilie 2014 (f.d. 128 - 130). La 01 octombrie 2014 avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod” a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel din 22 iulie 2014 şi hotărîrei instanţei de fond din 24 aprilie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe nu este de acord, considerîndu-le nefondate, subiective emise în urma interpretării eronate a legislaţiei şi cu aprecierea eronată a probelor.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. 2 Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Bender a fost pronunţată la 22 iulie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 01 august 2014, iar cererea de recurs a fost depusă la 01 octombrie 2014, fiind depusă în termen. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod” asemenea aspecte nu se regăsesc. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod” ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Cererea de recurs, declarată de către avocatul Denis Staruş în interesele SRL „Rumaprod”, se consideră inadmisibilă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Vera Macinskaia Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4