2ra-3249/14 — Anularea actului juridic şi eliberarea acordului la privatizarea terenului

prima instanță: V. Ursu, dosarul nr. 2ra-3249/14 instanța de apel: M. Anton, N. Vascan, I. Secrieru, ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursul declarat de către Pîslari- Slutu Ludmila, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Pîslari-Slutu împotriva Liliei Cobîleanschi, Întovărășirii Pomicole „Crîngul Privighetorilor”, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Primăria și Consiliul satului Izbiște cu privire la anularea actului juridic, obligarea eliberării acordului la privatizarea terenului și obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila şi menținută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 07 noiembrie 2011, prin care acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 27 aprilie 2010, Pîslari-Slutu Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Cobîleanschi, ÎP „Crângul Privighetorilor”, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Primăria şi Consiliul satului Izbiște cu privire la anularea actului juridic, obligarea eliberării acordului la privatizarea terenului și obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acţiunii a indicat că este membru al ÎP „Crângul Privighetorilor”, iar în baza carnetului de membru al întovărășirii, deține în posesiune terenul cu destinație pomicolă nr. 342, cu suprafața de 0,0573 ha, cu numărul cadastral 548. Menționează că în perioada anilor anii 1997-1998, a devenit membru al Asociației Pomicole „Crângul Priveghetorilor” și posesor al lotului de pământ cu nr. 342, care anterior i-a aparținut Emiliei Ivanova, iar în urma înțelegerii prealabile cu ultima și în baza cererii adresate Asociației, terenul menționat a fost trecut și înregistrat după dânsa. Afirmă că a sădit pe terenul menționat copaci fructiferi și viţă-de-vie, iar în decurs de 12 ani a achitat toate impozitele și toate tipurile de cotizații.

Susţine că în anul 2008, s-a adresat către președintele întovărășirii cu o cerere, prin care a solicitat acordul la privatizarea terenului, iar președintele întovărășirii, făcând verificările necesare şi stabilind că dânsa nu are datorii, a dat acordul la privatizarea terenului, însă, la adresările sale către organul cadastral cu solicitarea de a înregistra dreptul de proprietate asupra lotului de teren vizat, a constatat că sub numărul 342 figurează un alt teren cu numărul 341, care a fost privatizat de o altă persoană. Mai invocă că în urma adresării către Primăria satului Izbiște, i-a fost eliberat certificatul nr. 818 din 27 octombrie 2008, din care rezultă că la terenul său, mai pretinde și Lilia Cobîleanschi, fapt care a servit temei pentru înaintarea cererilor către Primăria satului Izbiște, ÎP „Crîngul Priveghetorilor” şi Liliei Cobîleanschi, însă ,la care nu a primit nici o explicație.

Solicită anularea actului de transmitere a lotului pomicol cu suprafața de 0,0573 ha, cu nr. de amplasare 342, Liliei Cobîleanschi, obligarea ÎP „Crîngul Priveghetorilor” de a-i elibera acordul pentru privatizarea lotului pomicol menționat și obligarea OCT Criuleni de a efectua rectificările şi înregistrările necesare în Registrul bunurilor imobile. Ulterior, Ludmila Pîslari-Slutu a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat obligarea Consiliului satului Izbiște, r-nul Criuleni şi ÎP „Crîngul Privighetorilor” să-i elibereze actele necesare pentru privatizarea lotului de pământ cu suprafața de 0,0573 ha, sub nr. 343 (342), amplasat pe teritoriul ÎP „Crîngul Privighetorilor”, obligarea OCT Criuleni de a înregistra după sine lotul de pământ menționat și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1400 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 07 noiembrie 2011, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2013, a fost restituit apelul declarat de către, Pîslari-Slutu Ludmila în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) CPC. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, casată integral încheiere instanței de apel cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea apelului în fond. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, a fost repetat restituit apelul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, din motiv că nu a prezentat în original dovada achitării taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2014, a fost admis recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, casată încheierea instanței de apel, şi restituită pricina la rejudecare în ordine de apel în aceiași instanță. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila și menținută hotărârea primei instanțe.

În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 8 alin.(1) lit. h) al Legii cu privire la terenurile proprietate publică și determinarea lor, art. 7 alin.(1) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului art. 4, art. 6 alin.(1) , art. 48-59 din Codului familiei, art. 40 din Cod funciar şi prevederile pct. 2, pct. 4, pct. 10, pct. 35 alin.(1) pct. 10 lit.a) pct. 15 din Statutul model al întovărășirii pomicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie 1991 cu privire la întovărășirii pomicole, care reglementează aspecte ce ţin de organele de conducere și comisia de revizie a întovărășirii pomicole, şi care indică că direcția de întovărășiri pomicole înscrie și exclude din rândul membrelor de întovărășiri, dă în folosință membrelor de întovărășii lotul de pământ şi este împuternicită să adopte hotărâri dacă la ședință sunt prezenți cel puțin 2/3 din membrii săi.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii instanța a reținut că Pîslari-Slutu Ludmila nu deține calitatea de membru ai ÎP „Crîngul Priveghetorilor”, or, în acest sens nefiind prezentate probe pertinente şi admisibile ce ar confirma deţinerea calităţii de membru ai ÎP „Crîngul Priveghetorilor” sau calităţii de deţinător de teren la care pretinde, iar carnetul de membru prezentat de reclamanta s-a constatat a fi rectificat de către o persoană neîmputernicită şi în contradicţiile cu statutul ÎP „Crîngul Priveghetorilor” ce reglementează modalitatea eliberării a carnetelor noi membrilor primiţi în întovărăşire şi nici probe care ar confirma dobîndirea în modul stabilit de Statut şi de legislaţia în vigoare calitatea de membru al ÎP „Crîngul Priveghetorilor”.

La 21 august 2014, Pîslari-Slutu Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării. Susține că cererea de apel a fost examinată de un complet de judecători care nu era în drept să examineze această cerere, iar în cadrul ședinței de judecată din 26 iunie 2014, dânsa a înaintat o cerere de recuzare a celor trei judecători care au constituit completul Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014, și anume judecătorii: Marina Anton, Nina Vascan și Ion Secrieru, însă, instanța de apel contrar normelor legale a lăsat fără apreciere cererea.

Menționează că de nenumărate ori a depus cereri instanței, solicitând admiterea lui Petrici Anatolie, care este președintele Centrului de Protecție a Drepturilor Fundamentale „Sirius”, în calitate de reprezentantul său, însă, instanța la fel n-a examinat nici o cerere, astfel, fiind lipsită abuziv de dreptul la apărare. Invocă că judecătorul Marina Anton și colegii acesteia, au ignorat bonul achitării taxei de stat, ca urmare nu dădeau curs cererii de apel, motiv din care încheierile emise în acest sens au fost casate de instanţa de recurs. Afirmă că în argumentarea deciziei, instanţa de apel, a făcut trimitere la unele acte prezentate de intimaţi, însă care în opinia sa, sunt false, fapt care urmează a fi dovedit de dînsa după ce va lua copiile de pe acestea din dosar, deoarece, până în prezent, nu a avut acces la dosar din diferite motive inventate.

Consideră că instanţa de apel nu a argumentat nici într-un mod respingerea cererii de apel depusă de dînsa. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarant de către Ludmila Pîslari-Slutu este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva