2rh-137/15 — Anularea actului juridic şi eliberarea acordului la privatizarea terenului

prima instanță: V. Ursu, dosarul nr. 2rh-137/15 instanța de apel: M. Anton, N. Vascan, I. Secrieru, instanța de recurs: N. Clima, I. Bejenaru. T. Chișca-Doneva ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Pîslari-Slutu Ludmila, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Pîslari-Slutu împotriva Liliei Cobîleanschi, Întovărășirii Pomicole „Crîngul Privighetorilor”, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Primăria și Consiliul satului Izbiște cu privire la anularea actului juridic, obligarea eliberării acordului la privatizarea terenului și obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2014, prin care recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 27 aprilie 2010, Pîslari-Slutu Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Cobîleanschi, ÎP „Crângul Privighetorilor”, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Primăria şi Consiliul satului Izbiște cu privire la anularea actului juridic, obligarea eliberării acordului la privatizarea terenului și obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acţiunii a indicat că este membru al ÎP „Crângul Privighetorilor”, iar în baza carnetului de membru al întovărășirii, deține în posesiune terenul cu destinație pomicolă nr. 342, cu suprafața de 0,0573 ha, cu numărul cadastral 548. Menționează că în perioada anilor anii 1997-1998, a devenit membru al Asociației Pomicole „Crângul Priveghetorilor” și posesor al lotului de pământ cu nr. 342, care anterior i-a aparținut Emiliei Ivanova, iar în urma înțelegerii prealabile cu ultima și în baza cererii adresate Asociației, terenul menționat a fost trecut și înregistrat după dânsa. Afirmă că a sădit pe terenul menționat copaci fructiferi și viţă-de-vie, iar în decurs de 12 ani a achitat toate impozitele și toate tipurile de cotizații.

Susţine că în anul 2008, s-a adresat către președintele întovărășirii cu o cerere, prin care a solicitat acordul la privatizarea terenului, iar președintele întovărășirii, făcând verificările necesare şi stabilind că dânsa nu are datorii, a dat acordul la privatizarea terenului, însă, la adresările sale către organul cadastral cu solicitarea de a înregistra dreptul de proprietate asupra lotului de teren vizat, a constatat că sub numărul 342 figurează un alt teren cu numărul 341, care a fost privatizat de o altă persoană. Mai invocă că în urma adresării către Primăria satului Izbiște, i-a fost eliberat certificatul nr. 818 din 27 octombrie 2008, din care rezultă că la terenul său, mai pretinde și Lilia Cobîleanschi, fapt care a servit temei pentru înaintarea cererilor către Primăria satului Izbiște, ÎP „Crîngul Priveghetorilor” şi Liliei Cobîleanschi, însă ,la care nu a primit nici o explicație.

Solicită anularea actului de transmitere a lotului pomicol cu suprafața de 0,0573 ha, cu nr. de amplasare 342, Liliei Cobîleanschi, obligarea ÎP „Crîngul Priveghetorilor” de a-i elibera acordul pentru privatizarea lotului pomicol menționat și obligarea OCT Criuleni de a efectua rectificările şi înregistrările necesare în Registrul bunurilor imobile. Ulterior, Ludmila Pîslari-Slutu a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat obligarea Consiliului satului Izbiște, r-nul Criuleni şi ÎP „Crîngul Privighetorilor” să-i elibereze actele necesare pentru privatizarea lotului de pământ cu suprafața de 0,0573 ha, sub nr. 343 (342), amplasat pe teritoriul ÎP „Crîngul Privighetorilor”, obligarea OCT Criuleni de a înregistra după sine lotul de pământ menționat și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1400 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 07 noiembrie 2011, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2013, a fost restituit apelul declarat de către, Pîslari-Slutu Ludmila în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) CPC. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, casată integral încheiere instanței de apel cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea apelului în fond. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, a fost repetat restituit apelul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, din motiv că nu a prezentat în original dovada achitării taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2014, a fost admis recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila, casată încheierea instanței de apel, şi restituită pricina la rejudecare în ordine de apel în aceiași instanță. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2014, recursul declarat de către Pîslari-Slutu Ludmila a fost declarat inadmisibil. La 23 martie 2015, Pîslari-Slutu Ludmila a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanţei de recurs, deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, rejudecarea pricinii și emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, susţinând că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior. Astfel, susține că după data de 26 februarie 2015, i-a devenit cunoscută ordonanța Procuraturii raionului Criuleni din 23 ianuarie 2015 prin care a fost scos de sub urmărire penală Pîslari Valeriu cu clasarea cauzei penale din lipsa faptei infracțiunii. Menționează că prin ordonanța respectivă se confirmă că carnetul de membru al ÎP „Crîngul Privighetorilor” pe care îl deține este legal şi nu este falsificat, și respectiv deține legal și lotul de pămînt primit în baza acestui carnet.

Totodată, se mai confirmă că intimata Cobîleanschi Lidia nu a deținut nici odată lotul de teren în litigiu și nici carnet de membru al întovărășirii pentru acest lot nu a avut. Respectiv, este de părerea că instanțele judecătorești neîntemeiat i-au respins cerințele înaintate ca neîntemeiate.

Susține că, instanța de apel în cadrul examinării cauzei a comis încălcări ale normelor legislației în vigoare, nu a respectat procedura prevăzută pentru examinarea cererii de recuzare și a examinat cererea de apel respingînd admiterea demersului de înaintare a cererii de recuzare declarată tuturor judecătorilor din componența colegiului din 26 iunie 2014, fapt care ilegal a fost menționat și în procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 iunie 2014. Mai mult decît atît, în instanța de apel judecătorul raportor Marina Anton a pierdut din dosar originalul bonului de plată a taxei de stat, după care au fost emise 3 încheieri, prin care nu s-a dat curs cererii de apel din cauza neachitării taxei de stat, ca în final instanța de recurs să caseze încheierile instanței de apel și să dispună examinarea apelului, care la 26 iunie 2014 a fost respins în mod ilegal.

Insistă că recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel este întemeiat și urmează a fi admis, pe cînd instanța de recurs pripit a concluzionat inadmisibilitatea acestuia. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

La caz se constată că revizuenta Pîslari-Slutu Ludmila, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. b) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire Ordonanța Procuraturii raionului Criuleni din 23 ianuarie 2015, prin care Pîslari Valeriu a fost scos de sub urmărire penală, iar cauza penală intentată în privința acestuia a fost clasată pe motivul lipsei elementelor infracțiunii. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. La fel de important este ca circumstanțele sau faptele să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată și să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

În acest context este de menționat că circumstanţele nou-descoperite reprezintă totalitate de fapte juridice (obiect al probaţiei) care duc la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, şi dacă revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Iar, elemente de fapt, ca modalitate a probării circumstanţelor, vor constitui, în conformitate cu art.117 alin. (2) CPC, explicaţiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, depoziţiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experţilor. Raportând la caz prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuentă în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, ultima invocă circumstanţe noi descoperite după pronunţarea hotărârii, care nu existau la momentul judecării prezentei cauze, fapt ce se demonstrează prin înscrisurile prezentate în susţinerea cererii de revizuire ce sunt datate cu anul 2015, aspect ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire.

În acelaşi timp, revizuenta nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege. Mai cu seamă se va remarca că circumstanţele descrise de către revizuentă nu constituie circumstanţe nou-descoperite ce ar putea fi definite ca totalitatea de fapte juridice, care ar duce la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, or acestea nu au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, neavând o putere decisivă pentru răsturnarea hotărârii revizuirea a cărei se solicită.

Cât priveşte invocarea revizuentei că instanța de apel în cadrul examinării cauzei a comis încălcări de ordin procedural, Colegiul menţionează că acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, deoarece dispoziţiile procedurale la momentul depunerii cererii de revizuire nu instituie un asemenea temei de revizuire. Aici Colegiu ţine să menţioneze că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Prin urmare, având în vedere că revizuenta Pîslari-Slutu Ludmila în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Pentru considerentele menţionate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b), c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pîslari- Slutu Ludmila împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2014, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Pîslari-Slutu împotriva Liliei Cobîleanschi, Întovărășirii Pomicole „Crîngul Privighetorilor”, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, Primăria și Consiliul satului Izbiște cu privire la anularea actului juridic, obligarea eliberării acordului la privatizarea terenului și obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva