3ra-1290/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: E.Buzu dosarul nr.3ra-1290/14 instanţa de apel: D.Manole, N.Traciuc, E.Fistican DECIZIE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Primăria comunei Selişte raionul Orhei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Budjeti Svetlana împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei şi Primăriei comunei Selişte raionul Orhei, intervenient accesoriu Postica Serghei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Primarul comunei Selişte raionul Orhei, s-a admis apelul declarat de către Budjeti Svetlana şi s-a casat parţial hotărârea Judecătoriei Orhei din 05 decembrie 2013, fiind emisă în această parte o nouă hotărâre, c o n s t a t ă La 11 martie 2011 Budjeti Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia deţinută, încasarea salariului pentru perioada de absenţă forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că prin decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011, întru executarea hotărârii Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010 prin care s-a anulat decizia Consiliului comunei Selişte nr.9/1 din 19 decembrie 2008 „Cu privire la numirea secretarului comunei Selişte”, a fost eliberată din funcţia de secretar al consiliului local, începînd cu 16 februarie 2011, s-a anunţat vacantă funcţia secretar al consiliului local, fiind împuternicite alte persoane de a îndeplini atribuţiile secretarului pînă la numirea în bază de concurs.

Menţionează reclamanta că, decizia contestată a fost emisă în temeiul art.62 alin.(1) lit.e) al Legii privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public potrivit 1 căruia raporturile de serviciu încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor ca urmare a constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, însă la acel moment hotărârea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010 a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău, iar conform art.30 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, recursul suspendă executarea hotărârii. Consideră că decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 a fost emisă în lipsa unui temei legal şi cu încălcarea procedurii stabilite de art.19 alin. (3) al Legii privind administraţia publică locală, în lipsa cvorumului, fiind adoptată cu votul a 4 consilieri din cei 9 consilieri prezenţi.

Cere reclamanta, anularea deciziei Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”, restabilirea în funcţia de secretar al Consiliului comunei Selişte, încasarea de la Consiliul comunei Selişte în beneficiul ei a salariului pentru absenţă forţată de la lucru şi prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei (f.d.2-3).

La 28 februarie 2012 reclamanta Budjeti Svetlana a depus cerere de concretizare a pretenţiilor şi a solicitat anularea deciziei Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”; încasarea de la Primăria comunei Selişte şi Consiliul comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul ei a salariului pentru absenţă forţată de la lucru pentru perioada 16 februarie 2011 – 16 noiembrie 2011 în mărime de 13 688,13 lei, penalităţii în mărime de 1684,23 lei şi prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei; obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă privind activitatea desfăşurată în calitate de secretar al consiliului local şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.26-28).

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 03 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 04 octombrie 2012 a admis apelul declarat de către Consiliul comunei Selişte raionul Orhei, a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 03 aprilie 2012, cu remiterea pricinii la rejudecare.

Pe parcursul examinării pricinii reclamanta Budjeti Svetlana şi-a concretizat cerinţele împotriva Consiliului şi Primăriei comunei Selişte raionul Orhei, intervenient accesoriu Postica Serghei, solicitînd anularea deciziei Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”; încasarea de la Consiliul comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul ei a prejudiciului 2 material sub formă de salariu pentru perioada de lipsă forţată de la serviciu pentru 33 luni, începînd cu 16 februarie 2011 în mărime de 54 450 lei şi prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei; obligarea Primăriei comunei Selişte raionul Orhei de a efectua înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea desfăşurată în calitate de secretar al consiliului local, cu eliberarea carnetului de muncă (f.d.116-118, 162-164).

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 05 decembrie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a anulat decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”. S-a încasat de la Primăria comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul Svetlanei Budjeti salariul pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada 16 februarie 2011 – 16 noiembrie 2011 în mărime de 13 688,13 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1 500 lei. S-a obligat Primăria comunei Selişte raionul Orhei să efectueze înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea de muncă desfăşurată în calitate de secretar a consiliului local.

În rest, pretenţiile au fost respinse. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Orhei din 13 decembrie 2013 s-a încasat de la Primăria comunei Selişte raionul Orhei pentru Budjeti Svetlana un salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru în mărime de 1520,90 lei, care urmează a fi executată imediat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primarul comunei Selişte raionul Orhei, s-a admis apelul declarat de către Budjeti Svetlana şi s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 05 decembrie 2013 în partea respingerii acţiunii, fiind emisă în această parte o nouă hotărâre. S-a obligat Consiliul comunei Selişte raionul Orhei să-i elibereze Svetlanei Budjeti carnetul de muncă cu înscrierile privind activitatea de muncă desfăşurată în cadrul Consiliului comunei Selişte raionul Orhei.

S-a încasat de la Primăria comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul Svetlanei Budjeti salariul pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă 17 noiembrie 2011 pînă la 10 iunie 2014 în sumă de 49 186,50 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei. În rest, hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 decembrie 2013 şi hotărârea suplimentară din 13 decembrie 2013 au fost menţinute. La 19 august 2014, Primăria comunei Selişte raionul Orhei, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretenţiilor integral. În susţinerea recursului s-a invocat că, instanţele judecătoreşti la examinarea pricinii au încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural, iar concluziile instanţelor judecătoreşti sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

În acest sens susţine că, decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 a fost adoptată întru executarea hotărârii Judecătoriei Orhei din 11 3 noiembrie 2010, prin care a fost anulată decizia Consiliului comunei Selişte din 19 decembrie 2008 de numire în funcţie a intimatei şi lipseşte temei pentru admiterea pretenţiilor înaintate în pricină. La fel, menţionează că după eliberarea din funcţie şi pînă în prezent carnetul de muncă se află la intimată şi nu a fost reţinut de Consiliul comunei Selişte. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău şi recepţionată de recurent la 25 iulie 2014. Astfel, recursul se consideră depus în termen.

Judecînd recursul declarat de către Primăria comunei Selişte raionul Orhei împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei intimatei Budjeti Svetlana şi Consiliului comunei Selişte raionul Orhei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Primăria comunei Selişte raionul Orhei, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărâre. Conform art. 38 alin.(3) şi (4) al Legii privind administraţia publică locală, secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului se face, în condiţiile legii, prin decizie a consiliului. Potrivit art. 62 alin.(1) lit. e) al Legii nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, raporturile de serviciu încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor ca urmare a constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică.

Instanţa de judecată a constatat că, prin decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”, s-a luat act de hotărârea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010 prin care s-a anulat decizia Consiliului comunei Selişte nr.9/1 din 19 decembrie 2008 „Cu privire la numirea secretarului comunei Selişte” şi de încheierea de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05- 2011, fiind eliberată Budjeti Svetlana din funcţia de secretar al consiliului local, începînd cu 16 februarie 2011, cu anunţarea funcţiei de secretar al consiliului local vacantă (f.d.4).

4 Reţine instanţa de recurs, că la data adoptării actului administrativ contestat, hotărârea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010 a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 noiembrie 2011 a fost respins recursul declarat de către Consiliul comunei Selişte şi Budjeti Svetlana şi menţinută hotărârea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010. Conform art.29 alin. (1) şi art.32 ale Legii contenciosului administrativ, actul administrativ anulat, în tot sau în parte, încetează a produce efecte juridice din momentul în care hotărârea instanţei de contencios administrativ devine irevocabilă. Instanţa de contencios administrativ care a adoptat hotărârea în fond, în termen de 3 zile de la data la care hotărârea devine irevocabilă, trimite o copie a hotărârii pîrîtului pentru executare.

Iar, art.254 alin. (2) CPC prevede că rămân irevocabile hotărârile judecătoreşti emise în prima instanţă, atacate cu apel sau recurs, după examinarea pricinii în recurs, în cazul în care recursul este respins. Potrivit art.403 CPC, în redacţia la data emiterii actului administrativ contestat, şi art.30 alin.(2) al Legii contenciosului administrativ, recursul împotriva hotărârii judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului suspendă executarea hotărârii. Prin urmare, hotărârea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2010 a devenit irevocabilă la 16 noiembrie 2011, data adoptării deciziei Curţii de Apel Chişinău, iar actul administrativ anulat - decizia Consiliului comunei Selişte nr.9/1 din 19 decembrie 2008 „Cu privire la numirea secretarului comunei Selişte”, a încetat de a produce efecte juridice din momentul în care hotărârea instanţei de contencios administrativ a devenit irevocabilă.

Astfel, intimata Budjeti Svetlana urma să fie eliberată din funcţia de secretar al Consiliului comunei Selişte începînd cu 16 noiembrie 2011. În atare circumstanţe, Colegiul conchide că decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”, prin care a fost eliberată Budjeti Svetlana din funcţia de secretar al consiliului local începînd cu 16 februarie 2011, a fost emisă contrar prevederilor legii, ce constituie temei prevăzut de art.26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ pentru anularea actului contestat.

Or, conform art.26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată corectă concluzia primei instanţe referitoare la faptul că 5 prin adoptarea deciziei de eliberare din funcţie, intimata Budjeti Svetlana a fost privată ilegal de posibilitatea de a munci în funcţia angajată în perioada de la 16 februarie 2011, data adoptării deciziei de eliberare din funcţie, pînă la 16 noiembrie 2011, data la care hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, însă incorect s-a dispus încasarea de la Primăria comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul intimatei a salariului pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada respectivă în mărime de 13 688,13 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1 500 lei.

Or, funcţia de secretar al consiliului local nu face parte din personalul primăriei, intimata fiind angajată în funcţie de către Consiliul comunei Selişte. Conform art.329 din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părţi. Litigiile şi conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluţionează de instanţa de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Conform art.330 alin.(1) din Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligaţie survine, în particular, în caz de: a) refuz neîntemeiat de angajare; b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă; c) staţionare a unităţii din vina angajatorului, cu excepţia perioadei şomajului tehnic (art.80); d) reţinere a eliberării carnetului de muncă; e) reţinere a plăţii salariului; f) reţinere a tuturor plăţilor sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu; g) răspîndire, prin orice mijloace a informaţiilor calomnioase despre salariat; h) neîndeplinire în termen a hotărârii organului competent de jurisdicţie a muncii care a soluţionat un litigiu avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.

În acest context, Colegiul consideră necesar de a încasa de la Consiliul comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul intimatei Budjeti Svetlana salariul pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada de la 16 februarie 2011pînă la 16 noiembrie 2011 în mărime de 13 688,13 lei, inclusiv şi prejudiciul moral în mărimea de 1 500 lei, ce constituie o satisfacere comensurabilă şi nu este excesivă pentru pîrît, ţinut să o plătească şi nici venit nejustificat pentru reclamantă. De asemenea, Colegiul consideră că instanţa de apel eronat a ajuns la concluzia de a încasa de la Primăria comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul Svetlanei Budjeti salariul pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă 17 noiembrie 2011 pînă la 10 iunie 2014 în sumă de 49 186,50 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei.

6 La acest capitol Colegiul menţionează, că prin acţiunea înaintată în pricină intimata-reclamantă Budjeti Svetlana a solicitat obligarea Primăriei comunei Selişte raionul Orhei de a efectua înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea desfăşurată în calitate de secretar al consiliului local, cu eliberarea carnetului de muncă. Din probele administrate în pricină şi declaraţiile participanţilor la proces, inclusiv cererea semnată de Budjeti Svetlana (f.d.166) rezultă că carnetul de muncă se află la intimată, însă nu s-a efectuat inscripţia privind eliberarea de la serviciu. Conform art. 66 din Codul muncii, carnetele de muncă se ţin pentru toţi salariaţii care lucrează în unitate mai mult de 5 zile lucrătoare.

În carnetele de muncă se înscriu datele cu privire, la activitatea lui de muncă, la salariu şi la stimulările pentru succesele realizate în unitate. Înscrierile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă se efectuează în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, indicîndu-se articolul, alineatul, punctul şi litera corespunzătoare din lege. La încetarea contractului individual de muncă, carnetul de muncă se restituie salariatului în ziua eliberării din serviciu. Conform pct. 59 al hotărârii Guvernului RM nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă, înscrierile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă se efectuează în carnetul de muncă în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, indicîndu-se articolul, alineatul, punctul şi litera corespunzătoare din lege.

Prin urmare, în cazul în speţă, circumstanţele de fapt invocate de intimata Budjeti Svetlana nu condiţionează prezenţa condiţiilor art.151 din Codul muncii pentru încasarea salariului mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu din motivul lipsei carnetului de muncă.

Totodată, Colegiul remarcă că intimata nu a prezentat instanţei probe incontestabile, pertinente şi admisibile în sensul prevederilor art. 121 şi 122 CPC, care ar confirma că a fost lipsită de posibilitatea de a se angaja la altă unitate după eliberarea din serviciu, iar instanţa de apel greşit a ajuns la concluzia de a încasa în beneficiul intimatei salariul pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă 17 noiembrie 2011 pînă la 10 iunie 2014. Din cele expuse, pretenţia Svetlanei Budjeti împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei cu privire la încasarea prejudiciului material sub formă de salariu pentru perioada de lipsă forţată de la serviciu, începînd cu 17 noiembrie 2011 pînă la data pronunţării hotărârii, este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

Astel, în virtutea normelor de drept enunţate şi ţinînd cont de cumulul de probe prezentate în cadrul judecării cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a obliga 7 Primăria comunei Selişte raionul Orhei să efectueze înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea de muncă a Svetlanei Budjeti în funcţia de secretar a Consiliului local.

Avînd în vedere circumstanţele stabilite, precum şi faptul că instanţele judecătoreşti au stabilit circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, însă au aplicat eronat norma de drept material şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea Svetlanei Budjeti împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei şi Primăriei comunei Selişte raionul Orhei, de admis în parte, cu anularea deciziei Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43-2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”, încasarea de la Consiliul comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul Svetlanei Budjeti salariul pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada de la 16 februarie 2011 pînă la 16 noiembrie 2011 în mărime de 13 688,13 lei şi prejudiciul moral în mărimea de 1 500 lei, şi cu obligarea Primăriei comunei Selişte raionul Orhei să efectueze înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea de muncă a Svetlanei Budjeti în funcţia de secretar a Consiliului local.

În rest, pretenţiile înaintate în pricină se resping ca neîntemeiate. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Primăria comunei Selişte raionul Orhei.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, hotărârea Judecătoriei Orhei din 05 decembrie 2013 şi hotărârea suplimentară din 13 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Budjeti Svetlana împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei şi Primăriei comunei Selişte raionul Orhei, intervenient accesoriu Postica Serghei cu privire la contestarea actului administrativ, şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite în parte acţiunea depusă de Budjeti Svetlana împotriva Consiliului comunei Selişte raionul Orhei şi Primăriei comunei Selişte raionul Orhei, intervenient accesoriu Postica Serghei cu privire la contestarea actului administrativ.

Se anulează decizia Consiliului comunei Selişte raionul Orhei din 15 februarie 2011 „Cu privire la aducerea la cunoştinţă a hotărârii Judecătoriei Orhei nr.3CA43- 2010 din 11 noiembrie 2010 şi executarea încheierii de intentare a procedurii de executare nr.120/02-05-2011”. 8 Se încasează de la Consiliul comunei Selişte raionul Orhei în beneficiul Svetlanei Budjeti salariul pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada de la 16 februarie 2011 pînă la 16 noiembrie 2011 în mărime de 13 688,13 lei şi prejudiciul moral în mărimea de 1 500 lei. Se obligă Primăria comunei Selişte raionul Orhei să efectueze înscrierile în carnetul de muncă privind activitatea de muncă a Svetlanei Budjeti în funcţia de secretar a Consiliului local.

În rest, pretenţiile se resping ca neîntemeiate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 9