2rh-373/14 — Declararea nulităţii actului juridic

dosarul nr.2rh-373/14 prima instanţă: I. Chiroşca instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa instanţa de recurs: N. Clima, I. Druţă, D. Mardari ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd cererea de revizuire depusă de avocatul Sergiu Brînză, în numele lui Vitalie Ciobanu şi cererea de revizuire depusă de Vitalie Ciobanu, în pricina civilă la cererea înaintată de către Vitalie Ciobanu împotriva Annei Gandraman şi Mihail Carapiş cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi cererea reconvenţională depusă de către Gandraman Anna împotriva lui Vitalie Ciobanu şi Victoria Ciobanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate cu evacuarea din casa de locuit, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, prin care a fost respins recursul depus de Vitalie Ciobanu împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014. c o n s t a t ă La 20 decembrie 2012, Ciobanu Vitalie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Carapiş Mihail şi Gandraman Anna, cu privire la declararea nulităţii actului juridic.

La 14 februarie 2013, Gandraman Anna a depus cerere reconvenţională împotriva lui Ciobanu Vitalie şi Ciobanu Victoria cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului său de proprietate cu evacuarea din casa de locuit. Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 23 ianuarie 2014, a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Vitalie împotriva lui Carapiş Mihail şi Gandraman Anna, cu privire la declararea nulităţii actului juridic. La 13 februarie 2014, prin cerere de concretizare a cerinţelor din acţiunea reconvenţională, avocatul Popovici Oleg în interesele Annei Gandraman a solicitat excluderea lui Ciobanu Victoria din calitatea de copîrît, pretenţiile fiind înaintate exclusiv faţă de Ciobanu Vitalie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 februarie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de Gandraman Anna a fost admisă şi s-a dispus înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate a acesteia asupra casei de locuit cu nr. cadastral 603204126, amplasat în satul Micleuşeni raionul Străşeni, prin evacuarea lui Ciobanu Vitalie din această casă, precum şi s-a încasat de la Ciobanu Vitalie în beneficiul Annei Gandraman taxa de stat în mărime de 100 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la data de 04 martie 2014, Vitalie Ciobanu a declarat apel împotriva acesteia, însă fără a indica motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Vitalie Ciobanu.

I s-a comunicat apelantului Vitalie Ciobanu despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, acordîndu-i pentru aceasta un termen pînă la data de 03 iunie 2014, şedinţa de judecată fiind stabilită pentru data de 10 iunie 2014, ora 11:00. I s-a explicat că, în caz că nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, pentru neînlăturarea neajunsurilor menţionate în încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, apelul declarat de către Vitalie Ciobanu a fost restituit şi remis apelantului cu toate înscrisurile anexate. La 24 iunie 2014, Vitalie Ciobanu a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, cu restituirea pricinii la rejudecare.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, recursul declarat de Vitalie Ciobanu a fost respins. La 31 octombrie 2014, avocatul Sergiu Brînză, în numele lui Vitalie Ciobanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, solicitând admiterea cererii şi casarea integrală a deciziei nominalizate. Revizuentul consideră că decizia instanţei de recurs este ilegală, neîntemeiată şi pasibilă casării.

În acest sens, invocă revizuentul următoarele temeiuri de revizuire: - au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului; - instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; - Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecata naţională. Precizează revizuentul, că atât la moment, cât şi până la data de 20.05.2014, V. Ciobanu locuieşte în s. Micleuşeni, r-nul Străşeni, numai împreună cu fiul său minor.

Menţionează că la începutul lunii octombrie 2014, într-o discuţie cu părintele, fiul minor a recunoscut, că aproximativ, în luna mai a anului curent, el a semnat pentru primirea unui plic, pe care i l-a adus agentul poştal, dar pe care, trăindu-şi copilăria, a uitat să-l transmită tatei, şi în atare situaţie, sunt aplicabile prevederile art.105 alin.(1), (5) şi (6) Codul de procedură civilă. Mai susţine revizuentul, că Curtea de Apel Chişinău n-a îndeplinit exigenţele normei legale şi emiţând o hotărâre ilegală, a încălcat cras drepturile procedurale ale apelantului V. Ciobanu. Agentul poştal n-a avut dreptul să înmâneze acte importante unui copil minor. De asemenea, instanţa de recurs menţinând, neîntemeiat, încheierea instanţei de apel, i-a îngrădit lui V. Ciobanu accesul la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, circumstanţe ce contravin şi sunt, absolut, incompatibile cu principiile statuate de jurisprudenţa CEDO.

La 17 noiembrie 2014, Vitalie Ciobanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, solicitând admiterea cererii şi casarea deciziei nominalizate. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererile de revizuire neîntemeiate şi care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Cu referire la cererea de revizuire depusă de Vitalie Ciobanu, Colegiul indică subsecvent, prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează, că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu- se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Prin urmare, examinînd cererea de revizuire co-raportată la prevederile Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că revizuentul, nu a indicat niciun temei al declarării revizuirii şi în asemenea împrejurări, Colegiul se vede în imposibilitate să se expună asupra cererii de revizuire.

Cu referire la cererea de revizuire depusă de avocatul Sergiu Brînză, în numele lui Vitalie Ciobanu, Colegiul reţină că revizuentul invocă drept temei de revizuire lit. b), c) şi h) al articolului precitat. Cu referire la temeiul indicat la lit. c), Colegiul menţionează că, în acest sens, revizuentul urmează să prezinte probe pertinente şi concludente, astfel în cît, instanţa să fie capabilă să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios şi dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei i-au fost încălcate aceste drepturi. Colegiul sesizează, însă, că revizuentul nu a indicat nici o probă. Cu referire la temeiul indicat la lit. h), Colegiul menţionează că revizuentul îl poate invoca doar în cazul, în care în pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit, există vreo constatare a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale ale omului.

Sub acelaşi aspect, urmează a fi apreciată şi declaraţia Guvernului Republicii Moldova prin care recunoaşte o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Respectiv, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat vreo hotărîre a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi nici o declaraţi a Guvernului Republicii Moldova, motiv pentru care se vede în imposibilitate să examineze cererea de revizuire prin prisma temeiurilor statuate la art. 449 lit. c) şi h) Cod de procedură civilă.

Cu referire la temeiul de declarare a revizuirii, indicat la lit. b) din art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul reiterează că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, este necesar să se precizeze că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Examinînd argumentele cererii de revizuire şi materialele anexate la cerere, Colegiul le apreciază drept declarative, or acestea nu fac o probă incontestabilă a faptului că avizul de recepţie a încheierii instanţei de apel din 29 aprilie 2014 (f.d.

102) nu este semnat de Vitalie Ciobanu, ci de fiul său minor. Instanţa de judecată nu se poate expune asupra autenticităţii unei semnăturii, lipsindu-i instrumentele şi mecanismele în această materie şi respectiv, pînă la proba contrară, autenticitatea semnăturii se prezumă. Totodată, Colegiul menţionează că potrivit art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Coroborînt cele expuse, Colegiul notează că argumentele susţinute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanţe care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. Mai mult, reiterează că revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Prin urmare, Colegiul respinge argumentele revizuentului invocate întru susţinerea cererii de revizuire a deciziei instanţei de recurs prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Totodată, Colegiul consideră imperios necesar să precizeze că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar şi în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Vitalie Ciobanu şi cererea de revizuire depusă de avocatul Sergiu Brînză, în numele lui Vitalie Ciobanu ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se resping ca inadmisibile cererea de revizuire depusă de avocatul Sergiu Brînză, în numele lui Vitalie Ciobanu şi cererea de revizuire depusă de Vitalie Ciobanu împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea înaintată de către Vitalie Ciobanu împotriva Annei Gandraman şi Mihail Carapiş cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi cererea reconvenţională depusă de către Gandraman Anna împotriva lui Vitalie Ciobanu şi Victoria Ciobanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate cu evacuarea din casa de locuit.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Ion Druţă