3ra-1467/14 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1467/14 : Instanţa de fond judecătoria Sîngerei (judecător: I. Dandara) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (judecători: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 19 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Condorachi Maria împotriva deciziei din data de 03 iulie 2014 a Curții de Apel Bălţi, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Condorachi Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale rl. Sîngerei privind anularea actului administrativ, c o n s t a t ă : La data de 13 ianuarie 2014 Condorachi Maria a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale raionul Sîngerei privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că conform deciziei nr.1/2 din 17 iunie 2003 a fost aleasă în funcţie de viceprimar al or. Sîngerei, funcție în care a activat timp de 8 ani şi 24 zile, în perioada 17 iunie 2003-11 iulie 2011. La data de 13 aprilie 2012 a atins vîrsta de pensionare şi s-a adresat la CTAS Sîngerei cu cerere pentru a-i calcula pensia de asigurări sociale de stat ca ales local în conformitate cu art. 46 alin.2 din Legea nr.156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. Mai indică reclamanta că conform procesului-verbal nr.7 din 17 mai 2012 CTAS Sîngerei a respins cererea de stabilire a pensiei ca ales local din motivul că în perioada de 09 martie 2007-13 aprilie 2007 şi 01 ianuarie 2009-09 iulie 2010, viceprimarii nu au avut statut de ales local, de aceia reclamanta nu întruneşte stagiul de cotizare ca ales local.

În conformitate cu art. 40 alin. l din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, recurenta prin cererea prealabilă a contestat la CNAS procesul- verbal din 20 iulie 2012, însă CNAS a respins plîngerea şi a menţinut procesul-verbal contestat.

Consideră reclamanta că sunt ilegale şi neîntemeiate actele contestate ale CNAS şi CTAS Sîngerei, din motivul că în actele menţionate pîrîtul a aplicat normele care nu urmau a fi aplicate şi anume Legea serviciului public de stat nr. 443 din 01 mai 1995, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 04 iulie 2008, Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010. În pofida motivelor expuse în actele contestate, conform art.16 alin.2 din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 şi art.2 din Legea privind statutul alesului local nr.768 din 02 februarie 2000, viceprimarul e considerat a fi ales local, prevederi, care în opinia reclamantei, urmează a fi aplicate în colaborare cu art. 46 alin. l şi 2 din Legea privind pensiile de asigurări sociale nr.156 din 14 octombrie 1998.Potrivit Legii privind administraţia publică locală nr.123 din 18 martie 2003, abrogate, persoanele ce deţineau funcţiile de viceprimari sunt persoane alese.

Totodată reclamanta susţine că a fost necesară modificarea propusă la art. 46 alin.2 din legea nr.156 care prevede includerea în stagiul de cotizare pentru a stabili pensia ca ales local a perioadei de activitate în funcţie de viceprimar, 25 mai 2003-09 martie 2007. De asemenea, consideră reclamanta că pîrîtul incorect a calculat pe perioade stagiul de cotizare, deoarece Regulamentul cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.417 din 03 mai 2000, nu prevede un asemenea mod de calculare a stagiului de cotizare, iar termenul de 8 ani prevăzut de art.46 alin. l din Legea nr.156, nu constituie stagiul de cotizare, ci este un termen care acordă dreptul asigurătorului care întruneşte condiţiile prevăzute de art. 41 alin.,art.

42 alin. l şi art.46 alin. 2 din legea menţionată, de a beneficia de pensie calculată în cuantum de 75% din suma tuturor plăţior lunare asigurate ale persoanei în exerciţiu în funcţia respectivă şi de care ar urma să beneficieze reclamanta. Solicită reclamanta anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale raionul Sîngerei cuprinsă în procesul-verbal nr. 7 din 17 mai 2012 şi obligarea pîrîtului să-i stabilească pensia în baza art.46 alin. 1 şi 2 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Prin hotărîrea din 19 martie 2014 a judecătoriei Sîngerei a fost admisă cererea de chemare în judecată a reclamantei Condorachi Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale rl.

Sîngerei privind anularea actului administrativ şi a fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale rl. Sîngerei cuprinsă în procesul-verbal nr. 7 din 17 mai 2012, ca fiind emisă cu încălcarea prevederilor legale, cu obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale rl. Sîngerei de a emite actul administrativ prevăzut de lege, prin care să i se stabilească lui Condorachi Maria pensia pentru aleşii locali în baza art. 46 alin. 1 şi 2 Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Prin decizia din data de 03 iulie 2014 a Curții de Apel Bălţi, a fost admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale rl. Sîngerei; s-a casat hotărîrea din 19 martie 2014 a judecătoriei Sîngerei şi emisă o hotărîre nouă prin care cererea lui Condorachi Maria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale rl.

Sîngerei privind anularea actului administrativ s-a respins. La data de 26 septembrie 2014 recurenta – Condorachi Maria a depus recurs împotriva deciziei din data de 03 iulie 2014 a Curții de Apel Bălţi. În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, interpretând astfel în mod eronat legea şi că decizia Curţii de Apel Bălţi este ilegală deoarece instanţa de apel ilegal a admis apelul depus de o persoană care nu are dreptul să declare apel. Menţionează recurenta că în decizia din 03 iulie 2014 a Curţii de Apel Bălţi este indicat faptul că apelul a fost declarat atât de către Casa Naţională de Asigurări Sociale cît şi de Casa Teritorială de Asigurări Sociale rl.

Sîngerei, însă în realitate în dosar nu există cerere de apel motivată separată declarată de CTAS Sîngerei. Mai mult decât atît, executorul cererii de apel motivate este dl. Taran Alexandru care este angajatul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dar nu este angajatul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale r-1 Sîngerei. Cererea de apel motivată nu este semnată de către Cereseu Victor - şeful CTAS Sîngerei sau alt angajat al acesteia, dar este semnată doar de către d-na Maria Bortă care este preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Astfel executorul cererii de apel motivate cît şi semnatarul acesteia sunt reprezentanţi ai CNAS şi nu ai CTAS Sîngerei, de aceia apelul a fost declarat de către CNAS şi nu de către CTAS Sîngerei.

Mai indică recurenta că conform p. 41 (p. 18) al Statutului CNAS aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 739 din 25 iulie 2000 cu privire la aprobarea Statutului CNAS „Casa teritorială are următoarele atribuţii: p. 18) asigurarea reprezentării în instanţele judiciare pe litigiile în care este implicat”, fapt prin care reiese că Casa Naţională de Asigurări Sociale nu este parte în litigiul din speţa dată şi nu poate fi parte al acestui litigiu. Mai mult decât atât, din cererea de chemare în judecată, rezultă cu certitudine că Casa Naţională de Asigurări Sociale nu este pârât în cauza dată şi potrivit prevederilor art. 360 alin. (1) CPC, nu este în drept să declare apel. Susţine că instanţa de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia precum că recurenta Condurachi Maria are un stagiu de cotizare mai mic de 8 ani adică nu a realizat stagiul de cotizare prevăzut la art. 42 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

În acest sens, instanţa de apel urma să aplice Regulamentul cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 417 din 03.05.2000, în care conform tabelului nr. 5 începând cu 01 ianuarie 2003 este stabilit stagiul de cotizare necesar obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă de 30 de ani. Consideră recurenta că instanţa de apel contrar prevederilor art. 241 alin. (5) CPC al RM, nu a motivat şi nu a indicat în hotărîre de ce a respins aceste probe şi argumente, la fel, nu a indicat din care motiv legile menţionate mai sus nu urmează a fi aplicate speţei date, ceia ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei.

Analizând modul în care recurenta şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat.

Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentei privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentei poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Condorachi Maria, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de către Condorachi Maria împotriva deciziei din data 03 iulie 2014 a Curții de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală