3ra-793/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-793/13 prima instanţă: N. Matveeva DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Nicolae Gordilă Vladimir Timofti, Nicolae Clima examinând recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Popovici împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ împotriva hotărârii Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă c o n s t a t ă La 28 iunie 2012 Maria Popovici a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că prin Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălţi din 06 august 2010, menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12,10.2011, a fost stabilită ieşirea ei la pensie din anul 2005 la vârsta de 52 ani ca funcţionar public, potrivit art. 44 al.

(1) a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 – XIV din 14 octombrie 1998, fiindu-i calculată pensie reieşind din venitul obţinut în ultimele 60 de luni începând cu anul 1998. Consideră reclamanta că o astfel de calculare a pensiei este ilegală din motivul, că potrivit legii nominalizate Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălţi urma să-i calculeze pensia reieşind din ultimele 60 de luni, nemijlocit pînă la anul 2005, adică din venitul realizat în perioada 2000 – 2005,dar nu cu anul 1998. Prin răspunsul din 30.05.2012 la cererea sa de recalculare a pensiei CTAS Bălţi a refuzat recalcularea pensiei, fără a ţine cont de prevederile art. 45 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi de faptele constatate prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12.10.2011.

Solicită reclamanta a recunoaşte ca ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălţi din 30.05.2012 şi a obliga CTAS Bălţi să calculeze reclamante pensia pentru limită de vîrstă ca funcţionar public în mărime de 75% din venitul mediu realizat în perioada iunie 2000 – mai 2005. Pe parcursul examinării cauzei reclamanta şi-a completat cerinţele solicitând obligarea CTAS Bălţi de a efectua calcularea pensiei, ţinîndu-se cont de coeficientul individual 32.60574 şi în corespundere cu p. 16 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor funcţionarilor publici, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 412/22.04.2004 despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici.

Reclamanta şi-a argumentat temeiul pentru modificarea cerinţelor pe prevederile art. 45 al. (2) a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, potrivit cărora, venitul realizat în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin înmulţirea coeficientului individual, care nu poate depăşi 5.0, la valoarea ce constituie media salariilor medii lunare pe ţară pentru perioada de după 1 ianuarie 1999, inclusiv pentru anul precedent anului de realizare a dreptului la pensie. A solicitat Maria Popovici obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i calculeze pensia cu aplicarea coeficientului individual 5,0. Prin hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă.

Casa teritorială de asigurări sociale Bălţi a fost obligată de a înlătura încălcările pe care le-a comis la calcularea pensiei reclamantei şi să calculeze pensia pentru limita de vîrstă, stabilită prin decizia CTAS Bălţi nr. 6/132 din 6 august 2010 de acordare a pensiei, cu aplicarea coeficientului individual 5,0. La 16 ianuarie 2013, Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe prin care a solicitat casarea hotărârii Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2012, pronunţând o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat, că hotărârea primei instanţei este abuzivă, ilegală şi neîntemeiată, cu încălcarea normelor de drept material.

Susţine recurentul că instanţa a apreciat arbitrar probele prezentate în susţinerea poziţiei sale. Ţinând cont de faptul că Curtea de Apel Bălţi şi Curtea Supremă de Justiţie s-au expus asupra legalităţii Deciziei Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 6/132 din 06 august2012, invocă recurentul încălcarea art. 265 lit.b) CPC, potrivit căruia instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi.

Totodată, susţine recurentul că pensia a fost stabilită corect, odată ce a fost calculată conform art. 45 alin. (1) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 – XIV din 14 octombrie 1998, stabilindu-se cuantumul de 75% din venitul mediu lunar asigurat realizat pentru ultimii 60 de luni de activitate în serviciul public, adică începând cu 1993 – 1998. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Popovici la 28 iunie 2012, reiese că aceasta solicită calcularea pensiei pentru limită de vârstă ca funcţionar public cu calcularea pensiei din venitul realizat în perioada 2000 – 2005, ulterior modificîndu-şi cerinţele prin solicitarea de atribuire a coeficientului 5,0 la calcularea pensiei.

Curtea Supremă de Justiţie prin decizia irevocabilă din 12 octombrie 2012, s-a expus asupra faptului, stabilind că Maria Popovici a atins vârsta de pensionare şi dispune de stagiu de cotizare în serviciu public de peste 30 de ani, constituit în perioada 10 iulie 1978 până la 14 septembrie 1998 ca notar de stat ( în baza Legii cu privire la notariatul de stat, aprobată prin Hotărârea Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti nr. 1045 – VIII din 05 iulie 1974), iar ulterior ca notar privat/public. În context, instanţa supremă a indicat că birourile notariale de stat ca autorităţi publice au fost lichidate la 16 septembrie 1998 prin Legea cu privire la notariat nr. 1153 – XII din 11 aprilie 1997, în vigoare din 16 septembrie 1998. Curtea Supremă de Justiţie în decizia irevocabilă din 12 octombrie 2012, a stabilit expres că activitatea Mariei Popovici după anul 1998 nu se raportează la activitatea în serviciul public.

Potrivit art. 44 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat 156 din 14.10.98 asiguratul cu statut de funcţionar public care a realizat stagiul de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) şi (11) şi confirmă un stagiu de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani beneficiază de dreptul la pensie la atingerea vîrstei specificate la alin.(2) din prezentul articol. Pensia se calculează în cuantum de 75% din venitul mediu lunar asigurat determinat conform art.45. Conform art. 45 alin. (1), (2) din aceeaşi lege pensiile stabilite în conformitate cu art.44 se calculează din venitul mediu lunar asigurat realizat pentru ultimele 60 de luni de activitate în serviciul public.

Venitul asigurat realizat în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin înmulţirea coeficientului individual, care nu poate depăşi 5,0, determinat pentru perioada respectivă în modul prevăzut în anexa nr.4, la valoarea ce constituie media salariilor medii lunare pe ţară pentru toată perioada de după 1 ianuarie 1999, inclusiv pentru anul precedent anului de realizare (reexaminare) a drepturilor de pensie. Astfel, legea în mod expres prevede că la calcularea pensiei se ia în vedere venitul mediu lunar asigurat realizat pentru ultimele 60 de luni de activitate în serviciul public, în cazul în speţă venitul realizat de reclamantă până la 14 septembrie 1998 ca notar de stat, iar actualizarea venitului realizat în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999, prevedere aplicabilă în litigiul dat se efectuează prin înmulţirea coeficientului individual, care nu poate depăşi 5,0.

Prin urmare, coeficientul individual se stabileşte în fiecare caz separate, în condiţiile art. 45 din lege, deaceea concluzia primei instanţe cu privire la stabilirea reclamantei a coeficientului individual 5,0, înserată şi în hotărîre, este una arbitrară fără o confirmare legală a acestui coeficient. În conformitate cu alin. (3) din Anexa 4 din lege coeficientul individual al pensionarului reprezintă raportul dintre suma salariului pentru oricare 60 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperii în muncă) din ultimii 15 ani de muncă anteriori intrării în vigoare a prezentei legi şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă, dar nu poate depăşi 5,0. În cazul cînd vechimea în muncă este mai mică de 60 de luni, coeficientul individual se determină reieşind din timpul real lucrat şi nu poate depăşi 2,0.

În acelaşi context conform p.16 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor funcţionarilor publici, aprobat hotărîrea Guvernului nr. 412 din 22.04.2004 despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici venitul asigurat realizat în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin înmulţirea coeficientului individual la valoarea medie a salariilor medii lunare pe ţară pentru toată perioada de după 1 ianuarie 1999, inclusiv pentru anul precedent anului de realizare (reexaminare) a drepturilor la pensie. Coeficientul individual reprezintă raportul dintre suma salariului pentru perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă.

Coeficientul individual nu poate depăşi 5,0. Venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 se ia în considerare în valoarea sa reală.

În venitul mediu se includ toate plăţile care se achită din fondul de salarizare (salariul de bază, sporuri, adaosuri, suplimente, premii lunare, premii unice, recompense, compensaţii) prevăzute de actele normative în vigoare privind salarizarea funcţionarilor publici, suma compensaţiei pentru concediul de odihnă anual nefolosit, ajutorul material acordat în limitele mijloacelor prevăzute în acest scop în fondul de retribuire a muncii salariaţilor din autorităţile publice, indemnizaţia unică plătită conform art. 42 alin.(3) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public La calcularea pensiei se iau în considerare plăţile specificate mai sus indiferent de numărul lor, cu condiţia că au fost achitate în perioada ce se ia în calcul şi au fost incluse în venitul pentru luna în care au fost calculate.

Plăţile achitate după stabilirea pensiei, adică pentru luna care nu este inclusă în perioada ce se ia în calcul, nu se iau în considerare la calcularea pensiei. La calcularea pensiei se iau în considerare sumele recalculate ale salariului, în conformitate cu legislaţia privind salarizarea, pentru perioada anticipată stabilirii pensiei. În venitul mediu se includ plăţile provenite din activitatea în funcţie de membru al organului electiv sau membru al aparatului organului electiv, funcţionar public degrevat de atribuţiile de la locul de muncă permanent pe perioada electorală În venitul mediu nu se includ plăţile provenite din activitatea prin cumul, inclusiv: ştiinţifică, didactică, de creaţie, precum şi a reprezentanţilor statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni.

În cazul realizării venitului atît în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999, cît şi după 1 ianuarie 1999, venitul mediu lunar se determină ca media veniturilor medii lunare determinate separat pentru aceste două perioade. Aceste prevederi au fost respectate de CTAS la calcularea cuantumului pensiei reclamantei, acestea din urmă fiindu-i stabilit coeficientul individual 1,35673, ce rezultă din decizia privind acordarea pensiei (f. d. 39). Cît priveşte coeficientul de 32,60574 invocat de reclamantă (f.d. 38), acesta nu reprezintă coeficientul prevăzut de lege, or legea prevede că acesta nu poate să depăşească 5,0.

Din sumarea considerentelor enumerate supra, Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, Casa Naţională de Asigurări Sociale corect a stabilit pensia Marie Popovici şi în astfel de circumstanţe, refuzul nr. X-01/09-1305 din 30 mai 2012 privind efectuarea recalculării pensiei este întemeiat, concomitent considerând neîntemeiate argumentele primei instanţe, în legătură cu ce, recursul urmează a fi admis, casată hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2012 şi pronunţată o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată a Mariei Popovici. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Popovici împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. Se pronunţă o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată a Mariei Popovici. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Nicolae Clima