3ra-1410/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1410/14 prima instanţă: A. Cucerescu instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi. ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Căpăţină Teodor împotriva Biroului Vamal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014 c o n s t a t ă La 24 iulie 2013, Căpăţină Teodor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, a invocat că, la data de 06 aprilie 2013, Cazacu Viorica, care este în relaţie de rudenie cu Căpăţină Teodor, i-a trimis acestuia, în Republica Moldova, din Statele Unite ale Americii, or. Atlanta, un colet poştal. Valoarea acestui colet, potrivit declaraţiei vamale din 06 aprilie 2013, este de 150 dolari S.U.A., însă potrivit procesului-verbal nr. 18 din 02 mai 2013, aprobat de şeful Biroului Vamal Bălţi, Vadim Muntean, s-a decis ca valoarea în vamă a coletului poştal însoţit de borderoul de transport nr. 0064480 din 24 aprilie 2013 să fie apreciată în suma de 297, 90 dolari S.U.A., astfel Căpăţină Teodor urma să achite taxa pentru vămuirea coletului poştal. Solicită Căpăţină Teodor, anularea procesului-verbal nr. 18 din 02 mai 2013, emis de Biroul Vamal Bălţi, prin care a fost obligat să plătească taxe pentru vămuirea coletului poştal.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 februarie 2014 acţiunea s-a admis, integral şi s-a anulat integral procesul-verbal nr. 18 din data de 02 mai 2013, emis de Biroul Vamal Bălţi în privinţa lui Căpăţină Tudor şi s-au restituit drepturile de import/export în beneficiul lui Căpăţină Tudor în suma de 1356, 50 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de Biroul Vamal Bălţi şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 09 septembrie 2014 reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului, reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel, a invocat faptul că concluziile primei instanţe, dar şi a instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Menţionează recurentul că instanţele de judecată, neîntemeiat şi-au asumat responsabilitatea determinării valorii în vamă a mărfurilor atîta timp cît această prerogativă îi revine după competenţă doar organului vamal şi consideră că organul vamal a acţionat în strictă conformitate cu prevederile legale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; 2 f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute în normele de drept citate. Colegiul conchide că, recurentul nu a invocat în recurs argumente, că prevederile art. 11 din Legea nr. 1380 cu privire la tariful vamal nu influenţează determinarea valorii în vamă a mărfii. Astfel, instanţa de recurs notează că reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel, nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, 3 completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul Biroului Vamal Bălţi, Chetrari Marcel, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4