- Dosarul nr.
- 3ra-1434/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 13 noiembrie 2014
- Părțile
- Cruşca Fiodor vs Secţia Ocrotirii Sociale a Familiei şi Copilului, Cruşca Tatiana
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1434/14 — Anularea hotărîrii
Prima instanță: Judecătoria Comrat Dosarul nr. 3ra-1434/14 Judecător: S. Gubenco Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat Judecători: A. Curdov, E. Dimina, A. Şpac ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cruşca Fiodor, în pricina civila la cererea de chemare în judecată depusă de Cruşca Fiodor către Secţia Ocrotirii Sociale a Familiei şi Copilului, Cruşca Tatiana privind anularea hotărîrii nr. 01/1-12/479 din 19.12.2013 cu privire la stabilirea modului de comunicare cu copilul, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 19 iunie 2014, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 28 ianuarie 2014, Cruşca Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Organul de Protecţie a Familiei şi Copilului Secţia Ocrotirii Sociale a Familiei şi Copilului, Cruşca Tatiana cu privire la anularea hotărîrii nr. 01/1-12/479 din 19.12.2013 şi cu privire la stabilirea modului de comunicare cu copilul.
In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 05.12.2013 prin hotărîrea Judecătoriei Comrat căsătoria cu Cruşca T., înregistrată la 21.10.12 în serviciul de stare civilă m. Comrat, a fost desfăcută prin consimțământul reciproc. S-a determinat locul de trai al copilului minor Anastasia a.n. 22.05.12 cu mama Cruşca Tatiana. La 09 decembrie 2013, Cruşca Tatiana în forma scrisă s-a adresat cu solicitare la organul de tutelă şi curatelă m. Comrat privind stabilirea orei de întîlnire pentru reclamant cu fiica lor minoră în fiecare duminică în prezenţa ei. La cererea ei Organul de Protecţie a Familiei şi Copilului la 19 decembrie 2013 a emis Hotărîrea nr. 01/1-12/479, despre care el a aflat la 23 decembrie 2013, în care Organul a dispus de a-i prezenta dreptul de comunicare cu fiica Anastasia în fiecare duminică de la ora 9 pînă la 12 în prezenţa pîrîtei.
Cu această hotărîre el nu a fost de acord şi s-a adresat cu cererea prealabilă către Direcţia Principală Sănătăţii, Familiei şi Protecţiei Sociale Populaţiei UTA Găgăuzia şi către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei RM. La 30 decembrie 2013 prin răspunsul său Direcţia Principală Sănătăţii, Familiei şi Protecţiei Sociale Populaţiei UTA Găgăuzia i-a refuzat şi i-a recomandat să adreseze la instanţa de judecată. Consideră reclamantul, că Hotărîrea emisă de Organul de Protecţie a Familiei şi Copilului m. Comrat este neîntemeiată, neobiectivă şi contrazice Constituţiei RM, Codului de Familie şi intereselor copilului. Menţionează reclamantul că potrivit actelor normative menţionate şi intereselor copilului, cine dintre părinţi şi la ce are drept trebuie să stabilească instanţa, dar nu Organul de Protecţie Socială.
Astfel pînă cînd nu este o astfel de hotărîre ambii părinţi au dreptul de a întreţinerea, educarea, luarea sau nu a copilului. Nu are importanţă dacă pe lîngă aceasta ei sunt divorţaţi sau nu. Mai indică reclamantul că principiul egalităţii în drepturi şi obligaţii a părinţilor este stipulat în Constituţia RM. Conform principiului constituțional îngrijirea copiilor şi educarea lor este dreptul şi obligaţia a ambilor părinţi. Potrivit Codului de Familie RM, părintele care trăieşte separat de la copil, are dreptul la comunicare cu copilul, participarea în educarea lui şi în soluţionarea chestiunilor privind primirea studiilor de către copil. Pe lîngă aceasta părintele cu care trăieşte copilul, nu trebuie să împiedice comunicării copilului cu alt părinte, dacă o astfel de comunicare nu cauzează prejudiciu sănătăţii psihice şi fizice a copilului, dezvoltării lui morale, determinarea modului de comunicare cu copilul.
Desfacerea căsătoriei a părinţilor nu serveşte temei pentru restrângerea părintelui, care trăieşte separat, în drepturile părinteşti, în special, în posibilitatea comunicării cu copilul, educării lui, îngrijirii sănătăţii, dezvoltării fizice, psihice şi morale ş.a. Părintele care trăieşte separat de la copil, are exact aceleaşi drepturi ca şi părintele cu care trăieşte copilul. Astfel, în cazul în care unul dintre părinţi este limitat de celălalt părinte de a comunica cu copilul sau în alte drepturi, atunci el poate să se adreseze la instanţă pentru a apăra drepturile sale privind stabilirea modului de contact cu copilul ş.a.
In hotărîrea Organului de protecţie socială a copilului şi familiei se indică că ”... în discuţie cu pîrîta ultima a explicat, că în legătură cu faptul că eu de multe ori manifestînd agresiune faţă de copil, de multe ori am fost observat în stare de ebrietate alcoolică, pîrîta a solicitat organului de a stabili timpul de contact cu copilul numai în prezenţa ei. Şi deoarece părinţii nu au ajuns la o părere comună, atunci specialistul de apărare a drepturilor copilului în încălcarea tuturor normelor juridice şi umane cică a ajuns la concluzia că este necesar de a stabili timpul de întîlnire a părintelui cu copilul. Reclamantul a menţionat că specialistul nu a întrebat opinia lui şi nu a studiat starea lui morală şi materială.
Mai menţionează reclamantul că de la 21.01.2012 pînă la 05.12.2013 s-a aflat în relaţii de căsătorie cu pîrîta Cruşca Tatiana. El este tatăl lui Cruşca Anastasia, a.n. 22.05.2012, care după desfacerea căsătoriei a rămas cu pîrîta. De multe ori a încercat să se înţeleagă cu pîrîta despre încheierea acordului cu privind timpul, locul şi durata de contact cu copilul, însă nu s-a primit nimic. Menţionează că pîrîta mereu îi aminteşte despre Hotărîrea Organului de Protecţie Socială a Copilului şi Familiei. Solicită reclamantul admiterea integrală a cerinţelor acţiunii şi anularea Hotărîrii Organului de Protecţie Socială a Copilului şi Familiei nr. 01/1-12/479 din 19.12.2013 şi stabilirea modului de contact cu fiica lui, Cruşca Anastasia Fiodor, a.n.
22 mai 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 19 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de Cruşca Fiodor şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 24 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, Cruşca Fiodor a declarat recurs, completînd-ul la 06 noiembrie 2014, solicitînd casarea deciziei instanței de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanțele inferioare au încălcat normele de drept material şi au aplicat eronat legea.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cruşca Fiodor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de către Cruşca Fiodor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Cruşca Fiodor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă