3ra-1438/14 — Obligarea de a construi căile de acces spre cartierul locativ

Prima instanță: Judecătoria Căuşeni Dosarul nr. 3ra-1438/14 Judecător: T. Avasiloaie Instanța de apel: Curtea de Apel Bender Judecători: M. Antonov, S. Leu, S. Vrabii ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Focşa Anatolie, în pricina civila la cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Anatolie către Primarul or. Căuşeni, Consiliul Orăşenesc Căuşeni şi Primăria Căuşeni cu privire la obligarea de a construi căile de acces spre cartierul locativ „Grigore Grigoriu” din or.

Căuşeni conform proiectului de execuţie, împotriva deciziei Curții de Apel Bender din 06 martie 2014, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 24 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 23 decembrie 2012, Focşa Anatolie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primarului or. Căuşeni, Consiliului Orăşenesc Căuşeni şi Primăriei Căuşeni cu privire la obligarea de a construi căile de acces spre cartierul locativ „Grigore Grigoriu” din or. Căuşeni conform proiectului de execuţie. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că în anul 2006 de către Consiliul Orăşenesc Căuşeni s-a decis înfiinţarea în oraşul Căuşeni a sectorului locativ „Grigore Grigoriu” în prezent fiind repartizate 650 de Titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru construcţia caselor individuale de locuit, Primăria or.

Căuşeni eliberînd autorizaţii de construire pentru efectuarea construcţiilor în acest sector, fiind elaborate şi documentaţia aferentă de către INCP „Urbanproiect” cu efectuarea verificărilor corespunzătoare. Mai indică reclamantul că actualmente înspre acest sector locativ şi în cadrul acestui sector locativ nu sînt căi de acces, teritoriul nu este amenajat, nu există diferenţierea sistemului de străzi, a căilor pietonale şi a spaţiilor verzi. De către Primăria or. Căuşeni a fost elaborat, prin intermediul Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului şi Arhitecturii cu Funcţii Teritoriale „Urbanproiect”, Proiectul de Execuţie a cartierului locativ ”Grigore Grigoriu” din or.

Căuşeni, proiect care se află la Primăria or. Căuşeni, instituţie care nu asigură implementarea lui în practică. Menţionează reclamantul că lipsa căilor de acces spre acest sector locativ, neamenajarea sectorului, nediferenţierea sistemului de străzi, lipsa căilor pietonale şi a spaţiilor verzi duce la imposibilitatea accederii spre acest sector locativ şi respectiv spre casa sa, în special în perioada rece a anului şi în urma ploilor sau topirii zăpezii. Conform proiectului menţionat, se prevede construcţia străzilor cu lungimea totală de 6,49 km, cu acceptarea a două profiluri transversal cu lăţimea în linii roşii de 10,0 şi respectiv 13,0 m, lăţimea părţii carosabile de 6,0 şi 7,0 m, lăţimea trotuarelor 1,0 şi 1,5 m. Profilurile transversale tipice fiind reflectate pe materialele grafice (foaia TIT-6), iar caracteristica străzilor noi proiectate fiind reflectată în tabelul nr. 1 al pct. 6 din proiectul sus indicat.

Cere reclamantul obligarea pîrîţilor ca autorităţi executive, în limitele competențelor lor funcţionale, de a construi, conform Proiectului de execuţie a sectorului locativ „Grigore Grigoriu” din or. Căuşeni, drumul de acces spre sectorul locativ „Grigore Grigoriu” de la intersecţia străzii Tighina pînă la sectorul locativ „Grigore Grigoriu”, de a construi căile pietonale spre sectorul locativ „Grigore Grigoriu” din or. Căuşeni, de a construi căile pietonale în interiorul sectorului locativ „Grigore Grigoriu”, de a construi drumurile şi trotuarele în interiorul sectorului locativ „Grigore Grigoriu” din or. Căuşeni cu amenajarea spaţiilor verzi. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 24 decembrie 2013 acţiunea înaintată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 06 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Focşa Anatolie şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 24 decembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 22 septembrie 2014, Focşa Anatolie a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea în tot a cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că prima instanţă nu s-a expus asupra obligării diferenţierii în natură a sistemului de străzi din interiorul cartierului locativ indicat şi în competenţa cărei autorităţi intră această diferenţiere cît şi nu s-a expus asupra construcţiei căilor pietonale.

La fel, indică recurentul că şi instanţa de apel nu s-a expus asupra celor invocate în apel. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 11.08.2014 (f.d. 119), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Focşa Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de către Focşa Anatolie ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Focşa Anatolie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă