2rh-300/14 — Încasarea cheltuielilor pentru instruirea militară

prima instanţă: L. Cernei dosarul nr. 2rh-300/14 instanţa de apel: N. Budăi, L. Popova, M. Guzun instanţa de recurs: S. Novac, G. Stratulat, S. Moldovan, Iu. Sîrcu, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Talcan Igor, reprezentat de avocatul Domente Marin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Igor Talcan cu privire la încasarea cheltuielilor pentru instruirea militară, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 aprilie 2011, prin care a fost respins recursul declarat de către Talcan Igor şi menținută decizia Curții de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 28 iunie 2010, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 26 februarie 2010 Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Tolcan cu privire la încasarea cheltuielilor pentru instruirea militară. În motivarea acţiunii reclamantul, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a indicat că în baza Memorandumului cu privire la cooperarea în domeniul Apărării şi al relaţiilor militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării al Statelor Unite ale Americii, maiorul Talcan Igor a urmat studiile la Şcoala Navală postuniversitară din Monterey, SUA, absolvind la 28 martie 2008, cursul de instruire începând cu 27 decembrie 2006 până 30 martie 2008, obţinând titlu de Magistru în Studii de Securitate (relaţii Civile-Militare).

La 25 decembrie 2006 a fost semnat un Acord între Ministerul Apărării şi Talcan Igor privind detaşarea acestuia la studiile la Şcoala Navală postuniversitară din Monterey SUA, prin care Talcan Igor şi-a exprimat dorinţa de a urma studiile în cadrul Programului postuniversitar relaţii civil-militare, asumându-şi obligaţia de a implementa cunoştinţele şi deprinderile conform cursului în cadrul îndeplinirii serviciului militar prin contract în Armată Naţională pe parcursul a 5 ani după finisarea acestuia, însă pârâtul şi-a asumat obligaţia timp de 1 an 3 luni şi 3 zile. Susţine reclamantul că concomitent pârâtul şi-a asumat obligaţia în cazul eliberării din serviciul militar prin contract până la expirarea termenului de 5 ani să restituie cheltuielile pentru instruirea sa.

Prin ordinul Ministerului Apărării nr. 1-053 din 31 martie 2009 pârâtul a fost exclus din tabelul nominal al aparatului central al Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi ulterior, prin ordinul Ministerului Apărării nr.72 din 02 aprilie 2009, dânsul a fost radiat din tabelul nominal al instituţiei conform p.140 lit. m), al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006 din iniţiativa personală a militarului. Pe parcursul convorbirii desfăşurate la 20 februarie 2009, pârâtului Talcan Igor i-au fost comunicate prevederile actelor normative în vigoare privind trecerea în rezervă conform pct.140 lit. m) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate şi al.

11 art.35 al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la Statutul militarului, în privinţa recuperării cheltuielilor de instruire şi înaintării materialelor în instanţa de judecată pentru achitarea studiilor, pârâtul neavând obiecţii la prevederile actelor normative în vigoare, inclusiv la punctul ce se referă la recuperarea cheltuielilor pentru studii. Afirmă că careva cheltuieli pentru studiile obţinute, pârâtul nu a suportat, deoarece pregătirea cadrelor militare pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova se efectuează din contul mijloacelor alocate special şi a procedurii speciale în baza Comenzii de Stat, aprobate anual în temeiul acordărilor bilaterale încheiate între Ministerul Apărării şi Ministerele de resort al altor state, dar nu din contul studenţilor instituţiilor de învăţământ militar.

Consideră reclamantul că pârâtul Talcan Igor, solicitând trecerea în rezervă, fără a-şi aplica cunoştinţele şi experienţa obţinută, lipseşte Ministerul Apărării de specialişti în domeniu şi a prejudiciat Ministerul Apărării al Republicii Moldova. La fel invocă că cheltuielile suportate pentru instruirea lui Talcan Igor în cadrul Şcolii Navale postuniversitare din Monterey, SUA pe termen de 1 an 3 luni 3 zile au constituit 104913 dolari SUA. Reieşind din faptul, că pârâtul Talcan Igor a îndeplinit timp de 12 luni serviciul militar în Armată Naţională după finisarea studiilor, suma pe care urmează a fi încasată de la pârât constituie 83930,04 dolari SUA. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 28 iunie 2010 acţiunea a fost admisă şi încasat de la Talcan Igor în beneficiul Ministerului Apărării al Republicii Moldova cheltuielile pentru instruire în sumă de 83930 (optzeci trei mii nouă sute treizeci) dolari SUA 04c şi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 32380 (treizeci două mii trei sute optzeci) lei 19 bani. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2010, apelul declarat de către Igor Talcan a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 aprilie 2011 a fost respins apelul declarat de către Talcan Igor şi menţinută decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 aprilie 2013, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Talcan Igor, reprezentat de avocatul Domente Marin.

La 25 iulie 2014, Talcan Igor, reprezentat de avocatul Domente Marin a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs cu rejudecarea cauzei în ordine de recurs, În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu decizia instanței de recurs, întemeindu-și cererea de revizuire pe prevederile art. 449 lit. b) CPC. Menționează că la 22 mai 2014, a recepționat scrisoarea din 22 ianuarie 2014 al Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii Oficiul de Cooperare Militară, Brendan C. Bartlett care a servit temei pentru depunerea prezente cereri.

Susține că prin scrisoarea menționată dânsul a fost informat că un mecanism de recuperare de către SUA a surselor financiare alocate pentru instruirea unui membru al Forțelor Armate al Republicii Moldova, în cadrul programului Internațional de Educație și Instruire Militară nu exisă și nu există vre-o oarecare datorie a Guvernului Republicii Moldova către SUA, în legătură cu neîndeplinirea condițiilor contractuale de serviciu militar al oricăror membri ai Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Susţine că deşi, prima instanţă a constatat că întinderea cheltuielilor de instruire a lui Talcan Igor în cadrul Programului IMET (International Military Education and Trening) suportate de către Guvernul SUA sub formă de finanţare gratuită constituie suma de 83930,4 dolari SUA, consideră că instanţa de judecată urma să stabilească care este cuantumul cheltuielilor suportate de către Ministerul Apărării şi anume a prejudiciului cauzat acestuia prin desfacerea la 31 martie 2009 a contractului de satisfacere a serviciului militar. Afirmă că, întinderea prejudiciului cauzat Ministerului Apărării și a cheltuielilor pasibile de a fi încasate din contul lui, nu-i puteau fi cunoscute pe durata examinării litigiului, dat fiind lipsa accesului la informația financiar-economică a Ministerului Apărării.

Invocă prin intermediul BAA ,,Avornic şi Partenerii”, care îi apără interesele sale, a obținut informații cu privire la cuantumul cheltuielilor directe şi indirecte suportate de către Republica Moldova pentru detașarea la studii a militarilor în cadrul Programului IMET pentru perioada 2006-august 2011, informații asupra cuantumului cheltuielilor suportate de către Ministerul Apărării în legătură cu detașarea sa la studii în perioada 27 decembrie 2012-30 martie 2008 în cadrul programului IMET, cuantumul cheltuielilor rambursate de către Republica Moldova în corespundere cu prevederile art. 4 din Acordul de cooperare în vederea facilitării acordării asistenţei încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Statelor unite ale Americii la 21 martie 1994. Prin răspunsul nr. 3-4403/11 din 03 decembrie 2012 a Ministerului Apărării i-a fost comunicat că cuantumul cheltuielilor directe suportate de Ministerul Apărării pentru instruirea sa în perioada din 27 decembrie 2006-30 martie 2008 a constituit suma de 53018,52 lei, care reprezintă cheltuieli salariale.

Totodată i-a fost menționat că alte cheltuieli nu au fost suportate. Insistă că doar după emiterea deciziei instanței de recurs, i-a devenit cunoscute circumstanțe esențiale pentru soluționarea obiectivă a litigiului şi care confirmă în speță că dispunerea încasării cheltuielilor în mărime de 83930,4 dolari SUA din contului său în beneficiul Ministerului Apărării de către instanțele de judecată este ilegală, or această sumă este exagerată în raport cu cheltuielile reale suportate direct de către Ministerul Apărării.

În acest context reiterează că faptul esenţial cunoscut revizuentului după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere este însăşi lipsa cărorva cheltuieli suportate de Ministerul Apărării al RM pentru instruirea sa, confirmate prin scrisoarea din 22 ianuarie 2014, circumstanţă determinată pentru soluţionarea obiectivă a litigiului indicat şi care confirmă că, presupusele cheltuieli încasate din contul său în beneficiul Ministerului Apărării al RM, de fapt, nu există şi nici nu au existat în realitate nici pe durata judecării anterioare a pricinii.

Menţionează că deoarece doar după parcurgerea unui proces judiciar, a obţinut proba, care demonstrează circumstanţa determinată pentru soluţionarea obiectivă a litigiului şi anume lipsa căror va cheltuieli suportate de Ministerul Finanţelor al RM pentru instruirea sa în perioada 27 decembrie 2006-30 martie 2008 în cadrul Programului IMET, cheltuieli care să se încadreze în definirea dată prin Legea nr. 250 din 09 iulie 2004, în opinia revizuentului, redeschiderea procesului va permite asigurarea dreptului său la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor O,ului şi Libertăţilor Fundamentale. Concomitent, consideră că prin revizuirea procesului se va asigura şi respectarea prevederilor articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţia Europeană.

Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece revizuentul în marea parte oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei, aducând în susţinere material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii.

Nu constituie temei de admitere a revizuirii nici referirea revizuentului la faptul că prin scrisoarea din 22 ianuarie 2014 al Comandantului European al Statelor Unite ale Americii Oficiul de Cooperare Militară, Brendan C. Bartlett, i s-a comunicat că nu există un mecanism de recuperare de către SUA a surselor financiare alocate pentru instruirea unui membru al Forțelor Armate al Republicii Moldova, și nu există vre-o oarecare datorie a Guvernului Republicii Moldova către SUA, în legătură cu neîndeplinirea condițiilor contractuale de serviciu militar al oricăror membri ai Forțelor Armate ale Republicii Moldova, deoarece acest înscris a fost eliberate în anul 2014, pe când decizia revizuirea a cărei se solicită a fost adoptată la 20 aprilie 2011. Mai mult că însăşi revizuentul în cererea de revizuire remarcă că circumstanţele stabilite nu existau la data emiterii hotărârii revizuirea cărei se solicită.

Alte argumente invocate în cererea de revizuire sunt apreciate critic de către instanţă, dat fiind faptul că acestea au fost invocate drept temei de revizuire în cererea formulată anterior, care au fost apreciate în corespunderile cu rigorile legii. Prin urmare, aceste circumstanţe sunt temeiuri repetate, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 451 alin. (4) CPC, care direct statuează că nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri. În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Talcan Igor, reprezentat de avocatul Domente Marin, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 aprilie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Igor Talcan cu privire la încasarea cheltuielilor pentru instruirea militară. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva