2ra-1341/14 — Recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1341/14 Judecător: L. Lupaşcu Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov, T. Pelin, S. Arnăut Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Ghenadie Nicolaev, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013, CONSTATĂ : Reclamantul Ministerul Apărării a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA.

În motivarea acţiunii, reclamantul Ministerul Apărării a indicat că, Anton Radu a fost instruit în cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti, România, obţinînd titlul de inginer diplomat, fapt confirmat prin diploma de inginer seria E nr. 0007900. Menţionează reclamantul că, la data de 22 august 2005, pîrîtul a încheiat cu comandantul Brigăzii 3 Infanterie moto, în persoana locotenentului-colonel Veaceaslav Bîrca, contractul de satisfacerea serviciului militar pentru perioada 22 august 2005- 22 august 2010. În baza contractului nominalizat, pîrîtul s-a obligat să îndeplinească serviciul militar prin contract în Forţele Armate ale Republicii Moldova pe un termen de cinci ani în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar.

La data de 07 mai 2007, prin Ordinul nr. 063 al Ministerului Apărării al RM, pîrîtul a fost eliberat din rîndurile Armatei Naţionale conform p. 140 lit. m) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006. De asemenea mai menţionează reclamantul că, la data de 06 iulie 2007, prin ordinul Comandantului Batalionului de gardă nr. 134 pîrîtul a fost exclus din 1 listele nominale ale unităţii militare, cu achitarea indemnizaţiei băneşti unice în mărime deplină pentru perioada 01.07.2007 - 06.07.2007.

Astfel, cheltuielile suportate pentru instruirea pîrîtului în cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti, România, constituie: pentru anul 2002 - 5.000 dolari SUA; pentru anul 2003 - 5.000 dolari SUA; pentru anul 2004 - 5.000 dolari SUA; pentru anul 2004 - dolari SUA; pentru anul 2005 - 5.000 dolari SUA; pentru anul 2006 - 5.000 dolari SUA -, iar în total suma de 25.000 dolari SUA. Întrucît pîrîtul Anton Radu şi-a îndeplinit serviciul militar în Armata Naţională în perioada august 2005-06 iulie 2007, suma pe care urmează să o achite reclamantului proporţional termenului serviciului militar constituie suma de 20.418,3 dolari SUA, care a fost calculată reieşind din următorul calcul: 25.000 dolari SUA/ 60 luni = 416,7 dolari SUA /I lună.

Perioada 06.07.2007- 17.08.2006 = 10 luni 19 zile = 11 luni. 60 luni -11 luni =49 luni, iar = 416,7 dolari SUA x 49 luni = 20418,3 dolari SUA. Indică reclamantul că pîrîtul nu a suportat careva cheltuieli pentru studiile obţinute deoarece pregătirea cadrelor militare pentru Forţele Armate ale RM se efectuează din mijloacelor alocate special şi a procedurii speciale în baza Comenzii de stat, aprobat în temeiul acordurilor bilaterale încheiate între Ministerul Apărării al RM şi ministerelor de resort al altor state, dar nu din contul studenţilor instituţiilor de învăţămînt militar.

Astfel, conform art. 45 a Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului militari de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor FA ale RM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 925 din 21.12.1994, în cazul în care militarul este eliberat din serviciu din motive prevăzute la subpunctele 1,4 (d) - (h) şi 5 ale p. (44), el urmează să se achite cu unitatea militară pînă la ziua radierii lui din tabelul nominal al unităţii, plătind în mod obligatoriu valoarea restantă a uniformei, iar cei care şi-au satisfăcut serviciul militar în FA mai puţin de 5 ani achită, după încheierea tuturor tipurilor de instruire şi cheltuielile pentru instruire independent de sursa lor de finanţare, mărimea lor fiind dedusă prin împărţirea sumelor cheltuielilor generale la perioada aflării lui în serviciul militar.

Aceasta reiese şi din art. 27 al. (6) al Legii RM nr. 1245-XV din 18.07.2002, care dispune că militarii eliberaţi din serviciul militar, care după încheierea tuturor tipurilor de instruire au îndeplinit serviciul militar în FA mai puţin de 5 ani achită cheltuielile pentru instruire, indiferent de sursa de finanţare. Susţine reclamantul, că Radu Anton, trecînd în rezervă nu şi-a aplicat cunoştinţele şi experienţa obţinută, lipsind Ministerul Apărării al RM de specialişti în domeniu şi astfel în temeiul normelor de drept citate solicită încasarea de la Radu Anton a sumei de 20418,3 dolari SUA pe care Ministerul Apărării al RM le-a suportat pentru instruirea acestuia. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 03 mai 2013, acţiunea reclamantului Ministerului Apărării împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA a fost respinsă ca neîntemeiată. Ministerul Apărării a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîrii prin care de admis acţiunea reclamantului integral. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 03 mai 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, instanţa de fond corect a elucidat şi a constatat toate circumstanţele pricinei, a verificat şi a apreciat obiectiv, probele, prezentate la materialele cauzei, hotărârea primei instanţe fiind întemeiată şi legală. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 13.02.2014, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 03 mai 2013 şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea. În argumentarea recursului recurentul a invocat că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, nu au dat o interpretare justă normei de drept şi probelor administrate şi au aplicat greşit normele de drept material.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 239 - 240 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. La adoptarea hotărîrii, instanţa judecătorească, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. În acest sens, Colegiul atenţionează că norma de drept indicată impune instanţei de judecată exigenţe privind studierea minuţioasă a situaţiei de fapt a chestiunii supuse judecării şi încadrarea corectă de drept. Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Ministerul Apărării a depus o cerere de chemare în judecata împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA.

În rezultatul judecării cazului, instanţa de fond a respins acţiunea, soluţie ce a fost menţinută şi prin decizia instanţei de apel din 02 decembrie 2013. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră hotărîrile instanţelor judecătoreşti ilegale, pornind de la următoarele. 3 La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel au apreciat greşit probele şi înscrisurile administrate la caz fapt care a condus la aplicarea eronata a normelor de drept material, în consecinţă, au adoptat hotărîri neîntemeiate şi ilegale. Totodată, în speţa dată sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de admitere a acţiunii Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

Colegiul conchide, că instanţele au ignorant probele prezentate, nu le-au apreciat şi eronat nu le-au reţinut ca pertinente pentru soluţionarea corectă a litigiului. Astfel, Colegiul concluzionează, că instanţele, nu au elucidat pe deplin toate circumstanţele raportat la argumentele şi probele aduse de către recurentul Ministerul Apărării al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 27 alin (3) din Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2001, „tinerii înmatriculaţi în instituţiile de învăţămmt militar, cu excepţia celor din liceele militare, se consideră încadraţi şi încheie contractul de îndeplinire a serviciului militar din momentul înmatriculării, pe un termen care cuprinde durata studiilor în această instituţie şi 5 ani de serviciu militar după absolvirea ei”.

Materialele cazului atestă că, prin ordinul Ministrului apărării nr.180 din 11.09.2001 intimatul Anton Radu a fost detaşat la studii de învăţămînt militar în cadrul Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, România, în scopul pregătirii personalului militar al Armatei Naţionale a Republicii Moldova. La absolvirea Academiei Tehnice Militare, intimatul a obţinut titlul de „Inginer Diplomat”, în profilul de - Blindate şi autovehicule militare, specializarea - Blindate, automobile şi tractoare, fapt confirmat prin diploma nr. 1901 din 17.08.2006. În acest context la 22.08.2005 intimatul a încheiat cu Ministerul Apărării, în persoana locotenent-colonelului V. Bîrca, contract de satisfacere a serviciului militar pentru perioada de 22.08.2005 - 22.08.2010.

În baza acestui contract intimatul a luat cunoştinţă cu legile Republicii Moldova şi alte acte normative, ce reglementează modul de îndeplinire a serviciului militar. Astfel, Colegiul conchide că, intimatul ştia cu certitudine că militarii care după încheierea tuturor tipurilor de instruire au îndeplinit serviciul militar în Forţele Armate mai puţin de 5 ani, achită cheltuielile pentru instruire, independent de sursa de finanţare, asumîndu-şi obligaţia de a îndeplini serviciul militar prin contract în Forţele Armate ale Republicii Moldova pe termen de 5 ani, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar.

Cu toate acestea prin ordinul comandantului Batalionului de gardă nr. 134 din 06.07.2007, intimatul a fost eliberat din serviciul militar prin contract şi exclus din lista nominală a unităţii militare conform pct. 140 lit. m) (la iniţiativa personală a militarului) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006. Colegiul constată că, din momentul începerii îndeplinirii efective a serviciului militar de către Anton Radu (22.08.2005) şi momentul concedieri acestuia (06.07.2007) s-au scurs 2 ani, 6 luni şi 6 zile. 4 Pentru instruirea sa intimatul nu a suportat careva cheltuieli, deoarece pregătirea cadrelor militare se efectuează în baza comenzii de stat, precum şi în baza acordurilor bilateral, încheiate de Ministerul Apărării al RM şi ministerele de resort a statelor partenere, în cazul dat România, în dependenţă de necesităţile Forţelor Armate.

Astfel, pregătirea cadrelor militare în cadrul instituţiilor de învăţămînt militar din ţară şi de peste hotare nu se realizează în scopurile personale ale militarului dar în interesele securităţii naţionale şi ale statului. Statul şi militarul avînd obligaţii reciproce, statul - de a asigura instruirea militarului la specialitatea aleasă, iar militarul la rîndul său să îndeplinească serviciul militar în decurs de cinci ani după absolvirea instituţiei de învăţămînt, fapt confirmat prin contractul încheiat între pîrît şi Ministerul Apărării la 22.08.2005, iar condiţiile acestui act juridic au fost acceptate benevol şi executate de către părţi.

În conformitate cu art. 35 alin. (11) din Legea nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor „la eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. e)-g), i)-k; şi m) -o), militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani după absolvirea instituţiilor de îmăţămînt militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sînt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generate la perioada aflării în serviciul militar” În conformitate cu art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea patriei, „militarii eliberaţi din serviciul militar care, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, au îndeplinii serviciul militar în Forţele Armate mai puţin de 5 ani achită cheltuielile pentru instruire, independent de sursa de finanţare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire ia statutul militarilor”, În conformitate cu art. 668 alin. (1) Cod Civil, „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii”.

Reieşind din normele legale citate şi principiul forţei obligatorii a contractului, Colegiul constată că Anton Radu manifestîndu-şi consimţămîntul la încheierea contractului nominalizat, în mod conştient a devenit titularul drepturilor şi obligaţiilor prevăzute atît în contractul respectiv cît şi în legile care îl reglementează. Din acest considerent, Colegiul constată că pretenţiile Ministerul Apărării al Republicii Moldova sunt întemeiate, Anton Radu urmînd să restituie cheltuielile de instruire.

Colegiul apreciază ca irelevantă invocarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 35 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (5) din Legea învăţămîntului, precum că învăţămîntul de stat este gratuit, deoarece, dreptul la instruire nu poate fi absolutizat, în acest sens conform comentariului la art. 2 (dreptul la instruire) al Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, paragraful 4 „dreptul la instruire, în sensul art. 2 din Protocolul nr.1 priveşte, în primul rînd, învăţămîntul elementar, nu în mod necesar studiile superioare”.

5 Mai mult, legislatorul la art. 58 alin. (3) al Legii învăţămîntului, art. 27 alin. (6) al Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, cît şi art. 38 alin. (4) al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, a prevăzut expres dreptul instituţiei de a cere restituirea cheltuielilor de studii şi obligaţia absolventului (militar sau funcţionar public) de a restitui aceste cheltuieli, indiferent de sursa de finanţare şi de locul organizării, în ţară sau peste hotare. Colegiul reţine că faptul recuperării cheltuielilor de instruire se regăseşte şi în reglementările de la pct. 3 şi 4 a Hotărîrii Guvernului nr. 923 din 04.09.2001 „Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat”, hotărîre ce a fost supusă controlului constituţionalităţii şi prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 11 din 04.06.2009 aceasta a fost declarată constituţională.

Concomitent, Colegiul reţine ca just argumentul recurentului conform căruia, instanţa de apel eronat a interpretat faptul că, nu a fost prezentat contractul încheiat între Radu Anton şi Academia Tehnică Militară din România pentru a proba cheltuielile suportate. Or, intimatul fiind în serviciul militar în Armata Naţională a Republicii Moldova nu era în drept de a încheia un contract de admitere într-o instituţie militară de peste hotare, deoarece acesta a fost selectat şi detaşat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Respectiv, obligaţiile şi raporturile juridice au fost stabilite între Radu Anton şi Ministerul Apărării.

În acest context, conform pct. 2 alin. (2) al Regulamentului cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 925 din 21.12.1994 (în vigoare pînă la 01.09.2006), prevedea că, „în termenul serviciului militar prin contract se include timpul de studii al elevilor instituţiilor militare de învăţămînt”. Prevederi similare se regăsesc şi la art. 27 alin. (3) al Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei. Astfel Colegiul conchide că, instanţa nefondat a concluzionat că prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, nu pot fi extinse asupra raporturilor juridice apărute la instruirea cetăţenilor în străinătate, instanţa calificînd că aceştia nu cad sub incidenţa Legii nr. 1245-XV din 18.07.2002.

Or, conform pct. 2 alin. (2) al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 925 din 21.12.1994 şi art. 27 alin. (3) al Legii nr. 1245-XV din 18.07.2002, elevii / studenţii instituţiilor militare de învăţămînt se consideră în serviciul militar din momentul înmatriculării, respectiv aceştia beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute militarilor prin contract, cad sub incidenţa regulamentelor militare, iar perioada studiilor se include în vechimea serviciului militar. Art. 8 şi 9 din Codul civil al RM stipulează că, drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, şi persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună- credinţă, în acord cu legea.

Astfel, Colegiul menţionează că instanţa de apel, nemijlocit concluzionează că statul i-a asigurat intimatului instruirea gratuită, însă nu s-a expus asupra faptului că intimatul la rîndul său urma să-şi execute cu bună-credinţă obligaţia 6 prevăzută de lege de a îndeplini serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituţiei de învăţămînt militar. Or, statul şi militarul au obligaţii reciproce, statul - de a asigura instruirea militarului la specialitatea aleasă, iar militarul la rîndul său să îndeplinească serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituţiei de învăţămînt.

În acest sens, Colegiul menţionează ca argument şi scrisoarea Direcţiei management resurse umane a Ministerului Apărării Naţionale a României nr. A- 3203 din 19.10.2012 prin care se confirmă o dată în plus că instruirea în instituţiile de învăţămînt militar din România se realizează la solicitarea şi în folosul Ministerului Apărării din Republica Moldova, iar recuperarea cheltuielilor ţin de legislaţia internă a Republicii Moldova. În parte ce se referă la lipsa calculului invocată de instanţa de apel, instanţa de recurs constată reieşind din materialelel dosarului că, Ministerul Apărării a prezentat telefaxului nr. 657 din 19.06.2003, expediat de către locţiitorul şefului Direcţiei management resurse umane al Ministerului Apărării Naţionale ale României, potrivit căruia cheltuielile pentru un student şi un cursant din Republica Moldova înmatriculat în Academia Tehnică Militară din România constituie - 5000,00 dolari SUA pentru un an.

Respectiv, Colegiul apreciază ca întemeiat argumentul recurentul conform căruia, în baza informaţiei prezentată prin telefaxul, mai sus menţionat, a fost perfectat certificatul - calcul, potrivit căruia intimatul Anton Radu care şi-a îndeplinit serviciul militar în Armata Naţională în perioada 30.08.2006 - 06.07.2007, urmează să achite proporţional termenului serviciului militar suma de 20 418,3 dolari SUA. Astfel, Colegiul conchide că, avînd în vedere că Anton Radu s-a obligat să îndeplinească serviciul militar prin contract cel puţin 5 ani (1826 zile), dar efectiv a îndeplinit serviciul militar începînd cu perioada 30.08.2006 -06.07.2007 (2 ani, 6 luni şi 6 zile), conform calculului cheltuelilor pentru instruire efectuat, acesta urmează să restituie cheltuieli de instruire în sumă de 20 418,3 dolari SUA.

Din acest considerent, Colegiul constată că pretenţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova sunt întemeiate, Anton Radu urmînd să restituie cheltuielile de instruire în sumă de 20 418,3 dolari SUA. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti au apreciat greşit probele şi înscrisurile administrate la caz, fapt care a condus la aplicarea eronata a normelor de drept material, în consecinţă, au adoptat hotărîri neîntemeiate şi ilegale, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrată temeinicia acţiunii recurentului. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 03 mai 2013 şi de a adopta o hotărîre nouă de admitere a acţiunii Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA. 7 Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 03 mai 2013 şi se adoptă o hotărîre nouă după cum urmează.

Se admite acţiunea înaintată de Ministerul Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Anton Radu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire în sumă de 20418,3 dolari SUA. Se încasează de la Anton Radu în beneficiul Ministerul Apărării al Republicii Moldova cheltuielilor suportate pentru instruire în suma de 20418,3 dolari SUA. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ghenadie Nicolaev Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 8