2ra-3248/14 — Încasarea prejudiciului material

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 2ra-3248/14 Mun. Chişinău Judecător: A. Miron Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către CIA „ASITO” SA, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SAR „Donaris Grup” către CIA „ASITO” SA şi Costaş Igor privind încasarea pagubei materiale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, CONSTATĂ : SAR ’’Donaris Group” SA s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată către CIA ’’ASITO” SA şi Costaş Igor, privind încasarea prejudiciului material şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat, că la 06.03.2008 între SAR ’’Donaris Group” SA în calitate de asigurător şi „Top Leasing” SRL în calitate de asigurat a fost încheiat contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-casco nr.CSK 2008-01-0252 prin care a fost asigurat automobilul Lada 21070, anul producerii 2007, n/î C MZ 946, contra mai multor riscuri, inclusiv şi riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulaţie. La 02.05.2008 în mun. Chişinău s-a produs accidentul rutier, în care au fost implicate automobilul de model Audi 80, n/î UKAV 521, la volanul căruia se afla Costaş Igor şi automobilul de model Lada 21070, ce aparţine „Top Leasing” SRL, la volanul căruia se află Gligor Alexei.

Vinovat de producerea accidentului, prin încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere şi de cauzare a pagubei a fost recunoscut şoferul mijlocului de transport Audi 80, n/î UKAV 521, la volanul căruia se afla Costaş Igor. La momentul accidentului, şoferul automobilului de model Audi 80, n/î UKAV 521 Costaş Igor, poseda certificat de asigurare obligatorie de răspundere civilă emisă de „ASITO” SA. Persoanele implicate în accidentul de circulaţie au declarat cazul accidentului la companiile de asigurări, unde aveau perfectate contractele de 1 asigurare. La rîndul său, Gligor Alexei a declarat cazul la Societatea de Asigurări Reasigurări „Donaris Group” SA, unde a fost pornit dosarul de daune nr.0790/08 din 08.05.2008.

La 28.05.2008 a fost adoptată dispoziţia nr.CSK-08/524, prin care s-a dispus recunoaşterea evenimentului produs drept caz asigurat cu dispunerea achitării sumei de 44 161,60 lei. Suma prejudiciului de 44 161,60 lei, din care piesele constituie 17 140 lei, a fost virată la contul SRL „Top Leasing”, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 824 din 19.06.2008. Cuantumul prejudiciului care urmează a fi reparat de asigurătorul RCA este de 43 476,00 lei reieşind din calculele: 44 161,60 lei- (17140,00 x 4%) = 43476,00 lei, iar uzura de 4% care constituie suma de 685,60 lei urmează a fi recuperată de persoana vinovată de producerea accidentului de circulaţie, în cazul dat de la Costaş Igor. La 07.08.2008 prin reclamaţia nr. 05/616 SAR „Donaris Group” SA a solicitat de la ’’ASITO” SA şi Costaş Igor achitarea sumei datorate.

La data de 11.12.2008 „Asito” SA a achitat în folosul SAR „Donaris Group” SA suma despăgubirii în mărime de 12 952,14 lei. Reclamaţia adresată către persoana fizică a rămas fară nici un răspuns. Datoria „Asito”SA faţă de SAR „Donaris Group” SA constituie suma de 30 523,86 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28.11.2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a reclamantului SAR „Donaris Group” SA către CIA „ASITO” şi Costaş Igor privind încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată. A fost dispusă încasarea de la CIA ’’ASITO” SA în beneficiul SAR „Donaris Group” SA cu titlu de păgubă materială suma de 29 130,86 lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat 873,92 lei, iar în total 30 004 lei 78 bani.

A fost dispusă încasarea de la Costaş Igor în beneficiul SAR „Donaris Group” SA cu titlu de păgubă materială suma de 806 lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 24 lei, iar în total suma ce urmează a fi încasată constituie 830 lei. În rest cerinţele din cererea de chemare în judecată au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, motivul invocat de reclamant este bazat pe suport legal şi probatoriu. La data de 12.12.2013 CIA ’’ASITO” SA a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii, rejudecarea pricinii cu adoptarea unei noi hotărîri prin pretenţiile SAR ’’Donaris Group” SA să fie respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de către CIA ’’ASITO” SA şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 28.11.2013 fără modificări. S-a încasat din contul CIA ’’ASITO” SA în beneficiul SAR ’’Donaris Group” SA cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1350 lei. 2 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel CIA ’’ASITO” SA a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10.06.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 28.11.2013 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cerenţele reclamantului să fie respinse. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 3 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către CIA ’’ASITO” SA asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de CIA ’’ASITO” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către CIA „ASITO” SA, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SAR „Donaris Grup” către CIA „ASITO” SA şi Costaş Igor privind încasarea pagubei materiale. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4