2ra-3154/14 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-3154/14 prima instanţă - N. Arabadji instanţa de apel - A. Panov, L. Popova, M. Moraru ÎNCHEIERE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Compania Internaţională de Asigurări „Asito” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea de Asigurări Reasigurări „Donaris Group” Societate pe Acţiuni împotriva Companiei Internaţionale de Asigurări „Asito” Societate pe Acţiuni, Regia Transport Electric Chişinău, Parcul de Troleibuze nr. 2, intervenient accesoriu Ion Vlas cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea de Asigurări Reasigurări „Donaris Group” Societate pe Acţiuni, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 30 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă.

c o n s t a t ă La 28 iunie 2014 SAR „Donaris Group” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Asito” SA, Regia Transport Electric Chişinău, Parcul de Troleibuze nr. 2, intervenient accesoriu Ion Vlas cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii, SAR „Donaris Group” SA a invocat că la 29 februarie 2008 a încheiat cu SRL „Top Leasing” SRL contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-casco CSK 2008-01-0211, prin care a fost asigurat automobilul de model „Subaru Impreza”, anul producerii 2007, cu nr. de înmatriculare C MY 601 contra mai multor riscuri, inclusiv şi riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulaţie.

La 21 mai 2008 s-a produs accidentul rutier, în rezultatul căruia troleibuzul Skoda cu nr. de înmatriculare 2125, condus de Ion Vlas, a tamponat automobilul de model 1 „Subaru Impreza”, anul producerii 2007, cu nr. de înmatriculare C MY 601, condus de Raisa Cazma, care deţinea certificatul de asigurare eliberat de SAR „Donaris Group” SA. Vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut şoferul troleibuzului Skoda cu nr. de înmatriculare 2125, condus de Ion Vlas. La fel, indică că la momentul producerii accidentului, troleibuzul Skoda cu nr. de înmatriculare 2125 poseda certificat de asigurare obligatorie de răspundere civilă eliberată de CIA „Asito” SA. În rezultatul examinării automobilului accidentat, la 22 mai 2008 a fost întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor, semnat de reprezentantul păgubitului, reprezentantul CIA „Asito” SA şi al SAR „Donaris Group” SA.

Conform cotului eliberat de SRL „Autoimperial” din 17 septembrie 2008, costul pieselor şi accesoriilor schimbate a fost estimat la suma de 26020 lei, iar în baza contului SC „TCI-Prim” din 04 decembrie 2008, costul reparaţiei al automobilului de model „Subaru Impreza” a constituit suma de 15456,83 lei. Prin hotărîrea administraţiei SAR „Donaris Group” SA nr. CSK 08/979 din 24 septembrie 2008, a fost stabilită dauna în mărime de 26020 lei.

Ulterior, la 05 decembrie 2008 de către SAR „Donaris Group” SA a fost emisă dispoziţia nr. CSK 08/979, prin care dauna a fost stabilită în sumă de 41476,83 lei, uzura aplicabilă pieselor înlocuite fiind stabilită de 4 % (pentru un an de exploatare al automobilului), care urmează a fi recuperată de persoana vinovată de producerea accidentului de circulaţie - Regia Transport Electric Chişinău, Parcul de Troleibuze nr. 2. Prin reclamaţia din 18 mai 2008, SAR „Donaris Group” SA a solicitat de la CIA „Asito” SA achitarea sumei datorate, iar la 05 august 2008 CIA „Asito” SA a achitat suma de 37900,73 lei, datoria constituind suma de 2535,3 lei. SAR „Donaris Group” SA consideră calculele efectuate de CIA „Asito” SA ca fiind incorecte, iar prejudiciul urmează a fi încasat de la pîrîţi.

SAR „Donaris Group” SA solicită încasarea de la CIA „Asito” SA a prejudiciului material în mărime de 2535,3 lei, de la Regia Transport Electric Chişinău, Parcul de Troleibuze nr. 2 prejudiciul material în mărime de 1040,8 lei şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 30 decembrie 2013, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014, a fost admis apelul declarat de către SAR „Donaris Group” SA, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 30 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă. De la CIA „Asito” SA a fost încasat în beneficiul SAR „Donaris Group” SA suma de 2535,3 lei cu titlu de prejudiciu material şi de la Regia Transport Electric Chişinău suma de 1040,80 lei cu titlu de prejudiciu material.

La 15 august 2014, în termenul prevăzut de lege, CIA „Asito” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Recurentul CIA „Asito” SA, în motivarea recursului, a menţionat că reprezentantul recurentului nu a fost invitat la constatarea suplimentară, unde s-au constatat următoarele divergenţe faţă de constatarea iniţială: reparaţia uşii – 250 lei, 2 demontare/montare uşă – 160 lei, vopsire uşă – 920 lei, materiale pentru vopsirea uşii – 815,3 lei, repararea părţii laterale spate – 390 lei (poziţia 23), pe cînd următoarea poziţie 24 indică schimbul aceleiaşi piese, în total suma neacceptată de 2535,3 lei.

La data de 05 august 2008 CIA „Asito” SA şi-a onorat obligaţiunea prin întocmirea dispoziţiei de plată şi transferul sumei reale de 37900,73 lei. Astfel, consideră că nu poate fi vorba despre opozabilitatea asiguratorului de răspundere civilă auto din considerentul că piesele implicate în litigiu au fost descoperite în timpul reparaţiei bunului avariat şi urmau a fi invitate toate părţile semnatare a proceselor-verbale de constatare a pagubelor cu semnarea unui proces-verbal suplimentar, ceea ce nu a fost efectuat de SAR „Donaris Group” SA. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către CIA „Asito” SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu 3 referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către CIA „Asito” SA ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Compania Internaţională de Asigurări „Asito” Societate pe Acţiuni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4