2ra-260/16 — Restituirea despăgubirii de asigurare

prima instanță: V. Efros dosarul nr. 2ra-260/16 instanţa de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 11 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Companiei internaţionale de asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, Roman Doroftei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea de asigurări - reasigurări „Donaris Grup” societate pe acţiuni împotriva Companiei internaţionale de asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, intervenienţi accesorii Andrei Colbasiuc şi Societatea cu răspundere limitată „Top Leasing” cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea penalităţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 10 septembrie 2014, SAR „Donaris Group” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Transelit” SA, intervenient accesoriu Andrei Colbasiuc cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea penalităţii.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, la data de 23 decembrie 2013, între SAR „Donaris Group” SA, în calitate de asigurător şi SC „Top Leasing” SRL, în calitate de asigurat a fost încheiat contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-casco nr. CSK 2013-TOP-0348, prin care a fost asigurat automobilul de model „BMW X5”, cu n/î NS AP 077, contra mai multor riscuri, inclusiv şi riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulaţie. Susţine că, la data de 10 aprilie 2014, la orele 12.35, în mun. Chişinău s-a produs accidentul rutier, în rezultatul căruia automobilul de model „Mercedes Benz”, cu n/î CNN 824, condus de Andrei Colbasiuc a tamponat automobilul de model „BMW X5”, cu n/î NS AP 077, condus de Boris Cerchez.

Afirmă că, conform procesului-verbal cu privire la contravenţie din 10 aprilie 2014, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Andrei Colbasiuc, care la data producerii accidentului rutier deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 000404635, eliberată de CIA „Transelit” SA, valabilă pentru 16 septembrie 2013 – 15 septembrie 2014. Invocă faptul că, în urma declarării de către părţile implicate în accidentul rutier a cazului accidentului la companiile de asigurări, cu care aveau încheiate 1 contracte de asigurare, SAR „Donaris Group” SA a pornit dosarul de daune nr.0610_2014 din 11 aprilie 2014 şi a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor semnat de părţile implicate, precum şi de reprezentantul CIA „Transelit” SA.

Mai invocă şi faptul că, urmare a examinării dosarului de daune s-a constatat că, cazul declarat este caz asigurat şi urmează a fi despăgubit, iar în rezultatul calculului efectuat s-a stabilit că, despăgubirea de asigurare pentru automobilul de model „BMW X5”, cu n/î NS AP 077 constituie 46311,13 lei. Menţionează că, conform dispoziţiei nr. CSK 0610_2014 din 29 aprilie 2014, a fost dispusă recunoaşterea evenimentului produs drept caz asigurat şi achitarea despăgubirii de asigurare în sumă de 46311,13 lei. Susţine că, suma despăgubirii de asigurare în mărime de 46311,13 lei a fost achitată în contul unităţii de specialitate SC „Auto Space” SRL pentru asiguratul SC „Top Leasing” SRL. Relevă că, procesul-verbal de constatare a pagubelor din 15 aprilie 2014 (f.d.12) a fost semnat de CIA „Transelit” SA.

Afirmă că, la data de 17 iunie 2014, SAR „Donaris Group” SA a înaintat în adresa CIA „Transelit” SA reclamaţia nr. 1475/14, solicitînd achitarea despăgubirii de asigurare în mod benevol, la care ultima a achitat parţial suma despăgubirii de asigurare în cuantum de 20388,61 lei. Solicită încasarea de la pîrîtă a sumei de 13295,25 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 2394 lei, cu titlu de penalitate, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3950 de lei şi a taxei de stat în sumă de 470,68 lei. Pe parcursul examinării pricinii reprezentantul CIA „Transelit” SA a înaintat un demers, prin care a solicitat introducerea în proces a SC „Top Leasing” SRL în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 noiembrie 2014 s-a admis demersul şi s-a atras în calitate de intervenient accesoriu SC „Top Leasing” SRL. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 martie 2015 s-a admis acţiunea şi s-au încasat de la CIA „Transelit” SA în beneficiul SAR „Donaris Group” SA suma de 13295,25 lei, cu titlu de pagubă materială, suma de 2394 lei, cu titlu de penalitate şi suma de 4420,68 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 20109,93 lei. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin aplicarea art. 19 alin. (1), 22 alin. (11), (12), (121) şi (13) şi 23 alin. (4) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 572 alin. (2) şi 1329 alin. (1) din Codul civil şi art. 6 alin. (6) din Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări.

Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de CIA „Transelit” SA şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 27 noiembrie 2015 şi suplimentar la data de 11 ianuarie 2015, reprezentantul CIA „Transelit” SA, Roman Doroftei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. 2 În motivarea recursului a invocat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt nefondate, deoarece instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept material şi au apreciat arbitrar probele.

Susţine că, prima instanţă a încălcat normele de drept procedural şi, anume, a pronunţat hotărîrea cu încălcarea competenţei jurisdicţionale pe motiv că, sediul juridic al CIA „Transelit” SA se află pe str. Independenţei,99, or. Edineţ. Prin referinţa depusă la 27 ianuarie 2016 SAR „Donaris” SA a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: 3 a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că, decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa reprezentantului recurentei la data de 06 noiembrie 2015 (f. d. 119), iar cererea de recurs a fost depusă de acesta la data de 27 noiembrie 2015 (f. d. 121). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de reprezentantul CIA „Transelit” SA, Roman Doroftei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept material şi au apreciat arbitrar probele nu pot fi reţinute, deoarece în speţă au fost aplicate elocvent normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil.

Completul Colegiului notează că, instanţele de judecată se bucură de o marjă de apreciere a mijloacelor de probă, ultimele neavând o forţă juridică prestabilită, iar la adoptarea hotărîrii judecătoreşti, acestea urmează a fi apreciate în baza principiului intimei convingeri şi liberei aprecieri a probelor. De asemenea, nici argumentul invocat în recurs precum că, prima instanţă a încălcat normele de drept procedural şi, anume, a pronunţat hotărîrea cu încălcarea competenţei jurisdicţionale pe motiv că, sediul juridic al CIA „Transelit” SA se află pe str. Independenţei,99, or. Edineţ nu poate fi reţinut, deoarece în referinţa la cererea de chemare în judecată depusă de reprezentantul recurentei, Roman Doroftei a fost indicat că sediul recurentei se află pe str. 31 August 1989, nr. 31, mun.

Chişinău, fapt confirmat şi prin ştampila umedă aplicată pe referinţă (f. d.34). Mai mult ca atît, pe parcursul examinării pricinii în primă instanţă şi în instanţa de apel, reprezentantul recurentei nu a solicitat strămutarea pricinii la o altă instanţă şi nici nu a invocat o asemenea pretinsă eroare de procedură. Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul CIA „Transelit” SA, Roman Doroftei nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) 4 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul CIA „Transelit” SA, Roman Doroftei ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Companiei internaţionale de asigurări „Transelit” societate pe acţiuni, Roman Doroftei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5