3ra-1424/14 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului

prima instanţă: N.Mazur dosarul nr. 3ra-1424/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Crainic Arcadii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Crainic Arcadii împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Crainic Arcadii, s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 18 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 05 august 2013, Crainic Arcadii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 01 iulie 2013 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.Chişinău cu cerere privind acordarea pensiei pentru vechime în muncă, în baza art.73 alin. (1) al Legii nr.294 din 17 martie 2009 cu privire la procuratură, conform căruia este în drept să beneficieze de pensie pentru vechime în muncă la atingerea vîrstei de cel puţin 20 ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror. Însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.Chişinău nr.01/092869 din 16 iulie 2013 i s-a refuzat în stabilirea dreptului la pensie.

La 18 iulie 2013 s-a adresat Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.Chişinău nr.01/092869 din 16 iulie 2013, dar prin răspunsul 1 din 01 august 2013 cererea a fost respinsă, totodată a fost informat că dispune de dreptul la pensie în baza art.462 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, la atingerea vîrstei de 53 ani în anul 2016, cu condiţia confirmării unui stagiu asigurat de cel puţin 32 ani, din care cel puţin 15 ani în funcţia de procuror. Pensia va fi calculată în proporţie de 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale procurorului în exerciţiu, la data stabilirii pensiei, în ultima funcţie deţinută.

Consideră că neîntemeiat i s-a refuzat stabilirea dreptului la pensie pentru vechimea în muncă, în temeiul art.73 alin. (1) al Legii cu privire la procuratură, deoarece la 07 august 2013 va atinge vîrsta de 50 ani, iar stagiul special de muncă în funcţia de procuror constituie 18 ani 7 luni şi 26 zile, stagiul general la 07 august 2013 constituind 30 ani 1 lună.

Menţionează că prin ordinul Procurorului General al RM nr.255-p din 24 martie 2011 a fost demisionat din funcţia de procuror în Procuratura sectorului Rîşcani mun.Chişinău, cît şi din organele procuraturii, începînd cu 24 martie 2011, astfel contractul de muncă a încetat pînă la 01 iulie 2011, data intrării în vigoare a modificărilor la Legea cu privire la procuratură, operate prin Legea nr.56 din 09 iunie 2011. Prin prisma art.6 din Codul civil, legea nouă nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nu modifică şi nici nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare şi nu se răsfrânge asupra dreptului său la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă obţinut anterior pînă la desfacerea contractului individual de muncă.

Indică că în timpul exercitării funcţiei de procuror înlesnirile la pensie au fost prevăzute de art.45 alin.(1) al Legii nr.903 din 29 ianuarie 1992 cu privire la procuratură, Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii de muncă, stabilire şi plată a pensiilor pentru colaboratorii organelor procuraturii, care au grade de clasificare, şi membrii familiilor acestora, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.958 din 30 decembrie 1994, Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plata pensiilor pentru vechime în muncă colaboratorilor procuraturii, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.252 din 05.03.1998, anume aceste prevederi au fost anulate prin Legea nr.552 din 28 iulie 1999 cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative, declarată neconstituţională prin hotărârea Curţii Constituţionale nr.4 din 27 ianuarie 2000, în care s-a indicat că normele privind protecţia de stat ce includ asigurarea materială şi socială, inclusiv asigurarea cu pensii, consfinţite în legile anterioare, nu pot fi anulate sau modificate, iar diminuarea cuantumului pensiei sau suspendarea plăţii sunt posibile numai în cazurile în care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau încălcări ale legii.

2 Prin refuzul pîrîtului de a-i acorda pensia pentru vechime în muncă în funcţia de procuror conform dreptului obţinut în mod legal în timpul exercitării funcţiei i s-a cauzat prejudiciu moral. La fel susţine, că urmare a diminuării drepturilor patrimoniale, majorarea vîrstei de pensionare şi a stagiului de cotizare pentru procurori cu consecinţa dobândirii întârziate a dreptului la pensie pentru limită de vîrstă i se încalcă dreptul de proprietate garantat de art.1 al Protocolului nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale în combinare cu art.14 al Convenţiei.

Cere reclamantul, recunoaşterea ilegal refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în funcţia de procuror, începînd cu 07 august 2013, în temeiul art. 73 alin. (1) al Legii nr.294 din 17 martie 2009 cu privire la procuratură, în vigoare pînă la 01 iulie 2011, încasarea de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul lui a pensiei pentru vechimea în muncă în calitate de procuror, începînd cu 07 august 2013 pînă la data emiterii hotărîrii, prejudiciului material în mărime de 2088 lei, care constă din contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii achitate în calitate de avocat începînd cu 07 august 2013 şi prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei (f.d.3-17).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 18 februarie 2014 acţiunea a fost admisă în parte, fiind recunoscut ilegal refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 01 august 2013 privind stabilirea dreptului lui Crainic Arcadii la pensia pentru vechime în muncă. S-a recunoscut lui Crainic Arcadii dreptul la pensie pentru vechime în muncă în funcţia de procuror, începînd cu 07 august 2013, în temeiul art. 73 alin. (1) al Legii nr.294 din 17 martie 2009 cu privire la procuratură, în vigoare pînă la 01 iulie 2011, începînd cu 07 august 2013, cu obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a calcula şi stabili pensia. S-a încasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Crainic Arcadii prejudiciul material în mărime de 1740 lei şi prejudiciul moral în mărime de 300 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Crainic Arcadii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale au contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de Crainic Arcadii şi admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 18 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. La 11 septembrie 2014 Crainic Arcadii a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţei de apel, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural În acest sens susţine că la examinarea . pricinii instanţa de apel nu a examinat pretenţiile înaintate sub aspectul principiilor 3 respectării drepturilor dobândite anterior în mod licit şi neretroactivităţii legii, şi nu a ţinut cont de faptul că după întreruperea relaţiilor de muncă a fost în imposibilitate şi totodată neobligat de a prevedea eventualele modificări în regulile stabilite.

La fel menţionează, că modificările operate de către Parlamentul RM prin Legea nr.56, au intrat în vigoare la 01 iulie 2011, în timpul cînd deja nu mai activa în organele procuraturii, prin urmare dreptul la primirea pensiei l-a obţinut în baza legii în vigoare în timpul exercitării funcţiei de procuror, iar legea nouă nu poate modifica şi nici nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii în curs de realizare. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Crainic Arcadii urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Crainic Arcadii este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Crainic Arcadii în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Crainic Arcadii ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Crainic Arcadii se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5