3ra-138/16 — Obligarea stabilirii pensiei, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-138/16 Judecător: G. Bivol Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Iurie Bejenaru, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prodan Pavel împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind obligarea stabilirii pensiei şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2014, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 06 iulie 2015, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 06 octombrie 2014, Prodan Pavel s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale, solicitând obligarea pârâtei să emită o hotărâre prin care să-i acorde o pensie conform art. 43 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 şi încasarea de la pârâtă a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. In motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la data de 16.07.2014 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni cerere pentru acordarea pensiei ca deputat cu stagiul de cotizare mai mult de 32 ani cu vârsta de peste 62 ani. Pentru examinarea documentelor ultima a trimis cererea reclamantului la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

La 9 septembrie anul curent de la Casa Naţională de Asigurări Sociale a primit răspuns, că în baza art. 43 alin. 1, art. 42 Legea privind pensiile de asigurări sociale /de deputat/ reclamantul nu are stagiul cuvenit de 32 ani, dar de 30 ani şi opt luni pentru perioada de până la 01.01.1999 - 15 ani şi 10 luni şi după 01.01.1999 - 14 ani şi 10 luni, inclusiv perioada 2009-2014, iar pentru reexaminarea pensiei spre majorare, Casa Naţională de Asigurări Sociale a solicitat prezentarea de către reclamant a certificatului de salariu pentru perioada 1980-1991. Menţionează reclamantul că nu este de acord cu concluzia pârâtei. Indică că aşa certificat în original a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni.

Invocă reclamantul că prin acţiunile sale Casa Naţională de Asigurări Sociale i- a adus un prejudiciu moral pe care îl evaluează la suma de 50 000 lei. Solicită reclamantul Prodan Pavel, obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să emită o hotărâre prin care să-i acorde o pensie conform art. 43 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 şi încasarea de la pârâtă a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iulie 2015, s-a admis parţial acţiunea depusă de Prodan Pavel. S-a obligat Casa Naţională de Asigurări Sociale să-i stabilească lui Prodan Pavel pensia conform art. 43 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Cerinţa privind încasarea prejudiciului moral s-a respins ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iulie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 decembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iulie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate, sau după caz încetarea procesului.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că instanța de apel a emis o decizie pripită, neanalizînd multilateral actele normative şi legislaţia în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de instanţa de apel ca fiind stabilite. Menţionează recurenta că atît concluzia instanţei de apel cît şi concluzia instanţei de fond sunt eronate. La 20 ianuarie 2016, Prodan Pavel a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea recursului. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă