Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3221/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
12 noiembrie 2014
Părțile
Pînzari Tudor vs Primăria mun. Chişinău, Întreprinderea municipală pentru servicii locative Buiucani, executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie
Pe scurt
Temeiurile inadmisibilităţii recursului

2ra-3221/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: D.Dulghieru dosarul nr.2ra-3221/14 instanţa de apel: M.Ciugureanu, S.Arnaut, B.Bîrcă ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pînzari Tudor împotriva Primăriei mun. Chişinău, Întreprinderii municipale pentru servicii locative Buiucani şi executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de către Pînzari Tudor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 martie 2014, c o n s t a t ă La 03 aprilie 2013 Pînzari Tudor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău, Preturii sectorului Buiucani, Întreprinderii municipale pentru servicii locative Buiucani şi executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 12 iulie 2010 a declarat protest împotriva autorităţilor publice locale şi centrale, pe motiv că ultimii au refuzat să-i soluţioneze problema asigurării cu spaţiu locativ. Menţionează că pe timpul desfăşurării protestului a instalat un cort improvizat în Piaţa Marii Adunării Naţionale 1, mun.

Chişinău, vis-a-vis de clădirea Guvernului Republicii Moldova. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2012 s-a dispus modificarea locului desfăşurării protestului, hotărîre menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 aprilie 2012. Susine că în baza hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2012 a fost emis titlul executoriu nr.3-829/12 care a fost înaintat spre executare executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie. La 26 aprilie 2012, executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie a executat documentul executoriu privind evacuarea forţată a lui şi a lui John Onoje de la locul desfăşurării protestului enunţat, iar evacuarea propriu-zisă a fost efectuată cu participarea angajaţilor întreprinderilor municipale.

1 Afirmă că la evacuare au fost ridicate bunurile care îi aparţin, cât şi ale concubinei sale Ţugulschi Galina, fiicei acesteia, Catan Vera şi nepoatei Guja Gabriela, care se păstrau în cortul improvizat pentru desfăşurarea protestului şi concomitent a solicitat indicarea detaliată, cantitativă şi calitativă a bunurilor ridicate, însă executorul judecătoresc a refuzat întocmirea unui asemenea act. Suplimentar a indicat că la solicitările lui de a-i fi restituite bunurile ridicate, executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie a refuzat examinarea acestora, lăsându-le fără răspuns.

Mai indică că ulterior, reprezentantul Primăriei mun.Chişinău i-a comunicat că, bunurile dânsului se află în depozitul Întreprinderii municipale pentru servicii comunale Buiucani din str. Ion Neculce 30, mun.Chişinău şi în rezultatul verificării bunurilor sale, a concubinei, fiicei şi nepoatei acesteia, a depistat că o parte din acestea au fost sustrase şi anume i-au sustras bunuri personale în valoare de 4 760 lei, a concubinei în valoare de 4 920 lei, fiicei concubinei - în valoare de 900 lei şi nepoatei în valoare de 4 490 lei, iar fiind ridicate bunurile sale de la locul de păstrare, a mai depistat că o mare parte dintre acestea, în special haine, au fost deteriorate astfel încît nefiind utilizabile, valoarea bunurilor deteriorate constituind 5 510 lei.

Totodată susţine că, din locuinţa improvizată i-au fost sustrase şi un şir de obiecte de uz casnic în valoare de 6 907 lei, în total fiindu-i sustrase bunuri personale, obiecte de uz casnic şi produse alimentare în valoare totală de 21 977 lei. Consideră reclamantul că acţiunile Primăriei mun. Chişinău, Preturii sectorului Buiucani, Întreprinderii municipale pentru servicii locative Buiucani şi a executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie, autorităţi care au participat la evacuare sunt ilegale şi abuzive, din considerentul că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău nu au fost dispuse întreprinderea măsurilor întru evacuarea persoanelor, demolarea cortului improvizat, sechestrarea şi evacuarea bunurilor acestuia de la locul desfăşurării acţiunilor de protest.

Cere reclamantul prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a cerinţelor din 19 martie 2014, încasarea în mod solidar de la Primăria mun. Chişinău, Pretura sectorului Buiucani mun. Chişinău, Întreprinderea municipală pentru servicii locative Buiucani, mun. Chişinău şi executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie în beneficiul lui a prejudiciului material în mărime de 27 487 lei, prejudiciului moral în sumă de 27 487 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 martie 2014 acţiunea a fost respinsă. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Pînzari Tudor, prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ceban Sergiu şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 martie 2014. La 25 august 2014, Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural, dînd o apreciere arbitrară 2 probelor din dosar, iar încălcările admise de instanțe au dus la violarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Instanţa de apel nu a luat în considerație că executorul judecătoresc la nenumăratele solicitări a refuzat efectuarea inventarierii detaliate a bunurilor care urmau a fi ridicate, deşi a fost obligat să o facă. În opinia recurentului, locuinţa improvizată a fost demolată, bunurile fiind aruncate afară, ulterior aruncate în remorca unui tractor şi transportate într-o direcţie necunoscută. Afirmă că executorul judecătoresc a acţionat contrar art. 149 alin. (2) Cod de executare, în mod abuziv şi intenţionat ridicînd mai multe bunuri, care nu au fost consemnate în procesul-verbal din 26 aprilie 2012. Consideră că prin emiterea hotărîrilor judecătoreşti a fost încălcat art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 şi art. 316 Cod civil.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Pînzari Tudor, prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate a deciziei instanţei de apel, ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Pînzari Tudor prin intermediul reprezentantului Banaru Vadim, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.