3ra-1141/14 — Contestarea actului administrativ; declararea nulitătii ordinului de angajare în functie si a înscrisului în carnetul de muncă

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

dosar nr.3ra-1141/14 prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (judecător I.Busuioc) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători: N.Vascan, E.Clim, I.Cotruță) DECIZIE 12 noiembrie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii: Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinând fără citarea părților recursul declarat de avocatul Chișcă Maxim în interesele recurentului Ghețivu Lilia, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Ghețivu Lilia împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind contestarea actului administrativ, și cererea reconvențională înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Ghețivu Lilia privind declararea nulității ordinului de angajare în funcție și a înscrisului în carnetul de muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 14 mai 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 02 decembrie 2013 și adoptată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, iar cererea reconvențională admisă, a c o n s t a t a t: La 15.03.2013, reclamantul Gheţivu Lilia s-a adresat cu acțiune împotriva pârâtului Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (CNAS) prin care a solicitat să fie declarat ilegal refuzul CNAS de a recalcula şi achita reclamantului îndemnizația pentru îngrijirea copilului minor, obligarea CNAS să recalculeze şi să achite reclamantului indemnizația pentru îngrijirea copilului minor Gheţivu Ștefan, începând cu septembrie 2012, reieșind din mărimea salariului lunar al reclamantului la momentul nașterii copilului conform coeficienților, până la atingerea vârstei de 3 ani şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 25000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că este unicul fondator şi administrator al SRL „Primul Leu”, exercitând funcțiile organului executiv cu salariul de 18000 lei. A menționat, că la 27.04.2012 l-a născut pe fiul Gheţivu Ștefan şi în legătură cu aceasta s-a adresat în iulie 2012 către CTAS Botanica mun. Chişinău pentru stabilirea, calcularea şi achitarea îndemnizației la creșterea copilului de la data nașterii şi până la vârsta de 3 ani, conform prevederilor Legii privind îndemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale. A mai precizat, că pârâtul a efectuat calculul îndemnizației solicitate şi i-a fost achitată îndemnizația în cuantum de 4950 lei lunar timp de 4 luni.

Apoi, a efectuat o recalculare, fiindu-i stabilită îndemnizația de 300 lei, ca prestație socială pentru persoanele neasigurate, începând cu septembrie 2012 până în prezent. Din aceste considerente a solicitat în instanță recunoașterea ca ilegal refuzul CNAS de a-i achita îndemnizația în mărime de 30% din baza de calcul şi de a obliga pârâtul să recalculeze şi să achite îndemnizația pentru îngrijirea copilului minor, începând cu luna septembrie 2012, reieșind din mărimea salariului lunar la momentul nașterii, conform coeficienților legali, până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului.

La 11.06.2013, pârâtul a înaintat acțiune reconvențională, solicitând declararea nulităţii ordinului de angajare a lui Gheţivu Lilia în funcţia de conducător la SRL „Primul Leu", nr.1 din 01.12.2011, precum şi a înscrierii în carnetul de muncă a acestui ordin, considerând a fi un act juridic ce contravine legii pentru că este unilateral, deoarece reclamantul nu avea dreptul să se angajeze pe sine însuși ca salariat în situația când era angajator. În motivarea acţiunii reconvenționale, reprezentantul CNAS a menţionat că în baza cererii depuse, CTAS Botanica mun. Chişinău a emis decizia de stabilire a îndemnizației solicitate de către Gheţivu Lilia în mărime de 4950 lei lunar, reieșind din salariul de 18000 lei.

Însă, după controlul efectuat asupra corectitudinii plății îndemnizațiilor de asigurări sociale, a constatat că există o neclaritate la aplicarea legislației, motiv pentru care s-a adresat cu interpelări la Ministerul Muncii Protecției Sociale şi Familiei şi la Inspecția Muncii în vederea soluționării problemei. În urma răspunsurilor recepționate, CNAS a constatat că Gheţivu Lilia nu este persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale de stat şi nu poate beneficia de îndemnizația solicitată din motiv că este fondator unic şi administrator al SRL „Primul Leu", iar potrivit art.261 alin.(1) Codul Muncii, Gheţivu Lilia nu poate presta muncă prin cumul sau să cumuleze funcții la unitatea pe care o conduce.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02.12.2013, a fost admisă acțiunea. S-a declarat ilegal refuzul CNAS de a recalcula şi achita reclamantului Gheţivu Lilia îndemnizația pentru îngrijirea copilului minor. A fost obligat pârâtul să recalculeze şi să achite reclamantului îndemnizația pentru îngrijirea copilului minor Gheţivu Ștefan, conform coeficienților, începând cu luna septembrie 2012, reieșind din mărimea salariului lunar al reclamantului la momentul nașterii până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului. A fost respinsă cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 25000 lei. A fost respinsă cererea reconvențională.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 14.05.2014, a fost admis apelul declarat de CNAS, casată hotărârea primei instanțe și adoptată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă integral, iar acțiunea reconvențională a fost admisă, fiind declarat nul ordinul nr.1 din 01.12.2011 de angajare a lui Gheţivu Lilia în funcţia de conducător la SRL „Primul Leu” şi anulată înscrierea efectuată în baza ordinului respectiv în carnetul de muncă a lui Gheţivu Lilia. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 14.05.2014, avocatul Chișcă Maxim, acționând în interesele recurentului Ghețivu Lilia, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei și menținerea hotărârii primei instanțe din 02.12.2013.

În motivarea recursului a invocat art.432 alin.(2), lit.a) și c) precum că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea, referindu-se la Constituția RM; Codul Muncii; Legea privind îndemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale; Legea privind sistemul public de asigurări sociale; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Recurentul consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală deoarece a adoptat o hotărâre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanțelor 2 cauzei ce a condus la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale. Mai consideră că prima instanţa a constatat şi a elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală şi întemeiată, de aceea a solicitat să fie menținută de instanța de recurs.

Intimatul a menționat în referință că recursul este declarativ, argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, iar instanţa de apel a examinat toate circumstanțele de fapt și de drept ale acţiunii, aplicând corect normele de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, apreciind probele administrate conform art.130 CPC. Prin prisma art.434 alin.(1) CPC, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termenul legal, deoarece decizia instanței de apel este din 14.05.2014, recursul fiind depus la 09.07.2014. Conform art.445 alin.(1), lit.a) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel.

Analizând legalitatea hotărârilor judecătorești atacate, în raport cu materialele dosarului, circumstanțele pricinii și normele de drept aplicabile prezentei cauze, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele considerente. Problema de drept ridicată în prezenta acțiune se referă la condițiile de acordare a îndemnizației pentru creșterea copilului minor până la vârsta de 3 ani, persoanelor asigurate obligator în sistemul public de asigurări sociale, ceea ce implică din partea instanței de recurs verificarea soluționării juste a pricinii de către instanțele judecătorești inferioare în raport cu normele de drept material ce guvernează raportul juridic litigios în cauză.

Instanța de recurs constată că la încadrarea juridică a problemei de drept ridicate se aplică următoarele acte normative: Codul Muncii; Legea privind îndemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, nr.289 din 22.07.2004; Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489 din 08.07.1999; legile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 și anul 2012; Hotărârea Guvernului cu privire la îndemnizațiile adresate familiilor cu copii, nr.1478 din 15.11.2002. În contextul acestor acte normative, raportate la materialele dosarului și circumstanțele cauzei, instanța de recurs constată că argumentele recurentului sunt în contradicție cu normele de drept aplicabile pricinii din următoarele considerente.

Instanța de recurs evidențiază două aspecte juridice relevante pentru încadrarea juridică corectă a problemei de drept ridicate în prezenta acțiune, și anume: aspectul ce ține de specificul relațiilor de muncă prestate de Gheţivu Lilia în cadrul SRL „Primul Leu”, din perspectiva legislației muncii, pe de o parte, și aspectul ce ține de acordarea îndemnizației pentru creșterea copilului minor până la vârsta de 3 ani, din perspectiva legislației asigurărilor sociale obligatorii, pe de altă parte. În raport cu legislația muncii, instanța de recurs constată din materialele dosarului și circumstanțele cauzei, că reclamantul Gheţivu Lilia este unicul fondator şi administrator al SRL „Primul Leu", fapt confirmat prin Extrasul din Registrul persoanelor juridice nr.238284 din 03.11.2011 (f.d.48).

Din înscrisurile din carnetul de muncă seria AA 0953964, eliberat pe numele Baractari (Gheţivu) Lilia, reiese că reclamantul este angajat în funcţia de director- 3 fondator al SRL „Primul Leu”, din 01.12.2011, cu un salariu de 18000 lei, fapt confirmat prin înscrisurile din Declarația privind calcularea şi utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pe trimestrul IV anul 2011 (f.d.42,45-46). Referitor la contractul individual de muncă, art.45 din Codul Muncii prevede că reprezintă înțelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.

Din noțiunea legală a contractului individual de muncă se observă evident că acesta este un act juridic bilateral, care presupune manifestarea de voință concordantă a două părți, conform art.196 alin.(3) Cod Civil. Or, instanța de apel a constat că recurentul Gheţivu Lilia s-a angajat pe sine însuși în funcţia de director fondator al SRL „Primul Leu", în temeiul ordinului nr.1 din 01.12.2011, ceea ce este interzis potrivit art.261 alin.(1) Codul Muncii, deoarece prevede că nu poate conducătorul unității să presteze muncă prin cumul sau să cumuleze funcții la unitatea pe care o conduce. În aceste circumstanțe, instanța de apel just a constatat că Gheţivu Lilia a încheiat cu rea-credință contractul individual de muncă cu sine însuși, stabilind-uși un salariu de 18000 lei lunar doar pentru o singură lună, care intră în baza de calcul a indemnizației acordate de stat pentru creșterea copilului minor până la vârsta de 3 ani.

Ca urmare, stabilind scopul nelegitim urmărit de către Gheţivu Lilia de a beneficia fraudulos de mijloace financiare din bugetul asigurărilor sociale de stat, în baza art.84 alin.(5) Codul Muncii, instanța de apel a anulat contractul individual de muncă din 01.12.2011 și înscrierea respectivă din carnetul de muncă. Totodată, conform art.258 alin.(1) Codul Muncii, în cazul muncii conducătorilor de unități se aplică legislația muncii, cu excepția cazurilor când conducătorul (angajatorul) este concomitent și proprietar al unității. Prin urmare, pentru conducătorii societăților cu răspundere limitată, care sunt concomitent și proprietari/fondatori, nu se aplică prevederile Codului Muncii privind munca conducătorilor de unități, cum este și cazul recurentului Gheţivu Lilia, în speță.

Pe marginea problemei abordate, s-a expus Ministerul Muncii Protecției Sociale şi a Familiei ca organ care duce politica statului în problemele ce vizează protecția socială, prin scrisoarea nr.01-19 din 05.02.2013, și anume că salariul recurentului la SRL „Primul Leu” nu poate fi inclus în baza de calcul a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani din motivul că în cazul în care conducătorul (angajatorul) este concomitent şi unicul proprietar al unității, contractul individual de muncă nu se încheie şi nu constituie suport juridic pentru calcularea contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii.

În contextul celor relatate, reiese cu certitudine că recurentul Gheţivu Lilia nu este persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi nu beneficiază de îndemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în conformitate cu prevederile legale invocate și pretinse de recurent în baza contractului de muncă ilegal încheiat, ci numai în corespundere cu recalculările efectuate conform dispozițiilor legale stabilite de CTAS Botanica mun. Chişinău, adică pentru persoanele neasigurate.

Astfel, din perspectiva legislației asigurărilor sociale obligatorii, care este cel de- al doilea aspect juridic relevant scos în evidență de instanța de recurs, este necesar de 4 menționat dispozițiile Legii nr.289 din 22.07.2004, reglementările căreia se aplică inclusiv în cazul maternității, identificate de Lege ca risc social, la art.1, alin.(2). Conform art.2 alin.(3) din Lege „Persoana are dreptul la prestațiile de asigurări sociale legate de riscurile sociale de care este asigurată”. (5) „Categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul public sînt specificate în Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale”. Potrivit art.5 alin.(1), lit.f) „Asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la următoarele prestaţii: indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani”.

Conform art.7 alin.(2) „Baza de calcul al indemnizaţiei de asigurări sociale prevăzute la art.5 alin.(1) lit.f) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii naşterii copilului, venit din care au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale. Lunile calendaristice ale concediului prenatal se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul”. Potrivit art.18 alin.(1) „Asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unităţile în care desfăşoară activităţi are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data acordării concediului şi pînă la vîrsta de 3 ani a copilului.

În cazul în care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului diferă de la o unitate la alta, indemnizaţia se stabileşte începînd de la data ultimei acordări a concediului. (6) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită la art.7, dar nu mai puţin de 400 de lei pentru fiecare copil”. Conform art.23 din aceeași Lege, pentru persoana care desfășoară activități în mai multe unități, în fiecare fiind asigurată conform legislației, îndemnizațiile de asigurări sociale prevăzute la art.5 alin.(1) lit.f) se calculează în funcţie de venitul total asigurat, calculat în conformitate cu art.7. Dispozițiile legale menționate mai sus sunt aplicabile persoanelor care contribuie în fondul bugetului asigurărilor sociale, modalitate prin care devin asigurate obligator, dar nu și celor care nu sunt plătitori la sistemul public de asigurări sociale.

Însă, recurentul Gheţivu Lilia, a înaintat acțiune în justiție invocând neîntemeiat anume normele prevăzute pentru persoanele asigurate în mod obligator, în situația când s-a adeverit că nu face parte din această categorie de asigurați. Alt act normativ aplicabil prezentei cauze este Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2012, nr.270 din 23.12.2011, în contextul în care Gheţivu Lilia a solicitat acordarea îndemnizației pentru creșterea copilului său născut la 27.04.2012, potrivit copiei certificatului de naștere nr.1358739 (f.d.20). Conform Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2012, actul normativ nu stabilește modalitatea de asigurare a fondatorilor unici a societăților comerciale, cum este cazul lui Gheţivu Lilia, care a născut la 27.04.2012.

Însă, art.6 din Lege stabilește expres în privința categoriilor de persoane nemenționate la Anexa nr.3, că pot fi asigurate pe bază de contract individual încheiat cu CNAS, plătind contribuții de asigurări sociale de stat în sumă de 4704 de lei pe an, dar nu mai puțin de 1/12 din sumele respective lunar, ceea ce reprezintă perioada asigurată care se include în stagiul de cotizare. Astfel, fondatorii societăților comerciale unici nu se regăsesc în reglementările Legii menționate. 5 Reieșind din prevederile enunțate, Gheţivu Lilia nu este plătitor la sistemul public de asigurări sociale şi practicând activitatea de întreprinzător, nu este persoană asigurată prin efectul legii, dar era în drept să se asigure prin contract individual încheiat cu CNAS, drept de care nu s-a prevalat.

În acest context, instanța de recurs constată că în urma controlului efectuat de CTAS Botanica mun. Chişinău, s-a recalculat şi s-a stabilit corect recurentului îndemnizația lunară în cuantum de 300 lei și nu de 4950 lei, acordată inițial incorect, deoarece până la efectuarea controlului la SRL „Primul Leu”, organul public competent a fost dus în eroare de către recurent prin contractul individual de muncă încheiat ilegal cu sine însuși, după cum a stabilit instanța de apel. Îndemnizația acordată de CTAS Botanica mun. Chişinău în mărime de 300 lei reprezintă cuantumul prestației sociale pentru persoanele neasigurate, conform Anexei nr.3 din Hotărârea Guvernului cu privire la îndemnizațiile adresate familiilor cu copii, nr.1478 din 15.11.2002.

Totodată, instanța de recurs constată că este neîntemeiat argumentul recurentului precum că este asigurat obligator prin efectul legii, deoarece potrivit prevederilor art.4 alin.(3), lit.a) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489 din 08.07.1999, în sistemul public este asigurată obligator prin efectul legii persoana care realizează un venit anual echivalent cu cel puțin 4 salarii medii lunare pe economie şi este asociat unic, comanditar, acționar sau manager în societatea comercială cu care nu a încheiat contract individual de muncă. Instanța de recurs mai reține că îndemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în perioada survenirii riscului asigurat, în speță – data nașterii copilului recurentului, urma să fie calculată în baza contribuțiilor de asigurări sociale achitate pentru perioada de 6 luni anterioare survenirii riscului asigurat, iar numărul de zile lucrătoare să fie complet.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul a achitat contribuții de asigurări sociale de stat din salariul de 18000 lei doar pentru o singură lună, anume pentru decembrie 2011, iar pentru celelalte 5 luni, Gheţivu Lilia nu deține numărul de zile complet lucrate, la materialele dosarului fiind anexate diferite ordine de acordare a concediilor care nu se includ în baza de calcul a indemnizației respective. Totodată, conform Anexei nr.3 din Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2011, nr.54 din 31.03.2011, în prezenta cauză față de recurent sunt aplicabile prevederile pct.1.5,unde contribuția anuală pentru asigurarea individuală este stabilită în sumă fixă de 4368 lei. Însă, recurentul neîntemeiat a achitat contribuția de asigurări sociale prevăzută pentru categoria plătitorilor de la pct.1.1., stabilită în mărime de 23% la fondul de salarizare.

Or, recurentul se încadrează la categoria plătitorilor/asiguraților în calitate de întreprinzători individuali și față de el nu sunt aplicabile prevederile pct.1.1. din Anexa nr.3 prevăzute persoanelor angajate prin contract individual de muncă, deoarece Gheţivu Lilia a încheiat un contract individual de muncă ilegal cu sine însuși.

Astfel, ținând cont de faptul că Gheţivu Lilia a încheiat un contract individual de muncă ilegal cu SRL „Primul Leu”, al cărui fondator este, că nu este plătitor la sistemul public de asigurări sociale, dar face parte din categoria de persoane care pot fi asigurate pe bază de contract individual încheiat cu CNAS, cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat, reieșind din dreptul intimatului de a exercita controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plății indemnizațiilor de asigurări 6 sociale potrivit Legii nr.289 din 22.07.2004, instanța de recurs constată că intimatul legitim şi întemeiat a recalculat îndemnizația solicitată de recurent, cu stabilirea cuantumului corespunzător pentru persoanele neasigurate.

Instanța de recurs constată că acțiunea înaintată de către Gheţivu Lilia împotriva CNAS este neîntemeiată, deoarece este combătută de materialul probator, iar cererea reconvențională în mod just a fost admisă de instanța de apel. Având în vedere cele expuse, instanţa de recurs consideră că la judecarea litigiului instanța de apel întemeiat a aplicat normele de drept material, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi reținute, reieșind din normele de drept material aplicabile, reiterate de instanța de recurs. Din aceste considerentele, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel din 14.05.2014.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de avocatul Chișcă Maxim în interesele recurentului Ghețivu Lilia. Se menține decizia Curţii de Apel Chișinău din 14 mai 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, iar cererea reconvențională admisă, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Ghețivu Lilia împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind contestarea actului administrativ și cererea reconvențională înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Ghețivu Lilia privind declararea nulității ordinului de angajare în funcție și a înscrisului în carnetul de muncă.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 7