3ra-1431/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- indemnizaţia de îngrijire a copilului
3ra-1431/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 3ra-1431/16 Prima instanță: Judecătoria Centru Judecătorul: N. Mazur Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu G. Dașchevici N. Traciuc D E C I Z I E 09 noiembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva, Judecători, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Oleg Sternioală și Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mîndru Tatiana împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaria” cu privire la contestarea actului administrativ, și cererea reconvențională depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva Tatianei Mîndru, Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaira”, Întreprinderea Individuală „Volînschii Valerii”, Întreprinderea Individuală „Tipar and Si”, Societatea cu Răspundere Limitată „Tipodava”, Întreprinderea Individuală „Alina Corja”, Întreprinderea Individuală „Corja Gheorghe”, cu privire la declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor de muncă și declararea nulă și ca fiind fictiv a salariului obținut, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, A C O N S T A T A T : La data de 09.06.2014, reclamanta Mîndru Tatiana, s-a adresat cu prezenta cerere în instanța de judecată, către Casa Națională de Asigurări Sociale, SRL „Bandaira", solicitînd anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale,
obligarea să adopte decizia de calculare a indemnizației pentru concediul de maternitate, reeșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, să stabilească indemnizația de maternitate în valoare totală de 58437 lei, să achite indemnizația din venitul total asigurat și dobînda de întîrziere. În motivarea cererii de chemare în judecată, a menționat că SRL „Bandaira", angajatul căreia este Mîndru Tatiana, a sesizat Casa Națională de Asigurări Sociale cu 1 cerere privind stabilirea indemnizațiilor de maternitate conform certificatului de boală, eliberat la 28.11.2013 nr.1205635 cet. Mîndru Tatiana. Termenul de acordare a concediului de maternitate este calculat începînd cu 28.11.2013 pînă la 02.04.2014.
La cererea Casa Națională de Asigurări Sociale, Mîndru Tatiana a prezentat în calculul indemnizației conform buletinului de boală din 28.11.2013 în valoare de 58437 lei, certificatele de salariu și alte acte care confirmă acest drept. Prin scrisoarea din 17.04.2014 nr. 11/03-417 CNAS a informat SRL „Bandaira", care la rîndul său a informat-o pe Mîndru Tatiana, că, potrivit Legii privind indemnizațiile de asigurări sociale, nr. 289-XV din 22.07.2004, pentru persoana care desfășoară activități în mai multe unități, în fiecare fiind asigurată conform legislației, indemnizațiile de asigurări sociale se calculează în funcție de venitul total asigurat. În continuitate, Casa Națională de Asigurări Sociale indică ca condiții de bază pentru includerea în baza de calcul a venitului asigurat calculul constituie transferul contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute de legislație și ca persoana într-adevăr a lucrat la locul de muncă prin cumul.
În concluzie, Casa Națională de Asigurări Sociale a decis calcularea indemnizației de maternitate numai din venitul asigurat obținut la locul de bază în cadrul Companiei SRL "Bandaira", deoarece Mîndru Tatiana a acționat cu rea credință în raport cu întreprinderile ÎI "Volînschii Valeriu", SRL "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", a căror angajată a fost prin cumul în vederea dobîndirii unui cuantum majorat al indemnizației de materinitate. În calcularea indemnizației de maternitate în beneficiul Tatianei Mîndru reieșind din venitul total asigurat ce constituie 58347 lei, CNAS a refuzat. Ca urmare, Mîndru Tatiana a beneficiat de indemnizații de materinitate în sumă de 12347 lei, calculat în baza venitului asigurat la locul de muncă de bază și anume la întreprinderea SRL "Bandaira", restanța sumei de 46000 lei fiind respinsă de CNAS.
Consideră că, Decizia emisă de CNAS în această parte nu are suport juridic, fiind întemeiată pe anumite suspiciuni, constatări, care nu sunt conformate prevederilor legislației în vigoare, fiind ilegală în tot. În drept își întemeiază pretențiile pe următoarele norme legale : art.16, 17 (1) Legea contenciosului administrativ, art.2 alin.(l), (2), (3), art.4, art.8, art.16; Legea privind indemnizațiile de asigurări sociale nr. 298-XV din 22.07.2004,art.4 Legea nr. 489- XIV din 8.07.99 , p. 23 , titlul III, Hotarirea Guvernului RM nr. 108 din 03.02.05.
Solicită, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale în partea ce ține de refuzul în calcularea indemnizației din venitul total asigurat, expus în scrisoarea nr.01/04- 417 din 17.04.14, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să adopte decizia privind calcularea indemnizației pentru concediul de maternitate obținut în perioada premergătoare survenirii cazului asigurat care constituie 46000 lei, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite indemnizația pentru concediul de maternitate reieșind din venitul total asigurat, obținut în perioada premergătoare survenirii cazului asigurat în sumă de 46000 lei și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite cheltuielile de judecată suportate în acest litigiu.
2 La data de 07.11.2014 reclamanta a depus o cerere de concretizare a cerințelor prin care solicita anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale în partea ce ține de refuzul la introducerea în baza de calcul a indemnizației de maternitate a venitului total asigurat inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, expus în scrisoarea nr.01/04- 417 din 17.04.14. A stabili calcularea indemnizației de maternitate a cet. Mîndru Tatiana IDNO 2005043039516, reieșind din venitul total asigurat obținut la locul de muncă de bază și prin cumul reieșind din venitul total asigurat, obținut în perioada premergătoare survenirii cazului asigurat. A stabili indemnizația de maternitate pentru cet. Mîndru Tatiana în valoare totală de 58437 lei.
A obliga SRL Bandaira să achite cet. Mîndru Tatiana IDNO 2005043039516 indemnizația pentru concediul de materinitate parțial neplătit în valoare de 46000 lei. A obliga SRL Bandaira, Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite cet. Mîndru Tatiana IDNO 2005043039516 cheltuielile de judecată suportate în acest litigiu.( Vol-I,f.d. 103-104). La data de 24.04.2015, reclamanta solicită majorarea cuantumului din acțiune solicitând a încasa din contul SRL "Bandaira" în beneficiul său, dobînda de întîrziere pentru perioada 03.04.14-24.04.15 în sumă de 5024 lei, pentru durata întârzierii achitării indemnizației de maternitate reeșind din venitul total asigurat.( Vol-I, f.d. 226-227). La data de 10.02.2015, Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a adresat în instanța de judecată cu cererea reconvențională către Mîndru Tatiana, S.R.L.
"Bandaira", ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe", solicitînd declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, emise de către ÎI. „Volînschii Valerii" , ÎI „Alina-Corja" , SRL „Tipar and Si", SRL „Tipodava" și a contractelor de muncă, încheiate între reclamantă și persoanele juridice indicate (vol.- I , f.d. 123-128), iar prin cererea reconvențională suplimentară de concretizare, a solicitat suplimentar și declararea nulității absolute a ordinului de angajare, emis de către ÎI „Corja Gheorghe" și a contractului individual de muncă, încheiat între reclamantă și ÎI "Corja Gheorghe" (Vol.I , f.d. 168-171). Ulterior, printr-o altă cerere suplimentară la cererea reconvențională, depusa prin intermediul cancelariei judecătoriei la data de 25.09.15, ( V-II, f.d.
23-25), CNAS, a solicitat declararea nulă și ca fiind fictive, a salariilor obținute de Mîndru Tatiana de la ÎI „Volînschii Valerii" , ÎI „Alina-Corja", S.R.L. „Tipar and Si", S.R.L. „Tipodava", ÎI „Corja Gheorghe", pentru lunile: mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie anul 2013. În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul/reclamant Casa Națională de Asigurări Sociale, consideră că contractele de muncă încheiate de reclamanta/pârâta Tatiana Mîndru cu angajatorii prin cumul ÎI. „Volînschii Valerii", S.R.L. „Tipar and Si", SRL „Tipodava", ÎI. „Alina-Corja", ÎI "Corja Gheorghe" au un caracter fictiv și au fost încheiate doar cu scopul ca reclamanta/pârâta Mîndru Tatiana să beneficieze ulterior de o indemnizație de maternitate într-un cuantum neîntemeiat de mare și indemnizație pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 3 ani.
3 Suprapunând orele de muncă ale reclamantei/pârâtei Mîndru Tatiana la entitățile enumerate și luând în considerație regimul de muncă la locul de muncă de bază, reiese următorul fapt: periodic Mîndru Tatiana lucra a câte 15 ore de muncă pe zi, dintre care cinci ore sunt activate la locul de muncă de bază, două ore la SRL „Tipodava", ambele cu sediul în Chișinău și opt ore în raionul Cantemir la entitățile ÎI „Volînschii Valerii" sau ÎI. „Alina-Corja", în dependență de perioadă. Având în vedere că la locul de muncă de bază ziua de muncă începe la 9-00, iar la „Tipodava" SRL, Mîndru Tatiana era tabelată de la 17.00 la 19-00, nu este clar care sunt cele opt ore în care Mîndru Tatiana activa în raionul Cantemir și asta, ținând cont de faptul că dumneaei era și însărcinată.
Consideră că un asemenea regim de muncă contravine Codului Muncii, Titlul IV, care prevede că regimul de muncă - durata programului de muncă, timpul începerii și a terminării lucrului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare și nelucrătoare se stabilesc prin contractul colectiv sau prin contractul individual de muncă. În așa mod, actele juridice, încheiate fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod Civil - intenția de a da naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creînd aparența existenței actului juridic în realitate.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015, acțiunea Tatianei Mîndru s-a admis parțial. Prin urmare, s-a declarat ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 01/04-417 din 17.04.2014. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să adopte decizia privind calucarea și achitarea Tatianei Mîndru a indemnizației pentru concediul de maternitate, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, obținut în perioada premărgătoare survenirii cazului asigurat. S-a obligat S.R.L. "Bandaira" să achite Tatianei Mîndru indemnizația pentru concediul de maternitate parțial neplătit, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul.
S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale și S.R.L. "Bandaira" în beneficiul Tatianei Mîndru cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de a cîte 1500 (una mie cinci sute) lei de la fiecare. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Acțiunea reconvențională a Casei Naționale de Asigurări Sociale către Mîndru Tatiana, SRL "Bandaira", ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" privind declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor de muncă si declararea nulă ca fiind fictiv a salariului obținut, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă a tuturor probelor prezente și a constatat că cerințele invocate în acțiunea inițială se încadrează în 4 prevederile legii, iar acțiuna reconvențională instanța o găsește neîntemeiată și nejustificată.
La data de 03.11.2015 și la 29 ianuarie 2016, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale — Maria Bortă a declarat apel împotriva hotărîrii respective, solicitînd casarea hotărîrii contestate și emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Mîndru Tatiana să fie respinsă, iar cererea reconvențională înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale să fie admisă integral. Ulterior, la 05 noiembrie 2015 SRL "Bandaira" a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu apel și pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a celei reconvenționale. La 27 noiembrie 2015, Mîndru Tatiana a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărîrii Juidecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 27.10.2015 în partea respingerii cerinței de încasare a dobînzii de întîrziere și a dispune încasarea acesteia din contul SRL "Bandaira". Totodată a solicitat apelanta, modificarea hotărîrii primei instanțe în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică și a dispune în această parte, obligarea SRL "Bandaira" de a achita cheltuielile de asistență juridică suportate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, s-a respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul reprezentantului Bortă Maria și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27.10 2015. Ulterior prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2016, s-a admis cererea reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale - Taran Alexandru și s-a emis decizia suplimentară prin care cererile de apel declarate de Mîndru Tatiana și SRL "Bandaira" au fost respinse iar hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 27 octombrie 2015 a fost menținută. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelanți nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 11 august 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a decizie instanței de apel precum și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii inițiale înaintate de către Mîndru Tatiana și de admitere a acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, fapt pentru care le consideră ca fiind ilegale și neîntemeiate.
Mai mult, recurenta a invocat că, la emiterea deciziei recurate, instanța de apel a încălcat normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurenta că, instanța de apel nu a constatat și elucidat toate ircumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului, or, acțiunea înaintată de către pîrîta/reclamantă este neîntemeiată. 5 Conform art. 434 al. (1) CPC al RM, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei se conchide că, copia decizie contestate cu recurs a fost expediată participanților pe dosar la 13 iunie 2016, iar cererea de recurs a fost declarată la 11 iulie 2016. Astfel, prin prisma art. 434 al.
(1) CPC al RM, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen. În conformitate cu art. 439 al. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 22 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților pe dosar, cererea de recurs declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinței.
La 14 august 2016, ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Alina Corja" și ÎI "Corja Gheorghe" au depus referința la cererea de recurs, prin care au solcitat respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Ulterior la 14 septembrie 2016, ÎI "Tipar and Si" și SRL "Tipodava", au depus referința la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. Tot la 14 septembrie 2016, a depus referința la cererea de recurs și Mîndru Tatiana, prin care la fel a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Judecînd recursul în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel. Din materialele cauzei completul Colegiului civil, comercial și de cotencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide cu certitudine că, Tatiana Mîndru la momentul survenirii cazului asigurat, nașterea copilului, era angajată la locul de muncă de bază, SRL "Bandaira" și locurile de muncă prin cumul: ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe", în calitate de contabil.
6 La nașterea copilului i s-a stabilit și achitat indemnizația de maternitate de către pîrîtul S.R.L."Bandaira" numai de la locul de muncă de bază. Referitor la achitarea indemnizației de maternitate, ținîndu-se cont si de locurile de muncă prin cumul, SRL "Bandaira " a sesizat Casa Națională de Asigurări Sociale. Prin scrisoarea din 17.04.2014 nr. 11-03-04-417, Casa Națională de Asigurări Sociale a informat SRL "Bandaira" că, au verificat problema abordată suplimentar și consideră că Tatiana Mîndru de comun cu ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" a acționat cu rea credință, în vederea dobîndirii unui cuantum majorat al indemnizației de maternitate și că, indemnizația de maternitate dnei Mîndru Tatiana urmează să fie calculată numai din venitul asigurat obținut la locul de muncă de bază S.R.L.
"Bandaira" (f.d.9). Bazîndu-se pe răspunsul dat, SRL "Bandaira" i-a achitat reclamantei indemnizația de maternitate numai reesind din salariul de la locul de muncă de bază, aducîndu-i la cunoștință Tatianei Mîndru motivul achitării și răspunsul Casa Națională de Asigurări Sociale. Nefiind de acord cu refuzul pîrîtului anume cu decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, reclamanta l-a contestat în instanța de contencios administrativ. De către reclamantă a fost respectată calea prealabilă de soliționare a litigiului, cererea de chemare în judecată a fost depusă în termenii legali. Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanță în ordinea legii contenciosului administrativ, prin hotărărea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 27 octombrie 2016, s-a admis parțial acțiunea înaintată, s-a declarat ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 01/04-417 din 17.04.2014. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să adopte decizia privind calucarea și achitarea Tatianei Mîndru a indemnizației pentru concediul de maternitate, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, obținut în perioada premărgătoare survenirii cazului asigurat. S-a obligat SRL "Bandaira" să achite Tatianei Mîndru indemnizația pentru concediul de maternitate parțial neplătit, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale și SRL "Bandaira" în beneficiul Tatianei Mîndru cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de a cîte 1500 (una mie cinci sute) lei de la fiecare.
În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Acțiunea reconvențională a Casei Naționale de Asigurări Sociale către Mîndru Tatiana, SRL "Bandaira", ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" privind declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor de muncă si declararea nulă ca fiind fictiv a salariului obținut, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale iar hotărîrea primei instanțe a fost menținută. 7 Studiind situația de fapt din prezenta speță, în raport cu probele anexate la dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră oportun de a menționa prevederile art. 1, al.
(2) Legea contenciosului administrativ, potrivit căreia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În conformitate cu art. 2 și art. 3 al Legii contenciosului administrativ, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actul administrativ cu caracter normativ sau individual, contractul administrativ, nesoluționarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
În conformitate cu art. 14, al. (1), Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În conformitate cu art. 16, al. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.
Iar în conformitate cu art. 17, al. (1), lit. a.) Legea contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia. Iar în conformitate cu art. 25, al.
(1), lit. a), lit. b) și lit. c) al Legii contenciosului administrativ, judecînd acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărîri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întîrzierea executării hotărîrii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.
Potrivit art. 267 al. (6) Codul Muncii, salariații angajați prin cumul beneficiază de aceleași drepturi și garanții ca și ceilalți salariați din unitatea respectivă. Astfel, potrivit materialelor cauzei, instanța de recurs reține că, conform extrasului din cont al reclamantei, anexat la materialele cauzei, se conchide că aceasta a achitat 8 contribuții de asigurări sociale în strictă conformitate cu Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, din salariile primite de la locurile de muncă prin cumul, or, potrivit prevederilor art. 7, al. (1) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile individuale de asigurări sociale.
Baza de calcul nu poate depăși suma de 5 salarii medii lunare pentru economie prognozate pe anul respectiv. Iar potrivit art. 18 al. (1) și al. (6) al Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale susmenționate, asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data acordării concediului și pînă la vîrsta de 3 ani a copilului. În cazul în care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului diferă de la o unitate la alta, indemnizația se stabilește începînd de la data ultimei acordări a concediului.
Începînd cu anul 2010, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puțin de 300 lei pentru fiecare copil. În conformitate cu titlu II, pct. 23 a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova din 03.02.2005, nr. 108 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile stabilite (în vigoare la momentul survenirii riscului asigurat din speță), modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale - baza de calcul a indemnizațiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale.
Prin urmare, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, conchide că, în cazul în care persoana desfășoară activități în mai multe entități și în fiecare este asigurată, conform legislației, indemnizația se calculează în funcție de venitul total asigurat. Venitul figurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din entități în care își desfășoară activitatea salariatul. Astfel, din materialele cauzei se constată cu certitudine că, la momentul survenirii cazului asigurat reclamanta activa la SRL "Bandaira", ca loc de muncă de bază și la locurile de muncă prin cumul ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", S.R.L. "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe , venitul mediu lunar realizat fiind în aceste entități.
În toate locurile de muncă reclamanta a achitat contribuțiile individuale de asigurări sociale. Prin prisma celor menționate, instanța de recurs la cazul din speță nu poate reține ca fiind întemeiat argumentul recurentului privitor la caracterul fictiv al activității intimatei prin cumul, or, Casa Națională de Asigurări Sociale ilegal i-a refuzat reclamantei /intimate Mîndru Tatiana, achitarea indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă conform muncii prestate prin cumul. 9 Mai mult, afirmațiile recurentului precum că reclamanta era în imposibilitate de a activa concomitent în toate entitățile susmenționate, Colegiul le apreciază ca fiind critice și pur declarative, or, activitatea și funcția de contabil-șef prestată prin cumul la toate locurile de muncă, de către Mîndru Tatiana a avut loc în timpul liber.
(f.d. 72.77, 84, 140, 172). Totodată, desfășurarea activității de contabil-șef, conform materialelor cauzei este probată și prin prisma art. 118 CPC, fiind anexate contractele de prestări servicii, tabelele de pontaj, toate actele necesare la angajarea la lucru, ordine de concedii, extrase din conturi, extrase din cartea de salarii etc, iar toate acestea, repetat vin în contradicția celor menționate de către recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la activitatea fictivă a reclamantei/intimate.
În această ordine de idei, analizînd în ansamblu probele prezenate, luînd în considerație faptul achitării de către reclamantă a contribuțiilor individuale de asigurări sociale și de la locurile de muncă prin cumul, instanța ajunge la concluzia că refuzul recurentului Casa Națională de Asigurări Sociale de a include în calcul indemnizația de maternitate salariul primit de la locurile de muncă prin cumul este ilegal, or, acțiunea reconvențională înaintată și susținută de recurent, la caz, este neîntemeiată și bazată pe probe pur-decalarative în acest sens, nefiind justificată și prin prisma normelor legale.
Mai mult de cît atît, în susținerea poziției sale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ala Curții Supreme de Justiție, conchide că Casa Națională de Asigurări Sociale, în argumentarea poziției sale nu a prezentat probe ce ar confirma faptul că Mîndru Tatiana nu a activat la entitățile sus-enunțate, or, contractele de muncă au fost încheiate prin manifestarea de libera voință a ambelor părți iar anumite refuzuri în eliberarea salariului de către angajatori pe motivul că Mîndru Tatiana nu a activat și nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, nu au fost înaintate în acest sens. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că actul juridic se va recunoaște ca fiind fictiv prin prisma art. 221 Codul Civil, numai în cazul în care ambele părți nu au intenția de a-l executa.
În cazul executării actului juridic numai de către o persoană, aceasta nu poate invoca nulitatea acestuia, considerîndu-l fictiv, dar urmează să solicite rezilierea acestuia pentru neexecutarea obligațiilor constractuale. Prin urmare, în cazul din speță nimeni dintre angajatorii vizați nu au intervenit și nu a invocat faptul că contractele de muncă nu au fost executate în modul corespunzător, or, potrivit art. 84 Codul Muncii, nerespectarea oricărei din condițiile stabilite de prezentul cod, pentru încheierea contractului individual de muncă, atrage nulitatea acestuia.
Astfel, avînd în vedere cele menționate raportate la circumstanțele pricinii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că atît instanța de fond cît și instanța de apel, prin soluția emisă corect a ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor formulate de către recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de recurs, or, cele relatate în ansamblu atestă faptul că, ultima nu a prezentat probe pertinente ce ar argumenta soluția admiterii recursului, casarea deciziilor instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri de 10 respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale.
Mai mult, instanța de recurs conchide că soluția emisă de către instanța de apel este justă și întemeiată, avînd la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost data o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de recurs înaintată, în susținerea poziției sale, sunt pur declarative și fără un suport legal și probatoriu, or, în conformitate cu art 118 al. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, soluția adusă de către instanța de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și de a menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mîndru Tatiana împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaria” cu privire la contestarea actului administrativ și cererea reconvențională depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva Tatianei Mîndru, Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaira”, Întreprinderea Individuală „Volînschii Valerii”, Întreprinderea Individuală „Tipar and Si”, Societatea cu Răspundere Limitată „Tipodava”, Întreprinderea Individuală „Alina Corja”, Întreprinderea Individuală „Corja Gheorghe”, cu privire la declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor de muncă și declararea nulă, ca fiind fictiv a salariului obținut.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte ședinței Tamara Chișca-Doneva Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Oleg Sternioală Iuliana Oprea 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.