3ra-1431/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1431/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 3ra-1431/16

Prima instanță: Judecătoria Centru

Judecătorul: N. Mazur

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu

G. Dașchevici

N. Traciuc

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva,

Judecători, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală și Iuliana Oprea

examinînd recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mîndru Tatiana

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Societatea cu Răspundere Limitată

„Bandaria” cu privire la contestarea actului administrativ, și cererea reconvențională

depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva Tatianei Mîndru,

Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaira”, Întreprinderea Individuală „Volînschii

Valerii”, Întreprinderea Individuală „Tipar and Si”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Tipodava”, Întreprinderea Individuală „Alina Corja”, Întreprinderea Individuală „Corja

Gheorghe”, cu privire la declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor

de muncă și declararea nulă și ca fiind fictiv a salariului obținut,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016,

A C O N S T A T A T :

La data de 09.06.2014, reclamanta Mîndru Tatiana, s-a adresat cu prezenta cerere în

instanța de judecată, către Casa Națională de Asigurări Sociale, SRL „Bandaira", solicitînd

anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, obligarea să adopte decizia de

calculare a indemnizației pentru concediul de maternitate, reeșind din venitul total asigurat,

inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, să stabilească indemnizația de maternitate în

valoare totală de 58437 lei, să achite indemnizația din venitul total asigurat și dobînda de

întîrziere.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a menționat că SRL „Bandaira",

angajatul căreia este Mîndru Tatiana, a sesizat Casa Națională de Asigurări Sociale cu

1

cerere privind stabilirea indemnizațiilor de maternitate conform certificatului de boală,

eliberat la 28.11.2013 nr.1205635 cet. Mîndru Tatiana.

Termenul de acordare a concediului de maternitate este calculat începînd cu

28.11.2013 pînă la 02.04.2014. La cererea Casa Națională de Asigurări Sociale, Mîndru

Tatiana a prezentat în calculul indemnizației conform buletinului de boală din 28.11.2013

în valoare de 58437 lei, certificatele de salariu și alte acte care confirmă acest drept.

Prin scrisoarea din 17.04.2014 nr. 11/03-417 CNAS a informat SRL „Bandaira",

care la rîndul său a informat-o pe Mîndru Tatiana, că, potrivit Legii privind indemnizațiile

de asigurări sociale, nr. 289-XV din 22.07.2004, pentru persoana care desfășoară activități

în mai multe unități, în fiecare fiind asigurată conform legislației, indemnizațiile de

asigurări sociale se calculează în funcție de venitul total asigurat.

În continuitate, Casa Națională de Asigurări Sociale indică ca condiții de bază pentru

includerea în baza de calcul a venitului asigurat calculul constituie transferul contribuțiilor

de asigurări sociale prevăzute de legislație și ca persoana într-adevăr a lucrat la locul de

muncă prin cumul.

În concluzie, Casa Națională de Asigurări Sociale a decis calcularea indemnizației de

maternitate numai din venitul asigurat obținut la locul de bază în cadrul Companiei SRL

"Bandaira", deoarece Mîndru Tatiana a acționat cu rea credință în raport cu întreprinderile

ÎI "Volînschii Valeriu", SRL "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", a căror

angajată a fost prin cumul în vederea dobîndirii unui cuantum majorat al indemnizației de

materinitate. În calcularea indemnizației de maternitate în beneficiul Tatianei Mîndru

reieșind din venitul total asigurat ce constituie 58347 lei, CNAS a refuzat.

Ca urmare, Mîndru Tatiana a beneficiat de indemnizații de materinitate în sumă de

12347 lei, calculat în baza venitului asigurat la locul de muncă de bază și anume la

întreprinderea SRL "Bandaira", restanța sumei de 46000 lei fiind respinsă de CNAS.

Consideră că, Decizia emisă de CNAS în această parte nu are suport juridic, fiind

întemeiată pe anumite suspiciuni, constatări, care nu sunt conformate prevederilor

legislației în vigoare, fiind ilegală în tot.

În drept își întemeiază pretențiile pe următoarele norme legale : art.16, 17 (1) Legea

contenciosului administrativ, art.2 alin.(l), (2), (3), art.4, art.8, art.16; Legea privind

indemnizațiile de asigurări sociale nr. 298-XV din 22.07.2004,art.4 Legea nr. 489- XIV din

8.07.99 , p. 23 , titlul III, Hotarirea Guvernului RM nr. 108 din 03.02.05.

Solicită, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale în partea ce ține de

refuzul în calcularea indemnizației din venitul total asigurat, expus în scrisoarea nr.01/04-

417 din 17.04.14, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să adopte decizia privind

calcularea indemnizației pentru concediul de maternitate obținut în perioada premergătoare

survenirii cazului asigurat care constituie 46000 lei, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să achite indemnizația pentru concediul de maternitate reieșind din venitul total

asigurat, obținut în perioada premergătoare survenirii cazului asigurat în sumă de 46000 lei

și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite cheltuielile de judecată

suportate în acest litigiu.

2

La data de 07.11.2014 reclamanta a depus o cerere de concretizare a cerințelor prin

care solicita anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale în partea ce ține de

refuzul la introducerea în baza de calcul a indemnizației de maternitate a venitului total

asigurat inclusiv cel obținut din activitatea prin cumul, expus în scrisoarea nr.01/04- 417

din 17.04.14. A stabili calcularea indemnizației de maternitate a cet. Mîndru Tatiana IDNO

2005043039516, reieșind din venitul total asigurat obținut la locul de muncă de bază și prin

cumul reieșind din venitul total asigurat, obținut în perioada premergătoare survenirii

cazului asigurat. A stabili indemnizația de maternitate pentru cet. Mîndru Tatiana în

valoare totală de 58437 lei. A obliga SRL Bandaira să achite cet. Mîndru Tatiana IDNO

2005043039516 indemnizația pentru concediul de materinitate parțial neplătit în valoare de

46000 lei. A obliga SRL Bandaira, Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite cet.

Mîndru Tatiana IDNO 2005043039516 cheltuielile de judecată suportate în acest litigiu.(

Vol-I,f.d. 103-104).

La data de 24.04.2015, reclamanta solicită majorarea cuantumului din acțiune

solicitând a încasa din contul SRL "Bandaira" în beneficiul său, dobînda de întîrziere

pentru perioada 03.04.14-24.04.15 în sumă de 5024 lei, pentru durata întârzierii achitării

indemnizației de maternitate reeșind din venitul total asigurat.( Vol-I, f.d. 226-227).

La data de 10.02.2015, Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a adresat în instanța

de judecată cu cererea reconvențională către Mîndru Tatiana, S.R.L. "Bandaira", ÎI

"Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja

Gheorghe", solicitînd declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, emise de către

ÎI. „Volînschii Valerii" , ÎI „Alina-Corja" , SRL „Tipar and Si", SRL „Tipodava" și a

contractelor de muncă, încheiate între reclamantă și persoanele juridice indicate (vol.- I ,

f.d. 123-128), iar prin cererea reconvențională suplimentară de concretizare, a solicitat

suplimentar și declararea nulității absolute a ordinului de angajare, emis de către ÎI „Corja

Gheorghe" și a contractului individual de muncă, încheiat între reclamantă și ÎI "Corja

Gheorghe" (Vol.I , f.d. 168-171).

Ulterior, printr-o altă cerere suplimentară la cererea reconvențională, depusa prin

intermediul cancelariei judecătoriei la data de 25.09.15, ( V-II, f.d. 23-25), CNAS, a

solicitat declararea nulă și ca fiind fictive, a salariilor obținute de Mîndru Tatiana de la ÎI

„Volînschii Valerii" , ÎI „Alina-Corja", S.R.L. „Tipar and Si", S.R.L. „Tipodava", ÎI „Corja

Gheorghe", pentru lunile: mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie anul

2013.

În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul/reclamant Casa Națională de Asigurări

Sociale, consideră că contractele de muncă încheiate de reclamanta/pârâta Tatiana Mîndru

cu angajatorii prin cumul ÎI. „Volînschii Valerii", S.R.L. „Tipar and Si", SRL „Tipodava",

ÎI. „Alina-Corja", ÎI "Corja Gheorghe" au un caracter fictiv și au fost încheiate doar cu

scopul ca reclamanta/pârâta Mîndru Tatiana să beneficieze ulterior de o indemnizație de

maternitate într-un cuantum neîntemeiat de mare și indemnizație pentru îngrijirea copilului

până la vîrsta de 3 ani.

3

Suprapunând orele de muncă ale reclamantei/pârâtei Mîndru Tatiana la entitățile

enumerate și luând în considerație regimul de muncă la locul de muncă de bază, reiese

următorul fapt: periodic Mîndru Tatiana lucra a câte 15 ore de muncă pe zi, dintre care

cinci ore sunt activate la locul de muncă de bază, două ore la SRL „Tipodava", ambele cu

sediul în Chișinău și opt ore în raionul Cantemir la entitățile ÎI „Volînschii Valerii" sau ÎI.

„Alina-Corja", în dependență de perioadă.

Având în vedere că la locul de muncă de bază ziua de muncă începe la 9-00, iar la

„Tipodava" SRL, Mîndru Tatiana era tabelată de la 17.00 la 19-00, nu este clar care sunt

cele opt ore în care Mîndru Tatiana activa în raionul Cantemir și asta, ținând cont de faptul

că dumneaei era și însărcinată.

Consideră că un asemenea regim de muncă contravine Codului Muncii, Titlul IV,

care prevede că regimul de muncă - durata programului de muncă, timpul începerii și a

terminării lucrului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare și nelucrătoare se stabilesc

prin contractul colectiv sau prin contractul individual de muncă. În așa mod, actele

juridice, încheiate fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit

de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii

ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod Civil - intenția de a da naștere, modifica, sau

stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este

falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creînd aparența existenței actului

juridic în realitate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015, acțiunea

Tatianei Mîndru s-a admis parțial. Prin urmare, s-a declarat ilegal refuzul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. 01/04-417 din 17.04.2014. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să adopte decizia privind calucarea și achitarea Tatianei Mîndru a indemnizației

pentru concediul de maternitate, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din

activitatea prin cumul, obținut în perioada premărgătoare survenirii cazului asigurat. S-a

obligat S.R.L. "Bandaira" să achite Tatianei Mîndru indemnizația pentru concediul de

maternitate parțial neplătit, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel obținut din

activitatea prin cumul.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale și S.R.L. "Bandaira" în

beneficiul Tatianei Mîndru cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de a cîte 1500

(una mie cinci sute) lei de la fiecare.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională a Casei Naționale de Asigurări Sociale către Mîndru

Tatiana, SRL "Bandaira", ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI

"Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" privind declararea nulității absolute a ordinelor de

angajare, a contractelor de muncă si declararea nulă ca fiind fictiv a salariului obținut, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă a tuturor

probelor prezente și a constatat că cerințele invocate în acțiunea inițială se încadrează în

4

prevederile legii, iar acțiuna reconvențională instanța o găsește neîntemeiată și

nejustificată.

La data de 03.11.2015 și la 29 ianuarie 2016, reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale — Maria Bortă a declarat apel împotriva hotărîrii respective, solicitînd

casarea hotărîrii contestate și emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de Mîndru Tatiana să fie respinsă, iar cererea reconvențională înaintată

de Casa Națională de Asigurări Sociale să fie admisă integral.

Ulterior, la 05 noiembrie 2015 SRL "Bandaira" a depus cerere de apel, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu apel și pronunțarea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a celei reconvenționale.

La 27 noiembrie 2015, Mîndru Tatiana a depus cerere de apel, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea parțială a hotărîrii Juidecătoriei Centru, mun. Chișinău din

27.10.2015 în partea respingerii cerinței de încasare a dobînzii de întîrziere și a dispune

încasarea acesteia din contul SRL "Bandaira". Totodată a solicitat apelanta, modificarea

hotărîrii primei instanțe în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică și a

dispune în această parte, obligarea SRL "Bandaira" de a achita cheltuielile de asistență

juridică suportate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, s-a respins apelul depus de

către Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul reprezentantului Bortă Maria și

s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27.10 2015.

Ulterior prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2016, s-a

admis cererea reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale - Taran Alexandru și

s-a emis decizia suplimentară prin care cererile de apel declarate de Mîndru Tatiana și

SRL "Bandaira" au fost respinse iar hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27

octombrie 2015 a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelanți nu

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele

formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 11 august 2016, Casa Națională de Asigurări

Sociale, a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a

decizie instanței de apel precum și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii inițiale înaintate de către Mîndru Tatiana și de admitere a

acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că, nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, fapt pentru care le consideră

ca fiind ilegale și neîntemeiate.

Mai mult, recurenta a invocat că, la emiterea deciziei recurate, instanța de apel a

încălcat normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurenta că, instanța de apel nu a constatat și elucidat toate

ircumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului, or, acțiunea înaintată

de către pîrîta/reclamantă este neîntemeiată.

5

Conform art. 434 al. (1) CPC al RM, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei se conchide că, copia decizie contestate cu recurs a fost

expediată participanților pe dosar la 13 iunie 2016, iar cererea de recurs a fost declarată la

11 iulie 2016. Astfel, prin prisma art. 434 al. (1) CPC al RM, completul Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 al. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3

judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs

intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o

lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va

decide în lipsa acesteia.

La data de 22 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților pe dosar, cererea de recurs declarată de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, cu înștiințarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinței.

La 14 august 2016, ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Alina Corja" și ÎI "Corja Gheorghe" au

depus referința la cererea de recurs, prin care au solcitat respingerea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Ulterior la 14 septembrie 2016, ÎI "Tipar and Si" și SRL "Tipodava", au depus

referința la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea

deciziei instanței de apel.

Tot la 14 septembrie 2016, a depus referința la cererea de recurs și Mîndru Tatiana,

prin care la fel a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un

complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecînd recursul în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul Civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după

ce judecă recursul este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Din materialele cauzei completul Colegiului civil, comercial și de cotencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide cu certitudine că, Tatiana Mîndru la

momentul survenirii cazului asigurat, nașterea copilului, era angajată la locul de muncă de

bază, SRL "Bandaira" și locurile de muncă prin cumul: ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar

and Si", SRL "Tipodava", ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe", în calitate de contabil.

6

La nașterea copilului i s-a stabilit și achitat indemnizația de maternitate de către

pîrîtul S.R.L."Bandaira" numai de la locul de muncă de bază.

Referitor la achitarea indemnizației de maternitate, ținîndu-se cont si de locurile de

muncă prin cumul, SRL "Bandaira " a sesizat Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin scrisoarea din 17.04.2014 nr. 11-03-04-417, Casa Națională de Asigurări Sociale

a informat SRL "Bandaira" că, au verificat problema abordată suplimentar și consideră că

Tatiana Mîndru de comun cu ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI

"Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" a acționat cu rea credință, în vederea dobîndirii unui

cuantum majorat al indemnizației de maternitate și că, indemnizația de maternitate dnei

Mîndru Tatiana urmează să fie calculată numai din venitul asigurat obținut la locul de

muncă de bază S.R.L. "Bandaira" (f.d.9).

Bazîndu-se pe răspunsul dat, SRL "Bandaira" i-a achitat reclamantei indemnizația de

maternitate numai reesind din salariul de la locul de muncă de bază, aducîndu-i la

cunoștință Tatianei Mîndru motivul achitării și răspunsul Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Nefiind de acord cu refuzul pîrîtului anume cu decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale, reclamanta l-a contestat în instanța de contencios administrativ.

De către reclamantă a fost respectată calea prealabilă de soliționare a litigiului,

cererea de chemare în judecată a fost depusă în termenii legali.

Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanță în ordinea legii

contenciosului administrativ, prin hotărărea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27

octombrie 2016, s-a admis parțial acțiunea înaintată, s-a declarat ilegal refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 01/04-417 din 17.04.2014. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să adopte decizia privind calucarea și achitarea Tatianei Mîndru a

indemnizației pentru concediul de maternitate, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv

cel obținut din activitatea prin cumul, obținut în perioada premărgătoare survenirii cazului

asigurat. S-a obligat SRL "Bandaira" să achite Tatianei Mîndru indemnizația pentru

concediul de maternitate parțial neplătit, reieșind din venitul total asigurat, inclusiv cel

obținut din activitatea prin cumul.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale și SRL "Bandaira" în beneficiul

Tatianei Mîndru cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de a cîte 1500 (una mie

cinci sute) lei de la fiecare.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională a Casei Naționale de Asigurări Sociale către Mîndru

Tatiana, SRL "Bandaira", ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", SRL "Tipodava", ÎI

"Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe" privind declararea nulității absolute a ordinelor de

angajare, a contractelor de muncă si declararea nulă ca fiind fictiv a salariului obținut, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, s-a respins apelul declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale iar hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

7

Studiind situația de fapt din prezenta speță, în raport cu probele anexate la dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

consideră oportun de a menționa prevederile art. 1, al. (2) Legea contenciosului

administrativ, potrivit căreia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins

și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În conformitate cu art. 2 și art. 3 al Legii contenciosului administrativ, obiect al

acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actul administrativ cu caracter normativ

sau individual, contractul administrativ, nesoluționarea în termenul legal al unei cereri

referitoare la un drept recunoscut de lege.

În conformitate cu art. 14, al. (1), Legea contenciosului administrativ, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ

va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de

la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea

nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 16, al. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit

nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv

și repararea pagubei cauzate.

Iar în conformitate cu art. 17, al. (1), lit. a.) Legea contenciosului administrativ,

cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului

pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Iar în conformitate cu art. 25, al. (1), lit. a), lit. b) și lit. c) al Legii contenciosului

administrativ, judecînd acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din

următoarele hotărîri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea

termenului de prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul

administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să

elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care

le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru

întîrzierea executării hotărîrii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică

suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

Potrivit art. 267 al. (6) Codul Muncii, salariații angajați prin cumul beneficiază de

aceleași drepturi și garanții ca și ceilalți salariați din unitatea respectivă.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, instanța de recurs reține că, conform extrasului

din cont al reclamantei, anexat la materialele cauzei, se conchide că aceasta a achitat

8

contribuții de asigurări sociale în strictă conformitate cu Legea bugetului asigurărilor

sociale de stat, din salariile primite de la locurile de muncă prin cumul, or, potrivit

prevederilor art. 7, al. (1) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară

de muncă și alte prestații de asigurări sociale, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări

sociale o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice

premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate

contribuțiile individuale de asigurări sociale. Baza de calcul nu poate depăși suma de 5

salarii medii lunare pentru economie prognozate pe anul respectiv.

Iar potrivit art. 18 al. (1) și al. (6) al Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale susmenționate, asiguratul care se

află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate

unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea

copilului de la data acordării concediului și pînă la vîrsta de 3 ani a copilului. În cazul în

care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului diferă de la o unitate la alta,

indemnizația se stabilește începînd de la data ultimei acordări a concediului. Începînd cu

anul 2010, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din

baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puțin de 300 lei pentru fiecare copil.

În conformitate cu titlu II, pct. 23 a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova din

03.02.2005, nr. 108 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile stabilite (în

vigoare la momentul survenirii riscului asigurat din speță), modul de calcul și de plată a

indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări

sociale - baza de calcul a indemnizațiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în

ultimele 6 calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au

fost calculate contribuțiile de asigurări sociale.

Prin urmare, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, conchide că, în cazul în care persoana desfășoară activități în

mai multe entități și în fiecare este asigurată, conform legislației, indemnizația se

calculează în funcție de venitul total asigurat. Venitul figurat se va confirma prin certificate

eliberate de fiecare din entități în care își desfășoară activitatea salariatul.

Astfel, din materialele cauzei se constată cu certitudine că, la momentul survenirii

cazului asigurat reclamanta activa la SRL "Bandaira", ca loc de muncă de bază și la

locurile de muncă prin cumul ÎI "Volînschii Valerii", ÎI "Tipar and Si", S.R.L. "Tipodava",

ÎI "Alina Corja", ÎI "Corja Gheorghe , venitul mediu lunar realizat fiind în aceste entități.

În toate locurile de muncă reclamanta a achitat contribuțiile individuale de asigurări

sociale.

Prin prisma celor menționate, instanța de recurs la cazul din speță nu poate reține ca

fiind întemeiat argumentul recurentului privitor la caracterul fictiv al activității intimatei

prin cumul, or, Casa Națională de Asigurări Sociale ilegal i-a refuzat reclamantei /intimate

Mîndru Tatiana, achitarea indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă conform

muncii prestate prin cumul.

9

Mai mult, afirmațiile recurentului precum că reclamanta era în imposibilitate de a

activa concomitent în toate entitățile susmenționate, Colegiul le apreciază ca fiind critice și

pur declarative, or, activitatea și funcția de contabil-șef prestată prin cumul la toate locurile

de muncă, de către Mîndru Tatiana a avut loc în timpul liber. (f.d. 72.77, 84, 140, 172).

Totodată, desfășurarea activității de contabil-șef, conform materialelor cauzei este

probată și prin prisma art. 118 CPC, fiind anexate contractele de prestări servicii, tabelele

de pontaj, toate actele necesare la angajarea la lucru, ordine de concedii, extrase din

conturi, extrase din cartea de salarii etc, iar toate acestea, repetat vin în contradicția celor

menționate de către recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la activitatea

fictivă a reclamantei/intimate.

În această ordine de idei, analizînd în ansamblu probele prezenate, luînd în

considerație faptul achitării de către reclamantă a contribuțiilor individuale de asigurări

sociale și de la locurile de muncă prin cumul, instanța ajunge la concluzia că refuzul

recurentului Casa Națională de Asigurări Sociale de a include în calcul indemnizația de

maternitate salariul primit de la locurile de muncă prin cumul este ilegal, or, acțiunea

reconvențională înaintată și susținută de recurent, la caz, este neîntemeiată și bazată pe

probe pur-decalarative în acest sens, nefiind justificată și prin prisma normelor legale.

Mai mult de cît atît, în susținerea poziției sale, Completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ ala Curții Supreme de Justiție, conchide că Casa Națională

de Asigurări Sociale, în argumentarea poziției sale nu a prezentat probe ce ar confirma

faptul că Mîndru Tatiana nu a activat la entitățile sus-enunțate, or, contractele de muncă au

fost încheiate prin manifestarea de libera voință a ambelor părți iar anumite refuzuri în

eliberarea salariului de către angajatori pe motivul că Mîndru Tatiana nu a activat și nu și-a

îndeplinit obligațiile contractuale, nu au fost înaintate în acest sens.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, reține că actul juridic se va recunoaște ca fiind fictiv prin prisma art.

221 Codul Civil, numai în cazul în care ambele părți nu au intenția de a-l executa. În cazul

executării actului juridic numai de către o persoană, aceasta nu poate invoca nulitatea

acestuia, considerîndu-l fictiv, dar urmează să solicite rezilierea acestuia pentru

neexecutarea obligațiilor constractuale. Prin urmare, în cazul din speță nimeni dintre

angajatorii vizați nu au intervenit și nu a invocat faptul că contractele de muncă nu au fost

executate în modul corespunzător, or, potrivit art. 84 Codul Muncii, nerespectarea oricărei

din condițiile stabilite de prezentul cod, pentru încheierea contractului individual de

muncă, atrage nulitatea acestuia.

Astfel, avînd în vedere cele menționate raportate la circumstanțele pricinii,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, consideră că atît instanța de fond cît și instanța de apel, prin soluția emisă corect a

ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor formulate de către recurentul Casa Națională

de Asigurări Sociale în cererea de recurs, or, cele relatate în ansamblu atestă faptul că,

ultima nu a prezentat probe pertinente ce ar argumenta soluția admiterii recursului, casarea

deciziilor instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri de

10

respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale.

Mai mult, instanța de recurs conchide că soluția emisă de către instanța de apel este

justă și întemeiată, avînd la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost data o

apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de Casa Națională de Asigurări Sociale

în cererea de recurs înaintată, în susținerea poziției sale, sunt pur declarative și fără un

suport legal și probatoriu, or, în conformitate cu art 118 al. (1) CPC, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale

dacă legea nu dispune altfel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, soluția adusă de către

instanța de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale și de a menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de către Mîndru Tatiana împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Societatea cu Răspundere Limitată „Bandaria” cu privire

la contestarea actului administrativ și cererea reconvențională depusă de către Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva Tatianei Mîndru, Societatea cu Răspundere

Limitată „Bandaira”, Întreprinderea Individuală „Volînschii Valerii”, Întreprinderea

Individuală „Tipar and Si”, Societatea cu Răspundere Limitată „Tipodava”, Întreprinderea

Individuală „Alina Corja”, Întreprinderea Individuală „Corja Gheorghe”, cu privire la

declararea nulității absolute a ordinelor de angajare, a contractelor de muncă și declararea

nulă, ca fiind fictiv a salariului obținut.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte ședinței Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

11