3ra-1358/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V.Stratan dosarul nr. 3ra-1358/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţă ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acţiuni” Reclamservice”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acţiuni „Reclamservice” către Biroul Vamal Chişinău, privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Reclamservice”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 20 februarie 2012, SA „Reclamservice” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că la 25 noiembrie 2011 Biroul Vamal Chişinău a emis Actul de audit postvămuire nr. 18, prin care a recalculat şi a dispus încasarea drepturilor de import şi penalităţi pentru mărfuri importate de către societate în perioada anilor 2007-2011, în sumă de 203304,31 lei, pe motiv precum că ar fi fost stabilită aplicarea unor subpoziţii tarifare altele decât ar fi fost necesar. Susţine că nu este de acord cu decizia autorităţii vamale, considerând-o ilegală, neargumentată şi neîntemeiată, deoarece concluziile din Act nu sunt bazate pe fapte probate documentar, ci doar pe presupuneri.

Menţionează că având ca bază un document care se referă la o singură operaţiune vamală, se face concluzia generalizatoare precum că multe alte operaţiuni vamale, care au avut ca obiect altă marfa şi alţi furnizori, ar cădea sub incidenţa acelui unic document. Solicită reclamantul anularea integrală a Actului de audit postvămuire nr. 18 din 25 noiembrie 2011 emis de către Biroul Vamal Chişinău şi obligarea pârâtului de a-i restitui suma de 203304,31 lei încasată în baza actului contestat.

La 08 iunie 2012 SA „Reclamservice” a depus completări la cererea de chemare în judecată, solicitând anularea integrală a Actului de audit postvămuire nr. 18 din 25 noiembrie 2011 şi Actelor Constatatorii nr. 385, 387 şi nr. 388 din 28 noiembrie 2011, emise de către Biroul Vamal Chişinău şi obligarea pârâtului de a-i restitui suma de 203304,31 lei încasată în baza Actelor Constatatorii nr. 385, 387 şi nr. 388 din 28 noiembrie 2011, astfel indicând că concluziile din actele nominalizate nu sunt bazate pe fapte probate documentar, ci doar pe presupuneri.

La 15 octombrie 2012 SA „Reclamservice” a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat anularea în tot a Actului de audit postvămuire nr. 18 din 25 noiembrie 2011 şi a Actelor Constatatorii: nr. 386 din 28 noiembrie 2011, prin care Biroul Vamal Chişinău conform DV nr. 3019124109 din 25 decembrie 2007 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 18688,22 lei, inclusiv plata de bază - 11662,93 lei şi penalităţi - 7025,29, conform DV nr. 3019115119 din 23 iulie 2008 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 3215,67 lei, inclusiv plata de bază - 2169,17 lei şi penalităţi - 1046,50 lei, prin care Biroul Vamal Chişinău conform Actului constatator nr. 386 a calculat suma totală a drepturilor de import/export spre încasare de 21903,89lei, inclusiv plata de bază - 13832,10 lei şi penalităţi - 8071,79, nr. 387 din 28 noiembrie 2011 prin care Biroul Vamal Chişinău conform DV nr. 301911442 din 04 februarie 2008 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 46393,15 lei, inclusiv plata de bază - 29375,02 lei, penalităţi - 17018,13 lei, conform DV nr. 3019112595 din 20 iunie 2008 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 48835,77, inclusiv plata de bază - 32530,07 lei şi penalităţi - 16305,70 lei, conform DV nr. 301917255 din 06 mai 2010 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 20765,20,

inclusiv plata de bază - 18118,14 lei şi penalităţi - 2647,06 lei, prin care Biroul Vamal Chişinău conform Actului constatator nr. 387 a calculat suma totală a drepturilor de import/export spre încasare de115994,12 lei, inclusiv plata de bază -80023,23 lei şi penalităţi - 35970,89 lei; nr. 388 din 28 noiembrie 2011 prin care Biroul Vamal Chişinău conform DV nr. 30301133 din 16 ianuarie 2009 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 27990,76 lei, inclusiv plata de bază - 19760,15 lei şi penalităţi - 7530,61, conform DV nr. 303014155 din 30 aprilie 2009 a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare de 38115,54 lei, inclusiv plata de bază - 28903,87 lei şi penalităţi - 9211,67 lei, prin care Biroul Vamal Chişinău conform Actului constatator nr. 388 a calculat suma totală a drepturilor de import/export spre încasare de 65406,30 lei, inclusiv plata de bază - 48664,02 lei şi penalităţi - 16742,28 lei, iar în total conform Actelor constatatorii nr. 386, 387 şi nr. 388 din 28 noiembrie 2011 Biroul Vamal Chişinău a calculat suma drepturilor de import/export spre încasare a sumei totale de 203304,31 lei, ce include plata de - 142519,35 lei şi penalităţi - 60784,96 lei care a fost ridicată în mod incontestabil şi ilegal de către pârât şi restituirea SA „Reclamservice” a sumei totale de 203304,31 lei,

ce include plata de bază - 142519,35 lei şi penalităţi - 60784,96 lei, ridicată în mod ilegal de către pârât în temeiul Actelor constatatorii nr. 386, 387 şi nr. 388 din 28 noiembrie 2011, emise de către Biroul Vamal Chişinău.

Afirmă că modificările efectuate de către Biroul Vamal Chişinău au fost justificate în temeiul raportului de expertiză tehnică nr. 64/10 din 23 august 2010 efectuată asupra mărfii importate de reclamant prin Invoice nr. 749451255 din 30 iunie 2010. Astfel, Biroul Vamal Chişinău a solicitat ca marfa să fie declarată la codul - 392190900 „plăci, folii, benzi şi lame imprimate sau prelucrate din material plastic", taxa vamală pentru acest cod, conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII, constituind 6.5 % şi taxa ecologică 1,5 %. Reclamantul a mai invocat că a efectuat 3 (trei) expertize, Raport de expertiză a Camerei de Comerţ şi Industrie din Moldova din 15 ianuarie 2009 privind verificarea codului tarifar la marfa importată la 02 decembrie 2008, Raport al Centrului de expertiză a mărfurilor ş testării tehnice din 07 mai 2010 privind verificarea codului tarifar la marfa importată la începutul anului 2010, Raport de expertiză a Companiei internaţionale SGS Moldova din 30 septembrie 2010 privind verificarea codului tarifar la marfa importată la 30 iunie 2010 prin care s-a confirmat că poziţia tarifară declarată de declarant la mărfurile importante în perioada 2007 - iulie 2010 este corectă, şi că marfa se atribuie la poziţia tarifară 590310900 „ţesături stratificate de material plastic cu policlorură de vinii" care nu prevăd achitarea taxei vamale.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 a fost scoasă de pe rol pretenţia SA „Reclamservice” împotriva Biroului Vamal Chişinău privind obligarea ultimului de a-i restitui suma de 203304,31 lei, pe motiv că reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, explicat SA „Reclamservice” că trebuie să solicite Biroului Vamal Chişinău printr-o cerere prealabilă restituirea sumei de 203304,31 lei şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru încasarea sumelor solicitate şi explicat SA „Reclamservice” că după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 au fost restituite cererile de completare a cererii de chemare în judecată depuse la 08 iunie 2012 şi 15 octombrie 2012 de către SA „Reclamservice” împotriva Biroului Vamal Chişinău şi remise societăţii încheierea în cauză şi cererile de completare a cererii de chemare în judecată depuse la 08 iunie 2012 şi 15 octombrie 2012. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 a fost încetat procesul cu privire la pretenţia ce ţine de declararea ilegală şi anularea actului de audit post vămuire nr. 18 din 25 noiembrie 2011 despre recalcularea şi încasarea drepturilor de import în sumă de 203304,31 lei şi menţionat că nu se admite o nouă adresare în judecată a societăţii cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2013 a fost admis recursul declarat de către SA „Reclamservice”, casată integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 prin care a fost scoasă de pe rol pretenţia SA „Reclamservice” cu privire la obligarea restituirii sumei de 203304,31 lei, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, prin care au fost restituite cererile de completare a cererii de chemare în judecată şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 prin care a fost încetat procesul la pretenţia SA „Reclamservice” cu privire la anularea actului de audit post vămuire şi încasarea drepturilor de import în sumă de 203304,31 lei şi remisă pricina la rejudecare la Judecătoria Botanica mun.Chişinău.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 05 noiembrie 2012 a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 05 noiembrie 2013, a fost declarată cerere de apel de către SA „Reclamservice”, care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către SA „Reclamservice” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 05 noiembrie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, conform pct.59-63 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140/02 noiembrie 2005, Biroul Vamal are dreptul să verifice corectitudinea declarării în vamă, clasificării tarifare a mărfurilor importate şi achitărilor drepturilor de import, pentru tranzacţiile economice externe încheiate de către SA „Reclamservice” pînă la introducerea la 16 mai 2008 a modificărilor în Codul Vamal la capitolul „declararea”.

Totodată s-a menţionat că prima instanţă corect a reţinut ca justificată intervenţia organului vamal, la solicitarea căruia de către Organismul de Certificare a Produselor „Inspecţie-Calitate-Certificare” a fost efectuat raportul de expertiză tehnică nr.64/10din 23 august 2010, prin care s-a stabilit eroarea de cod comisă, fiind stabilit codul corect al mărfurilor importate :392190900 „plăci, folii, benzi şi lame imprimate sau prelucrate din material plastic”-taxa vamală pentru acest cod conform Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 constituind 6,5% şi taxa ecologică 1,5%. Astfel, în urma analizării fluxurilor de mărfuri importate de SA „Reclamservice” s-au constatat cazuri de clasificare tarifară eronată, reclamantul expunînd la risc cota de taxare prin atribuirea codului tarifar greşit în scopul defavorizării statului, circumstanţele date fiind reflectate în Actul de audit potvămuire.

Remarcă instanţa de apel că din luna august 2010 reclamantul plasează acelaşi tip de marfă ( confirmat prin mostrele prezentate cu aceleaşi caracteristici şi aceiaşi exportatori) la codul tarifar 392190900, conformîndu-se prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi cerinţelor Biroului Vamal. La 28 august 2014 SA „Reclamservice”, a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţa de fond nu a combătut concluziile din expertiza prezentată de ei la vămuirea mărfurilor.

Totodată afirmă că ei nu au determinat la discreţia lor codul tarifar dar au acceptat acele coduri care se stabileau prin actele de expertiză, verificate de brokerul vamal şi care erau acceptate de organul vamal. Consideră că toate actele contestate sunt ilegale ca emise cu încălcarea prevederilor legale. La 18 septembrie 2014 Biroul Vamal Chişinău prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, invocînd dezacordul cu recursul declarat de SA „Reclamservice”, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Reclamservice”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SA „Reclamservice”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Reclamservice” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Reclamservice”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru