2rc-604/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-604/14 Judecător: M.Guzun Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA, în cauza privind derularea procesului de insolvabilitate a SRL „Ihtus-Grup”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014, prin care a fost admisă parţial contestaţia, CONSTATĂ: CA „Auto-Siguranţa” SA s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de SRL „Ihtus- Grup”.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2013, s-a admis spre examinare cererea introductivă şi a fost stabilită perioada de observaţie asupra activităţii debitorului SRL „Ihtus-Grup”, fiind numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Pelin Valentin”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Ihtus-Grup” şi a fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Pelin Valentin”, acesta fiind obligat să notifice creditorii despre înregistrarea cererilor de lichidare a creanşelor în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanţelor pînă la 17.02.2014. La 11.03.2014 de către adminsitratorul insolvabilităţii, Valentin Pelin, a fost întocmit raportul de verificare a creanţelor declarate faţă de SRL „Ihtus-Grup” în baza căruia la data de 13.03.2014 a fost elaborat tabelul definitiv a creanţelor existente faţă de SRL „Ihtus-Grup”.

BC „Victoriabank” SA, la 24.03.2014, a contestat creanţa înaintată de către BC „Eximbank” SA în partea penalităţilor în sumă de 14 068,89 euro, invocînd că calculul penalităţii se prescrie în termen de 6 luni, termen care este vădit depăşit conform calculului estimat de către BC „Eximbank” SA. Totodată, a invocat că potrivit pct. 6.2 a contractului de credit Nr. 2301 din 15.06.2007, încheiat între SRL „Ihtus-Grup” şi BC „Eximbank” SA, de către bancă s-a aplicat o clauză penală în mărime de 0,5 % din suma restantă spre achitare, pentru fiecare zi de întârziere, iar practica bancară uzuală, prevede aplicarea unor penalităţi în proporţie de 0,1% din suma datorată, motiv din care consideră că instanţa de judecată ar putea reduce penalitatea aplicată de către BC „Eximbank” SA de la 0,5% la 0,1%, în baza art. 630 CC RM.

1 Astfel, solicită să fie respinsă cererea de admitere a creanţelor înaintate de către BC „Eximbank” SA în partea penalităţilor în sumă de 14 068,89 euro. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014, a fost admisă parţial contestaţia depusă de BC „Victoriabank” SA, fiind dispusă respingerea cererii de admitere a creanţelor înaintate de BC „Eximbank” SA în partea penalităţilor în sumă de 14 068,89 euro. În motivarea încheierii, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile art. 143 alin. (4) şi 144 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, art. 268 lit. a), 624 alin. (1) şi 630 alin. (1) CC, menţionînd că perioada pentru care poate fi calculată penalitatea nu poate depăşi 6 luni, adică 180 zile, iar BC „Eximbank” SA a calculat debitorului SRL „Ihtus-Grup” penalitatea pentru o perioadă mai mare decît 180 zile.

Totodată, a considerat necesar de a reduce clauza penală, din motiv că aflarea debitorului SRL „Ihtus-Grup” în proces de insolvabilitate, constituie o circumstanţă care permite reducerea clauzei penale. Referitor la omiterea termenul de depunere a contestaţiei, a statuat că acesta nu este omis, din motiv că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost stabilită şedinţa de validare a creanţelor pentru data de 13.03.2014, însă, dat fiind faptul că la această data administratorul nu a prezentat tabelului definitiv, şedinţa de validare a creanţelor a fost fixată pe data de 29.05.2014, iar contestaţia creanţelor creditorului BC „Eximbank” SA a fost depusă de BC „Victoriabank” SA la 24.03.2014, adică a fost depusă în termen.

Considerînd ilegală încheierea instanţei de insolvabilitate, la 13.06.2014, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea integrală a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014 şi respingerea contestaţiei BC „Victoriabank” SA ca tardivă şi neîntemeiată. În motivarea recursului, recurentul a invocat tardivitatea depunerii contestaţiei, deoarece prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16.01.2014, s-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor şi prima adunare de raportare pe data de 13.03.2014, iar intimatul urma să depună contestaţia pînă la 10.03.2014.

Ce ţine de calcul penalităţii în sumă de 17 119,01 euro, recurentul a menţionat că a fost calculată în temeiul pct.6.2 din Contractul de credit nr.2301 din 15.06.2007 încheiat între Bancă şi debitor, conform căruia în cazul rezilierii anticipate a contractului din motivul nerespectării de debitor a clauzelor contractuale, debitorul este obligat să achite clauza penală în mărime de 0,5% din sumele datorate pentru fiecare zi de întîrziere. Contractul de credit a fost reziliat la 23.12.2010. Astfel, indică că clauza penală a fost calculată din toate sumele datorate de debitor şi anume sold (16 945,12 Euro), dobînda ordinară (1 793,02 Euro), dobînda majorată (1 507,68 Euro), comision de acordare (102,21 Euro), penalitate la dobînda calculată conform pct. 2.5 din Contract (1 635,89 Euro), în total 21 983,92 euro.

Clauza contractuală în a cărui temei a fost calculată clauza penală este în vigoare, iar intimatul sau debitorul nu au solicitat anularea acesteia. Susţine că potrivit art. 144 din Legea insolvabilităţii, instanţa admite contestaţia dacă la examinarea acesteia se constată existenţa unui litigiu de drept, însă micşorarea penalităţii în temeiul art. 630 CC poate fi privită ca constatarea unui litigiu de drept. 2 Mai indică recurentul că nu sunt careva circumstanţe excepţionale care ar servi la reducerea penalităţilor, concluzia instanţei că aflarea debitorului în proces de insolvabilitate constituie o astfel de circumstanţă este neîntemeiată. Procesul de insolvabilitate este minuţios reglementat de Legea insolvabilităţii, care nu prevede posibilitatea micşorării penalităţilor din motivul că acestea sunt disproporţionat de mari.

La reducerea penalităţilor instanţa urma să ţină cont şi de interesele patrimoniale ale creditorului, or ultima achitare a debitorul aferentă contractului de credit a fost în martie 2010, iar din decembrie 2010 debitorului nu i se calcula careva dobînzi. Astfel, Banca în decurs a patru ani a suportat un prejudiciu net superior penalităţii calculate. La 22.09.2014, BC „Victoriabank” SA a depus referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi pasibil de a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituid pricina spre rejudecare. Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei de insolvabilitate prin care a fost admisă parţial contestaţia depusă de BC „Victoriabank” SA, fiind dispusă respingerea cererii de admitere a creanţelor înaintate de BC „Eximbank” SA în partea penalităţilor în sumă de 14 068,89 euro.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea recurată este ilegală, pornind de la următoarele. Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. Recurentul a invocat atît tardivitatea înaintării contestaţiei, cît şi netemeinicia ei. Referitor la argumentul privind tardivitatea înaintării contestaţiei de către BC „Victoriabank” SA, Colegiul reţine următoarele. Potrivit art. 144 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv.

Contestaţiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate. După cum atestă actele cauzei, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16.01.2014, prin care s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „htus- Grup”, a fost stabilită şedinţa de validare a creanţelor la 13.03.2014 (f.d. 8). În şedinţa instanţei de insolvabilitate din 13.03.2014, administratorul insolvabilităţii a solicitat amînarea şedinţei de validare a creanţelor, din motivul 3 necesităţii înaintării de către organul fiscal a cererii de admitere a creanţelor, aceasta fiind amînată de către instanţă pentru 26.03.2014 (f.d. 24). Administratorul insolvabilităţii a depus în adresa instanţei tabelul creanţelor la 26.03.2014 (f.d.

25), şedinţa de validare fiind amînată pentru 21.05.2014, iar ulterior, în legătură cu aflarea judecătorului în concediu medical, pentru 29.05.2014. BC „Victoriabank” SA a depus contestaţia privind creanţele creditorului BC „Eximbank” SA la 24.03.2014 (f.d. 20). Prin urmare, Colegiul conchide, prin prisma art. 144 alin. (2) al Legii insolvabilităţii, că contestaţia a fost depusă în termen, or, legea imperativ stabileşte termenul de cel puţin 3 zile pînă la data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv, şedinţă care în final a avut loc la 29.05.2014. În conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Conform art. 141 alin. (1) şi (3) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art.19. La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii. Conform art. 142 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale.

Potrivit art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv. (3) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. (4) Dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată.

În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte. Creanţele faţă de care au fost admise contestaţiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condiţiile stabilite la art.152. 4 (6) Dacă o creanţă este contestată de unul dintre creditori, creditorul a cărui creanţă se contestă poate aduce dovezi şi îşi poate exercita alte drepturi pentru a contracara contestaţiile. Dacă creanţa este întemeiată pe un titlu executoriu sau pe o hotărîre judecătorească, sau pe o hotărîre arbitrală definitivă, sarcina probei contrare aparţine contestatarilor.

(9) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare. Astfel, la înaintarea cererii de admitere a creanţei, creditorul-recurent a anexat documentele justificative din care izvorăşte aceasta, conformîndu-se astfel prevederilor art. 141 alin. (3) al Legii insolvabilităţii.

În conformitate cu prevederile art. 142 alin. (7) din Legea insolvabilităţii, o creanţă se înscrie în tabel ţinîndu-se cont atît de suma datorată efectiv, cît şi de dobînda corespunzătoare sau de penalitatea, sau de orice alt accesoriu calculat pînă la data deschiderii procedurii, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar. La examinarea contestaţiei, instanţa de insolvabilitate a neglijat aceste prevederi legale, bazînduşi concluziile exclusiv pe argumentele contestatarului. La caz, instanţa a statuat că perioada pentru care poate fi calculată penalitatea nu poate depăşi 6 luni, adică 180 zile, iar BC „Eximbank” SA a calculat debitorului SRL „Ihtus-Grup” penalitatea pentru o perioadă mai mare decît 180 zile.

Totodată, a considerat necesar de a reduce clauza penală, din motiv că aflarea debitorului SRL „Ihtus-Grup” în proces de insolvabilitate, constituie o circumstanţă care permite reducerea clauzei penale. În acest sens, Colegiul constată că creanţa contestată are la bază contractul de credit nr. 2301 din 15.06.2007, încheiat între BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA şi SRL „Ihtus-Grup”, iar mărimea penalităţii a fost calculată în conformitate cu clauzele acestui contract. Prin urmare, toate litigiile ce rezultă din acest contract, urmează a fi soluţionate pe cale judiciară în procedură contencioasă. Or, instanţa de insolvabilitate nu este în drept să decidă asupra micşorării penalităţii în cadrul examinării contestaţiei, deoarece dreptul de a solicita reducerea penalităţii, în temeiul art. 630 CC, aparţine exclusiv părţilor contractante, iar contestatarul BC „Victoriabank” SA nu are o asemenea calitate.

În acelaşi timp, Colegiul apreciază critic concluzia instanţei precum că aflarea debitorului SRL „Ihtus-Grup” în proces de insolvabilitate, constituie o circumstanţă care permite reducerea clauzei penale. Urmare a celor constatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va dispune admiterea recursului declarat, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecarea contestaţiei depuse de BC „Victoriabank” SA. La rejudecarea contestaţiei, instanţa urmează să ţină cont de cele indicate în prezenta decizie, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importantă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si 5 obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată.

Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. b) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014 şi cauza se remite la Curtea de Apel Chişinău pentru rejudecarea contestaţiei depuse de BC „Victoriabank” SA Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Svaetoslav Moldovan Iuliana Oprea 6