2rh-364/14 — Anularea actelor juridice, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

prima instanţă: E. Sanduţa dosarul nr. 2rh-364/14 instanţa de apel: D. Manole, B. Bîrca, E. Fistican instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Întovărăşirea pomilegumicolă „Roada Nouă”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întovărășirii pomilegumicole „Roada Nouă” împotriva Consiliului sătesc Coșernița, Valentinei Cazac și Oficiului cadastral teritorial Criuleni, intervenienți accesorii Anatolie Cazac și Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni cu privire la anularea actelor juridice și obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate şi la cererea reconvențională a Consiliului sătesc Coșernița și Primăriei satului Coșernița împotriva Întovărășirii pomicole „Roada Nouă”, intervenient accesoriu Oficiul cadastral teritorial Criuleni cu privire la recunoașterea pierderii dreptului de folosință asupra terenului, recunoașterea ca cumpărători de bună-credință și recunoaşterea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de pământ ca legală, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiţie din 15 octombrie 2014, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Întovărășirea pomilegumicolă „Roada Nouă”, c o n s t a t ă: La 23 mai 2007,

Întovărăşirea pomicolă a organelor de drept „Roada Nouă” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Coșernița, Valentinei Cazac și OCT Criuleni cu privire la anularea actelor juridice și obligarea radierii înscrisului din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin decizia Comitetului executiv al sovietului raional Criuleni al deputaților norodnici nr. 6.13.3 din 19 mai 1988, sovhozului Boșcana, pentru Secția raională a afacerilor interne Criuleni s-a atribuit în folosință, fără termen și fără plată, un lot de pământ cu suprafața de 2,5 ha.

Menţionează că prin decizia Comitetului executiv al sovietului raional Criuleni al deputaților norodnici nr. 7.8 din 16 iunie 1988 a fost înregistrat Statutul ÎP „Urojai”, aprobat prin decizia comună a adunării colectivelor lucrătorilor Judecătoriei Criuleni, Serviciului de consultație juridică, procuraturii şi ai Secției raionale a afacerilor interne Criuleni din 24 aprilie 1988. Susţine că toate acestea au finalizat cu înfiinţarea unei societăţi a grădinarilor cu denumirea „Urojai”, fiind perfectat Actul de stat pentru dreptul de folosire a pământului, care a fost înscris în Registrul Actelor de Stat pentru dreptul de folosire a pământului cu nr. 142, cu întocmirea planului folosirii acestuia din urmă şi indicarea adiacenților.

Afirmă că recent a aflat că din anumite considerente, la 30 mai 1997, Primăria satului Coșernița, fără acordul ÎP „Urojai” şi în mod abuziv, a atribuit lui Anatolie Cazacu în arendă funciară o porţiune din terenul menţionat cu suprafaţa de 0,5 ha, pe un termen de 99 ani, fiind încheiat contractul de arendă funciară nr. 4. Invocă că la 23 martie 1999, Anatolie Cazacu a depus la Primăria s. Coşerniţa o cerere, prin care a solicitat anularea contractului de arendă funciară menţionat, iar Primăria s. Coşerniţa, prin dispoziția nr. 9 din 24 martie 1999, a anulat contractul de arendă funciară nr. 4 din 30 mai 1997 şi iarăşi, neluând în consideraţie interesele legitime ale ÎP „Urojai” şi ale membrilor săi, a retras această porțiune de teren în rezerva primăriei ca urmare a rezilierii contractului de arendă.

Mai invocă că prin decizia Comisiei funciare a Primăriei s. Coşerniţa nr. 1 din 10 februarie 1999, terenul în litigiu a fost atribuit în proprietate Valentinei Cazac, iar la 19 august 2003, a fost întocmit titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 3124100112, care ulterior la 17 ianuarie 2006 a fost înregistrat la OCT Criuleni. Menţionează că drept urmare a acestor acțiuni, la 05 decembrie 2006, reclamanta s-a adresat la Consiliul sătesc Coșernița cu o cerere prealabilă privind explicarea faptelor şi anularea actelor menționate, însă Consiliul sătesc Coșernița, prin decizia nr. 2/6 din 23 martie 2007, a respins cererea prealabilă.

Consideră că decizia Comisiei funciare a Primăriei satului Coșernița nr. 1 din 10 februarie 1999, care a servit drept temei pentru eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, a fost adoptată cu încălcarea legislației în vigoare şi este neîntemeiată, deoarece terenul cu suprafața de 2,5 ha, în care este inclusă şi porțiunea de teren cu suprafaţa de 0,5 ha, a fost atribuită în folosință ÎP „Urojai” (în prezent ÎP „Roada Nouă”) pe un termen nelimitat, iar Consiliul sătesc Coșernița nu a fost în drept să acorde în arendă această porţiune de teren pe motiv că aceasta era deja acordată în folosinţă pe un termen nelimitat din anul 1988. Susţine că conform legislației în vigoare, acest teren nicidecum nu poate fi considerat rezervă a Primăriei satului Coșernița, deoarece el se află în gestiunea întovărășirii pomicole.

Prin urmare, solicită anularea dispoziției Primăriei s. Coșernița nr. 8 din 25 martie 1996, anularea deciziei Comisiei funciare a Primăriei s. Coșernița nr. 1 din 10 februarie 1999 privind atribuirea terenurilor din rezerva primăriei în proprietate privată persoanelor, care nu au cote de teren echivalent, conform modificărilor în Codul funciar, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 3124100112 din 19 august 2003, eliberat pe numele Valentinei Cazac, obligarea OCT Criuleni de a radia înscrisul privind dreptul de proprietate al Valentinei Cazac din Registrul bunurilor imobile şi repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată. La 02 august 2007, Consiliul sătesc Coșernița a depus o cerere reconvențională împotriva ÎP „Roada Nouă”, intervenienți accesorii Anatolie Cazac şi Valentina Cazac cu privire la recunoașterea pierderii dreptului de folosință asupra terenului.

În motivarea acţiunii reconvenționale pârâtul a indicat că în baza cererii depusă de către ÎP „Urojai”, în prezent ÎP „Roada Nouă”, prin dispoziția primarului s. Coşerniţa nr. 08 din 25 martie 1996, a fost retras terenul de pământ cu suprafața de 0,5 ha de la ÎP „Urojai” din motivul neprelucrării şi neachitării impozitului funciar din anul 1991 pînă în prezent. Menţionează că în legătură cu faptul că din anul 1988 terenul respectiv nu a fost prelucrat de către ÎP „Urojai”, în prezent ÎP „Roada Nouă”, la 30 mai 1997, acest teren a fost transmis în arendă lui Anatolie Cazac, iar în anul 1999, acest teren a fost privatizat de către Valentina Cazac. Susține că prin certificatul Serviciului relații funciare şi cadastru al Consiliului raional Criuleni din 04 iunie 2006 se adeverește faptul că în perioada 01 ianuarie 1997-01 noiembrie 2006, ÎP „Roada Nouă” a deținut lotul de pământ cu suprafaţa de 2,0 ha.

De asemenea, prin adeverința Primăriei s. Coșernița din 13 iulie 2007 se adeverește că de la 01 ianuarie 1997, ÎP „Roada Nouă” deține în folosință terenul cu suprafața de 2,0 ha din proprietatea terenurilor Primăriei s. Coşerniţa, r-nul Criuleni şi achită impozitul funciar pentru terenul cu suprafața de 2,0 ha. Consideră că ÎP „Roada Nouă” a renunțat benevol la terenul cu suprafața de 0,50 ha în luna martie 1996, nu achită impozitul funciar din anul 1991 pînă în prezent şi a exploatat terenul cu suprafaţa de 0,50 ha cu degradarea solurilor. Afirmă că în perioada anilor 1997-2005, ÎP „Roada Nouă” nu a dorit să privatizeze terenurile aferente şi a renunțat la terenul în litigiu în mod benevol.

Prin urmare, solicită recunoașterea pierderii de către ÎP „Roada Nouă” a dreptului de folosință asupra terenului cu suprafața de 0,5 ha. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2007 acţiunea iniţială a fost admisă şi au fost anulate dispoziția Primăriei s. Coșernița nr. 8 din 25 martie 1996, decizia Comisiei funciare a Primăriei s. Coșernița nr. 1 din 10 februarie 1999 privind atribuirea Valentinei Cazac a terenului din rezerva primăriei cu suprafaţa de 0,5 ha şi titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 3124100112 din 19 august 2003, eliberat pe numele Valentinei Cazac. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Criuleni din 16 noiembrie 2007 a fost încasată de la Valentina Cazac în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2008 a fost admis apelul declarat de către Consiliul s. Coşerniţa şi Valentina Cazac, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, de un alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 04 august 2008 acțiunea inițială a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Acțiunea reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2008 a fost respins apelul declarat de către ÎP „Roadă Nouă” și menținută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2009 a fost admis recursul declarat de către ÎP „Roadă Nouă”, casată decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, de un alt complet de judecată.

La 15 martie 2010, Consiliul sătesc Coșernița, Anatolie Cazac şi Valentina Cazac au depus o cerere reconvențională împotriva ÎP „Roada Nouă”, intervenient accesoriu OCT Criuleni cu privire la recunoașterea pierderii dreptului de folosință asupra terenului, recunoașterea ca cumpărători de bună-credință şi recunoaşterea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de pământ ca legală. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâţii au indicat că conform hotărârii Comitetului executiv al raionului Criuleni din 19 mai 1988, a fost alocat în folosinţă pentru organizarea întovărăşirii pomicole un teren cu suprafaţa de 2,5 ha. Prin procesul-verbal nr. 7 din 16 iunie 1988 al Comitetului executiv al raionului Criuleni a fost înregistrat Statutul ÎP „Urojai” a organelor de drept Criuleni.

Menţionează că ulterior, primarul s. Coşerniţa a avut convorbiri cu preşedintele ÎP „Urojai”, Vasile Brînză privind folosirea corectă a terenului şi ultimul a declarat că terenul de pămînt cu suprafaţa de 0,50 ha urmează a fi retras benevol în folosul Primăriei s. Coşerniţa în legătură cu faptul că nu este prelucrat şi nu sunt achitate impozitele de la înfiinţarea întovărăşirii pînă în anul 1996. Astfel, la 25 martie 1996, primarul satului Coşerniţa a emis dispoziţia de a retrage suprafaţa de teren în mărime de 0,50 ha de la ÎP „Urojai” în rezerva primăriei. Consideră că toate terenurile neprivatizate ale ÎP „Roada Nouă” trec în proprietatea Primăriei s. Coşerniţa, care decide posesia, folosirea şi dispoziţia acestor terenuri, iar întovărăşirea nu are nici un drept asupra acestor terenuri.

Susţin că la 30 mai 1997, terenul în litigiu a fost dat de către Primăria satului Coşerniţa în arendă lui Anatolie Cazac pentru un termen de 99 ani, fiind întocmit contractul de arendă funciară nr. 4, însă la cererea lui Anatolie Cazac, la 24 martie 1999, prin dispoziţia primarului satului Coşerniţa a fost anulat contractul de arendă funciară menţionat, iar terenul a fost retras în rezerva primăriei. Afirmă că Comisia funciară a Primăriei satului Coşerniţa, conform art. 12 din Codul funciar, la 10 februarie 1999, a atribuit terenul din rezerva primăriei cu suprafaţa de 11 ha, inclusiv şi terenul cu suprafaţa de 0,50 ha în proprietate privată la 24 lucrători din sfera bugetară, adică câte 0,46 ha la fiecare.

Invocă că luând în consideraţie faptul că Valentina Cazac a activat în sfera socială a localităţii aproximativ 30 ani, Consiliul sătesc Coşerniţa, prin decizia nr.1 din 10 februarie 1999, a atribuit acesteia în proprietate terenul în litigiu cu suprafaţa de 0,50 ha. Prin urmare, la 19 august 2003, a fost întocmit titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu numărul cadastral 3124100112, care la 17 ianuarie 2006, a fost înregistrat la OCT Criuleni. Mai invocă că în perioada 30 mai 1997 - 17 ianuarie 2006, timp de aproximativ 10 ani, nu au parvenit din partea ÎP „Urojai” careva plângeri, cereri şi obiecţii faţă de primărie, Comisia funciară, Anatolie Cazac şi Valentina Cazac. Consideră că Anatolie Cazac şi Valentina Cazac au devenit posesorii bunului imobil în mod legitim şi sunt cumpărători de bună-credinţă ai terenului cu suprafaţa de 0,50 ha.

Prin urmare, solicită recunoaşterea pierderii de către ÎP „Roada Nouă” a dreptului de folosinţă asupra terenului cu suprafaţa de 0,50 ha, recunoaşterea Valentinei Cazac şi a lui Anatolie Cazac ca cumpărători de bună-credinţă şi recunoaşterea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,50 ha ca legală. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 14 iunie 2011 a fost atrasă Primăria s. Coşerniţa în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Consiliul sătesc Coşerniţa. La 14 iulie 2011, Consiliul sătesc Coșernița şi Primăria satului Coșernița au depus o cerere reconvențională împotriva ÎP „Roadă Nouă”, intervenient accesoriu OCT Criuleni cu privire la recunoașterea pierderii dreptului de folosință asupra terenurilor şi întoarcerea acestora proprietarului.

În motivarea acţiunii reconvenţionale au indicat că la 08 iunie 2011, SC „Geoman Grup” SRL a întocmit planul geometric cadastral al ÎP „Roada Nouă” cu măsurările de rigoare ale terenului acestei întovărăşirii, unde s-a stabilit că ultima deţine de fapt un teren cu suprafaţa de 2,2273 ha, pe când conform documentelor curente, aceasta deţine doar 2,0 ha, deci 0,2273 ha de teren au fost acaparate şi folosite în mod nelegitim de către ÎP „Roada Nouă”. Menţionează că terenul cu suprafaţa de 0,2273 ha este al administraţiei publice locale a satului Coşerniţa şi consideră că necesită a fi recuperat proprietarului legitim.

Susţin că la 08 iunie 2011, SC „Geoman Grup” SRL a efectuat şi măsurarea cu întocmirea planului geometric cadastral a trei terenuri de pământ ale întovărăşirii cu numerele 933, 934 şi 935 şi s-a stabilit că suprafaţa acestor terenuri este de 0,1631 ha, care este acaparat şi folosit în mod nelegitim şi care aparţine administraţiei publice locale şi urmează a fi recuperat proprietarului legitim. Prin urmare, solicită recunoaşterea pierderii de către ÎP „Roada Nouă” a dreptului de folosinţă asupra terenurilor cu suprafaţa de 0,1631 ha şi 0,2273 ha şi întoarcerea acestora din folosinţa întovărăşirii proprietarilor legitimi, Consiliul sătesc Coşerniţa şi Primăria s. Coşerniţa.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 23 ianuarie 2012 acțiunea inițială a fost admisă parțial, a fost recunoscută nulă decizia Primăriei s. Coșernița nr. 8 din 25 martie 1996 în partea ce se referă la retragerea terenului din posesia ÎP „Roada Nouă” şi a fost declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral 3124100112, eliberat Valentinei Cazac, iar în rest acţiunea iniţială a fost respinsă. Acţiunea reconvenţională a fost admisă şi a fost declarat pierdut dreptul de folosință al ÎP „Roada Nouă” asupra terenului cu suprafața de 0,5 ha, cu nr. cadastral 3124100112, iar în rest acţiunea reconvenţională a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2012 au fost admise apelurile declarate de către Consiliul s. Coșernița, Primăria s. Coșernița, Valentina Cazacu, Anatolie Cazacu și ÎP „Roada Nouă”, a fost casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanță, de un alt complet de judecată.

Ulterior, ÎP „Roada Nouă” şi-a concretizat pretenţiile, solicitând anularea dispoziției Primăriei s. Coșernița nr. 8 din 25 martie 1996, anularea procesului- verbal al Comisiei funciare a Primăriei s. Coșernița din 10 februarie 1999, anularea dispoziţiei primarului s. Coşerniţa nr. 9 din 24 martie 1999 „Cu privire la anularea contractului de arendă funciară nr. 4 din 30 mai 1997”, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 3124100112 din 19 august 2003, eliberat pe numele Valentinei Cazac, obligarea OCT Criuleni de a radia înscrisul privind dreptul de proprietate al Valentinei Cazac din Registrul bunurilor imobile, anularea certificatului din 04 iunie 2007, eliberat de către şeful Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru Criuleni, anularea planului geometric cadastral cu nr. 3124105 din 08 iulie 2011, eliberat de către SC „Geomar Grup” SRL şi restabilirea integrităţii teritoriale a ÎP „Roada Nouă” cu suprafaţa de 2,5 ha, conform actului de stat pentru dreptul de folosire a pământului din anul 1988, eliberat societăţii grădinarilor „Urojai”, în prezent ÎP „Roada Nouă”, actului de constatare a graniţelor societăţii grădinarilor „Urojai”, în prezent ÎP „Roada Nouă” din anul 1988, planului de folosire a pământului de către societatea grădinarilor „Urojai”, în prezent ÎP „Roada Nouă” din anul 1988,

hotărârii Comitetului executiv al raionului Criuleni nr. 6.13.3 din 19 mai 1988 şi Statutului ÎP „Roada Nouă”, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 05 septembrie 2006. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 21 octombrie 2013 ÎP „Roada Nouă” a fost repusă în termenul de adresare în instanţa de contencios administrativ şi acţiunea iniţială a fost respinsă. Acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial şi a fost declarat pierdut dreptul de folosință al ÎP „Roada Nouă” asupra terenului cu suprafața de 0,5 ha, cu numărul cadastral 3124100112. În rest acțiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către ÎP „Roada Nouă” și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 15 octombrie 2014 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către ÎP „Roada Nouă”. La 24 octombrie 2014, ÎP „Roada Nouă” a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a încheierii instanţei de recurs şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Revizuienta ÎP „Roada Nouă”, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de recurs şi aceasta urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. c) CPC.

Menţionează că instanţa de recurs ilegal şi neobiectiv a emis încheierea contestată cu privire la drepturile încălcate ale persoanei juridice ÎP „Roada Nouă”, care nu a fost implicată în proces de către instanţa de apel la 12 iunie 2014. Susţine că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţei de recurs, expuse în încheiere, sunt în contradicţie directă cu circumstanţele pricinii şi au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi normele de drept procedural. Afirmă că instanţa de recurs eronat şi-a justificat concluziile pe presupuneri, iar intimaţii au dat în instanţele judecătoreşti declaraţii mincinoase şi calomnioase.

Invocă că prin încheierea contestată instanţă de recurs a încălcat drepturile şi interesele revizuientei, căreia îi aparţine lotul de pământ cu suprafaţa de 2,5 ha în temeiul Actului de Stat pentru dreptul de folosire a pământului din anul 1988, actului de constatare a graniţelor ÎP „Roada Nouă” din anul 1988, planului de folosire a pământului din anul 1988, hotărârii Comitetului executiv Criuleni nr. 6.13.3 din 19 mai 1988, planului cadastral al ÎP „Roada Nouă” nr. 3124105, semnat de către primarul T. Tipa la 28 august 2007 şi Statutului ÎP „Roada Nouă” înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 05 septembrie 2006. Mai invocă că instanţa de recurs eronat a considerat că recursul declarat de către ÎP „Roada Nouă” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Menţionează că au fost încălcate grav prevederile art. 6 §1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care statuiază că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale. Or. conform recomandării nr. 15 a Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la temeiurile de restituire a pricinilor civile spre rejudecare de către instanţele de apel şi de recurs”, în conformitate cu art. 388 alin. (1) lit. lit. b) d) şi i) CPC, hotărârea primei instanţe urmează a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă, numai dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.

Susţine că în perioada 14-28 mai 2014, directorul ÎP „Roada Nouă” s-a aflat la Centrul de reabilitare Chişinău pe motive de boală şi în legătură cu acest fapt, nu a avut posibilitate de a se prezenta în şedinţa de judecată a instanţei de apel din 22 mai 2014, solicitând prin cererea din 08 mai 2014 amânarea şedinţei de judecată. Afirmă că instanţa de apel a numit şedinţa de judecată pentru 12 iunie 2014, fără a respecta prevederile art. 105 alin. (1) CPC şi ca urmare, nu a primit citaţie, fapt ce constituie o încălcare a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor are nu au fost implicate în proces.

În conformitate cu art. 447 CPC, sunt în drept să depună cerere de revizuire părţile şi alţi participanţi la proces; persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h). În contextul prevederilor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că deşi revizuienta ÎP „Roada Nouă” este participant la proces, aceasta nu este în drept să depună cerere de revizuire în baza art. 449 lit. c) CPC, deoarece în cazul emiterii de către instanţă a unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, sunt în drept să depună cerere de revizuire doar persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire nici argumente invocate de către revizuienta ÎP „Roada Nouă” cu privire la aceea că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţei de recurs, expuse în încheiere, sunt în contradicţie directă cu circumstanţele pricinii şi au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi normele de drept procedural, deoarece astfel de temeiuri nu sunt prevăzute de art. 449 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) CPC, iar altele nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Întovărăşirea pomilegumicolă „Roada Nouă” împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 15 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întovărășirii pomilegumicole „Roada Nouă” împotriva Consiliului sătesc Coșernița, Valentinei Cazac și Oficiului cadastral teritorial Criuleni, intervenienți accesorii Anatolie Cazac și Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni cu privire la anularea actelor juridice și obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate şi la cererea reconvențională a Consiliului sătesc Coșernița și Primăriei satului Coșernița împotriva Întovărășirii pomicole „Roada Nouă”, intervenient accesoriu Oficiul cadastral teritorial Criuleni cu privire la recunoașterea pierderii dreptului de folosință asupra terenului, recunoașterea ca cumpărători de bună-credință și recunoaşterea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de pământ ca legală.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi