- Dosarul nr.
- 2rac-452/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 12 noiembrie 2014
- Părțile
- CCL nr.73 vs ÎM Sun Comunication
- Pe scurt
- Folosirea în condominiu a spaţiului locativ
2rac-452/14 — Obligarea încheierii contractului şi încasarae sumei.
prima instanţă: V. Efros dosar nr.2rac-452/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73 împotriva Întreprinderii Mixte „Sun Comunications”, societate cu răspundere limitată cu privire la obligarea încheierii contractului, încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 13 noiembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 21 iunie 2011, Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73, (în continuare CCL-73) s-a adresat în instanţa de judecată împotriva ÎM „Sun Comunications” SRL cu privire la obligarea încheierii contractului, încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, înaintate, CCL-73 a indicat că ÎM „Sun Comunications” SRL de mai mult timp a instalat echipamentul şi cablul asupra elementelor constructive ale clădirii CCL-73.
Înainte de a începe montarea echipamentului şi cablurilor, ÎM „Sun Comunications” SRL nu a încheiat contract de arendă cu CCL-73 pentru utilizarea elementelor constructive pe clădirea CCL- 73. La fel, societatea reclamantă a indicat că, administraţia CCL-73, în mod repetat, a transmis în adresa ÎM „Sun Comunications” SRL următoarele scrisori: nr. 05/02 din 22 februarie 2010, prin care a notificat ÎM „Sun Comunications” SRL că este obligată să încheie contract cu privire la utilizarea elementelor constructive ale CCL-73; nr. 15 din 23 martie 2010, prin care ÎM „Sun 1 Comunications” SRL i-a fost explicat modul de calculare a costului de arendă a elementelor constructive ale CCL-73 pentru cablul instalat şi echipament, cu anexarea contractului pentru a fi semnat; nr. 38 din 26 noiembrie 2010, prin care CCL-73 s-a adresat către ÎM „Sun Comunications” SRL cu cerere pentru a invita un specialist din domeniu să fie măsurată suprafaţa reală ocupată de echipamentul tehnic şi cablurile firmei.
Însă, toate aceste cereri au fost ignorate de ÎM „Sun Comunications” SRL. A indicat societatea reclamantă că, CCL-73, a întocmit Actul de inspectare a suprafeţei utilizate de către ÎM „Sun Comunications” SRL asupra elementelor constructive ale clădirii CCL-73, prin care s-a constatat că, suprafaţa utilizată de ÎM „Sun Comunications” SRL constituie 8,70 m.p. Menţionează reclamanta că, la data de 16 februarie 2011, CCL-73 a trimis în adresa ÎM „Sun Comunications” SRL o reclamaţie pentru încasarea datoriei în sumă de 14597,16 lei, însă, această reclamaţie nu a fost luată în consideraţie şi a fost lăsată fără examinare. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 28 septembrie 2011, cauza civilă respectivă a fost transmisă după competenţă la Judecătoria Centru, mun.
Chişinău. Ulterior, prin cererile de concretizare a pretenţiilor, CCL-73 a majorat cuantumul sumei datoriei solicitate spre încasare pînă la suma de 21797,16 lei. A solicitat CCL-73 instanţei de fond obligarea ÎM „Sun Comunications” SRL să încheie contractul de arendare a elementelor constructive ale CCL-73, încasarea datoriei în sumă de 21797,16 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014 a fost respins apelul declarat de CCL-73, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 13 noiembrie 2013. În dezacord cu decizia sus-enunţată, recurenta CCL-73, la data de 14 iulie 2014 a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în partea prin care s-a respins cerinţa din acţiune privind încasarea datoriei în mărime de 21797,16 lei, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri privind admiterea cerinţei de din acţiune privind încasarea datoriei de 21797,16 lei. A mai solicitat încasarea din contul ÎM „Sun Comunications” SRL a cheltuielilor de judecată privind taxa de stat. În motivarea recursului, recurenta a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt pasibile de a fi casate parţial, pe motivul încălcării normelor de drept material.
În acest context, a menţionat că instanţele de judecată nu a ţinut cont de faptul că ÎM „Sun Comunication” SRL nu a primit acordul CCL-73 în vederea instalării reţelelor de telecomunicaţii pe elementele constructive ale clădirii. 2 Or, intimata ÎM „Sun Comunication” SRL a recunoscut a confirmat faptul ca şi-a instalat reţeaua de telecomunicaţie şi echipamentul pe elementele constructive ale CCL-73 în anii 1990. Totodată, a indicat că în conformitate cu Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, CCL-73 are în competenţa sa transmiterea diferitor drepturi referitor la bunul aflat în gestiune. De asemenea, dispune de dreptul de a stabili mărimea tarifelor, să încheie contracte care corespund necesităţilor asociaţiei.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Or, la materialele pricinii atestă expedierea în adresa recurentei a copiei deciziei instanţei de apel abia la data de 06 iunie 2014, (f.d.216). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este întemeiat, pasibil de a fi admis din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri. În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea formulată, recurenta CCL-73 a solicitat obligarea Î.M. „Sun Comunications” SRL să încheie contractul de arendare a elementelor constructive ale CCL-73, încasarea datoriei în sumă de 21797,16 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii, ca fiind neîntemeiată.
Instanţa de fond a conchis că este irelevantă aplicarea la cazul dedus judecăţii a prevederilor art. 18 din Legea comunicaţiilor electronice nr. 241 din 15 noiembrie 2007, care prevede că, instalarea reţelelor de telecomunicaţii în blocuri locative are loc doar cu acordul scris al proprietarului terenului sau al unui bun imobil. Or, legea respectivă a fost adoptată ulterior datei instalării echipamentelor de telecomunicaţii în blocul locativ din str. Ion Creangă nr. 78. Mai mult decît atît, norma legală sus-indicată nu prevede stabilirea unei plăţi pentru instalarea reţelei de telecomunicaţii. De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că ambele părţi şi-au manifestat acordul de voinţă în vederea încheierii unui contract pentru folosirea spaţiului nelocativ, însă, realizarea acordului de voinţă nu a avut loc din cauza divergenţelor asupra clauzelor contractuale.
Totodată, intimata ÎM „Sun Comunications” SRL nu deţine o poziţie dominantă pe piaţă, în sensul art. 669 Cod civil, care ar impune obligaţia de a 3 contracta. Or, locatarii blocului locativ din str. Ion Creangă 78, mun. Chişinău, sînt în drept de a-şi alege singuri operatorul de telecomunicaţii. În continuare, instanţa de fond a considerat că litigiului deferit judecăţii nu sînt aplicabile prevederile pct. 16 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiilor deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, deoarece norma legală respectivă reglementează modalitatea de calcul şi achitare a plăţii pentru folosirea elementelor constructive ale blocurilor locative de către proprietarii posturilor de televiziune.
Iar, ÎM „Sun Comunications” SRL nu este proprietar al vreunui post de televiziune, ci este o companie care transmite semnalul TV prin cablu al posturilor de televiziune. Aceeaşi concluzie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Suplimentar, instanţa de apel a reţinut că nu sunt relevante şi nici nu pot fi aplicate în speţă normele cu privire la locaţiune, atîta timp cît bunul nu a fost transmis în posesia şi folosinţa temporară a locatorului.
Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73 întemeiat, pasibil de a fi admis, cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea respingerii cerinţei din acţiune privind încasarea datoriei în mărime de 21797,16 lei, din considerentele următoare. Analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine că CCL-73 a fost înregistrată la 25 iunie 2004 cu sediul în mun.
Chişinău, strada Ion Creangă, 78, în scopul gestionării blocurilor de pe aceeaşi adresă. Compania ÎM „Sun Comunications” SRL este operator al serviciilor de comunicaţii electronice, în acest sens deţinînd autorizaţia de retransmisie seria AB nr. 000049 din 16 iunie 2008, eliberată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului din RM, (f.d.73). De către instanţele de judecată ierarhic inferioare s-a stabilit că la începutul anilor 1990, ÎM „Sun Comunications” SRL a instalat în blocul locativ din str. Ion Creangă, 78, mun. Chişinău reţele de telecomunicaţii, fapt confirmat inclusiv şi prin imaginile foto anexate la materialele dosarului, (f.d.91-93).
După cum rezultă din materialele dosarului, prin înştiinţările din 22 februarie 2010, 23 martie 2010 şi din 26 noiembrie 2010, recurenta CCL-73 a notificat intimata ÎM „Sun Comunications” SRL cu privire la încheierea contractelor care ar da dreptul de folosinţă şi dreptul de arendă a elementelor constructive ale clădirii CCL-73, (f.d.6,12-13). Iar, la data de 16 februarie 2011, recurenta a înaintat intimatei o pretenţie în sumă de 14597,16 lei, bazîndu-se pe pct. 2 lit. b) din Hotărîrea Adunării locatarilor din 26 decembrie 2009, care prevede că achitarea pentru utilizarea 4 elementelor constructive ale clădirii de către ÎM „Sun Comunications” SRL constituie 60 lei lunar pentru o scară, (f.d.7-11, 18-22).
Este de menţionat că prin răspunsurile nr. 01/309 din 21 aprilie 2010, nr. 01/880 din 02 decembrie 2010 şi nr. 01/097 din 17 februarie 2011, ÎM „Sun Comunications” SRL i-a comunicat societăţii reclamante despre disponibilitatea de a încheia un contract de colaborare cu CCL-73, susţinînd doar că nu este de acord cu tariful solicitat de CCL-73 pentru folosirea spatiilor nelocative, (f.d.107- 110). Conform art. 1 din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, prin condominiu se înţelege – complex unic de bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite şi blocurile (blocul) de locuinţe, alte obiecte imobiliare amplasate pe acesta, în care o parte, constituind locuinţele, încăperile cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă, se află în proprietate privată, de stat sau municipală, iar restul este proprietate comună indiviză.
În baza art. 3 alin. (1) lit. c) din aceeaşi Lege, efectul prezentei legi se extinde asupra asociaţiilor de coproprietari în condominiu (în continuare – asociaţii de coproprietari), cooperativelor de locuinţe, cooperativelor de construcţie a locuinţelor, în care cel puţin unul din membri a achitat în întregime cota de asociat, precum şi asupra altor asociaţii de proprietari de bunuri imobiliare înfiinţate pentru exploatarea bunurilor imobiliare din condominiu. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) şi (5) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, proprietarii în condominiu posedă, folosesc şi dispun de locuinţe (încăperi) în conformitate cu normele în vigoare ale legislaţiei.
Bunurile comune în condominiu se află în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor de locuinţe. Obiectele proprietăţii comune pot fi transmise pentru folosinţă contra plată altor persoane fizice sau juridice în cazurile şi condiţiile prevăzute de statutul asociaţiei de coproprietari. În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) şi (5) din Legea comunicaţiilor electronice nr. 241 din 15 noiembrie 2007, furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice, în condiţiile prezentei legi, li se acordă dreptul de a instala reţele de comunicaţii electronice în, pe, deasupra sau sub teritoriul proprietăţilor funciare, podurilor, străzilor, tunelurilor, clădirilor, colectoarelor, zonelor închise, pădurilor, apelor cu acordul scris al proprietarului terenului sau al unui alt bun imobil.
Instalarea reţelelor de comunicaţii electronice pe orice proprietate nu modifică dreptul de proprietate asupra reţelelor de comunicaţii electronice, nici dreptul asupra proprietăţii pe care sînt instalate. Conform art. 2 din aceeaşi Lege, prin acces se înţelege – punerea la dispoziţia unui terţ autorizat, conform legii şi în anumite condiţii, a spaţiilor, echipamentelor sau serviciilor, în mod exclusiv sau neexclusiv, în scopul furnizării serviciilor de comunicaţii electronice; accesul cuprinde, printre altele: 5 accesul la elementele reţelei şi la infrastructura asociată, care poate implica conectarea echipamentelor, prin mijloace fixe sau mobile, inclusiv accesul la bucla locală şi la infrastructura şi serviciile necesare furnizării serviciilor prin bucla locală.
În baza art. 16 din Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, plata pentru folosirea reţelei de radiodifuziune, a sistemului de recepţie colectivă a semnalului de televiziune şi pentru serviciile de telecomunicaţii se percepe în conformitate cu tarifele în vigoare şi cu contractele încheiate. Proprietarii posturilor de televiziune prin cablu achită plata pentru folosirea elementelor constructive ale blocului locativ în scopul montării cablului, instalaţiilor, dispozitivelor şi antenelor, conform contractelor încheiate, în mod obligatoriu, cu gestionarul fondului locative.
Reieşind din circumstanţele pricinii enunţate în raport cu normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind netemeinicia perceperii din contul ÎM “Sun Comunications” SRL în folosul CCL-73 a cărorva plăţi pentru folosirea elementelor constructive ale blocurilor locative. Or, după cum s-a stabilit, reţelele de telecomunicaţii electronice instalate în blocurile locative din str. Ion Creangă, 78, mun. Chişinău, aflate în gestiunea CCL-73, aparţin intimatei ÎM “Sun Comunications” SRL. Prin urmare, între ÎM “Sun Comunications” SRL şi CCL-73 s-au conturat raporturi juridice privind folosirea proprietăţii comune în condominium şi anume a elementelor constructive ale blocurilor locative din str. Ion Creangă, 78, mun.
Chişinău. Iar, faptul dat se încadrează în normele Legii condominiului în fondul locativ, care statuează precum că obiectele proprietăţii comune pot fi transmise pentru folosinţă contra plată altor persoane fizice sau juridice în cazurile şi condiţiile prevăzute de statutul asociaţiei de coproprietari. Respectiv, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că perceperea plăţii pentru folosirea proprietăţii comune în condominiu este prevăzută de lege şi totodată corespunde activităţii cooperativei de construcţie a locuinţelor în sensul art. 18 din Legea condominiului în fondul locativ.
Avînd în vedere că prin Hotărîrea Adunării locatarilor din 26 decembrie 2009 s-a stabilit tariful pentru folosirea elementelor constructive ale blocurilor locative din gestiunea CCL-73, ca fiind de 5760 lei anual, (8 scări x 60 lei x 12 luni = 5760 lei) şi ţinînd cont de perioada pentru care se solicită încasarea datoriei, instanţa de recurs consideră că plata sumei totale de 21797,16 lei 6 urmează a fi pusă în sarcina intimatei ÎM “Sun Comunications” SRL, aceasta din urmă, neprezentînd probe contrare în sensul calculării tarifului. Potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) şi (3) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.
Prevederile alin. (1) şi (2) art. 94 CPC se aplică şi la repartizarea între părţi a cheltuielilor de judecată în instanţă de apel, în instanţă de recurs şi în cadrul revizuirii. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios adminitrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a dispune încasarea din contul intimatei ÎM “Sun Comunications” SRL în folosul recurentei CCL-73 a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat suportate în prima instanţă, în instanţa de apel şi în instanţa de recurs, în mărime totală de 985,50 lei.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de admite recursul declarat de către CCL-73, a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, în partea respingerii cerinţei din acţiune privind încasarea datoriei în mărime de 21797,16 lei, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri privind încasarea din contul ÎM „Sun Comunications” SRL în folosul CCL-73 a datoriei în mărime de 21797,16 lei.
În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 13 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 73 împotriva Întreprinderii Mixte „Sun Comunications”, societate cu răspundere limitată cu privire la obligarea încheierii contractului, încasarea sumei, se casează parţial în partea respingerii cerinţei din acţiune privind încasarea datoriei în mărime de 21797,16 lei, şi se emite o nouă hotărîre, prin care: Se încasează din contul Întreprinderii Mixte „Sun Comunications”, societate cu răspundere limitată în folosul Cooperativei de Construcţie a 7 Locuinţelor nr. 73 a datoriei în mărime de 21797 (douăzeci şi unu mii şapte sute nouăzeci şi şapte) lei şi 16 bani.
În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013, se menţin fără modificări. Se încasează din contul Întreprinderii Mixte „Sun Comunications”, societate cu răspundere limitată în folosul Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 73 a cheltuielilor pentru plata taxei de stat în mărime totală de 985 (nouă sute optzeci şi cinci) lei şi 50 bani. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi Svetlana Novac 8