3ra-1549/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Craiu dosarul nr. 3ra-1549/14 (Curtea de Apel Chișinău) DECIZIE 07 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Arseni Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014 prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă La 27 octombrie 2014, Arseni Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat faptul că, CEC, la 24.10.2014, a emis hotărârea nr.2831 din 24.10.2014 „ Privind modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2704 din 10.10.2014 „ Cu privire la constituirea Consiliului electoral de circumscripție electorală raională Cahul nr.7”, pe care o consideră ilegală și solicită anularea acesteia. De asemenea, indică reclamantul precum că, preşedintele CEC - Iurie Ciocan, ilegal i-a refuzat, în timpul ședinței CEC, eliberarea proiectului hotărârii pus în dezbatere. În acest context solicită constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art. 26 alin.(l) lit. (k) Codul Electoral. Prin hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014 acțiunea lui Arseni Vladimir a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 03 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Arseni Vladimir a declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare sau pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Recurentul Arseni Vladimir în motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârii atacate. Consideră că instanța a aplicat eronat prevederile Codului Electoral. În ceea ce privește încălcarea de către CEC a prevederilor art.26 alin.(1) lit.k) Cod Electoral, susține că dovada este pe site-ul ”privesc.eu” – ședința CEC din 24.10.2014, min.26-28. La 05 noiembrie 2014 reprezentantului Comisiei Electorale Centrale, Bondari Stanislav, i-a fost înmânată la sediul Curții Supreme de Justiție copia recursului declarat de către Arseni Vladimir cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

La 06 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a depus referință la respectivul recurs, în care a invocat că recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca urmare a faptului că acesta nu conține nici un temei de înaintare a sa, nu s-a făcut referire la norma materială și/sau procesuală. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referința Comisiei Electorale Centrale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe. Potrivit art. 66 alin. (3) din Codul Electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău. Iar conform art. 67 alin. (5) al Codului Electoral, contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ. Prin prisma art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Din materialele dosarului rezultă că prin contestaţia depusă, recurentul- reclamant Vladimir Arseni solicită anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2831 din 24 octombrie 2014 privind modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2704 din 10.10.2014,, Cu privire la constituirea consiliului electoral al circumscripţiei electorale raionale Cahul nr. 7” – prin care a fost înlocuit un membru al consiliului circumscripției electorale, fără a indica căror norme legale contravine actul administrativ contestat și care anume drept recunoscut de lege îi este încălcat. De asemenea, recurentul-reclamant consideră că i-a fost încălcat dreptul la informația electorală, prevăzut de art. 26 alin.(l) lit. k) Cod Electoral, prin refuzul de a-i elibera proiectul de hotărâre pus în dezbateri în ședința CEC.

Potrivit art. 33 alin. (3) Cod Electoral, dacă un membru îşi dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral până în ziua precedentă alegerilor, în locul lui poate fi desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod. 2 Conform art. 26 alin.(l) lit. c), k) Cod Electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea acestor consilii și asigură instruirea funcţionarilor electorali şi oferă alegătorilor informaţii electorale prin intermediul mass-mediei şi oricând la cerere.

Reieșind din normele legale citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa justificat a constatat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2831 din 24 octombrie 2014a fost emisă de organul competent, în mod legal, în limitele atribuţiilor stabilite prin lege, respectiv, motive pentru anularea acesteia nu sunt. În ceea ce privește cerinţa reclamantului privind constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art.26 alin.(1) lit.k) a Codului Electoral, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, conform Regulamentului privind activitatea CEC din 14.02.2006 cu modificările ulterioare (pct.38) și Instrucțiunii privind lucrările de secretariat a CEC din 18.05.2006 (pct.51), proiectele de hotărâri se prezintă doar membrilor Comisiei Electorale Centrale.

În acest sens, instanța de recurs relevă că acestea nu reprezintă informație electorală în sensul art.26 alin.(1) lit.k) din Codul Electoral, astfel, recurentul-reclamant nu poate pretinde de a i se fi încălcat dreptul la informație. Referitor la proba invocată de recurent întru susținerea poziției sale – înregistrarea video de pe site-ul ”privesc.eu”, aceasta este irelevantă în speță, or, s- a constatat cert că proiectele de hotărâri ale CEC nu constituie informație electorală, care se eliberează alegătorilor la cerere. Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că referirea recurentului la site-ul ”privesc.eu” ca fiind probă a încălcărilor admise de către CEC este insuficientă, ori, instanța, accesând site-ul dat nu a putut găsi înregistrarea video la care se face trimitere.

În acest context, Colegiul reiterează că probele urmează a fi prezentate în modul stabilit de lege, astfel ca instanța să le poată examina fără a întâmpina careva dificultăți. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţa justificat a respins ca nefondată și cerinţa reclamantului privind constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art.26 alin.(1) lit.k) a Codului Electoral. Cu privire la solicitarea recurentului de a fi citat legal în ședința de judecată, instanța de recurs accentuează că prin prisma art. 444 CPC, recursurile se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces, iar în situații speciale, când se pun în discuție probleme de legalitate notabile, completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora în ședință.

Însă prezenta speță nu ridică careva probleme de drept majore, astfel încât clarificarea acestora ar necesita audierea părților în ședința de judecată. Cât despre înștiințarea recurentului privind data și ora examinării recursului, instanța notează că această informație este accesibilă publicului și poate fi consultată pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție. 3 Astfel, respectiva solicitare a recurentului Arseni Vladimir este neîntemeiată și susceptibilă a fi respinsă.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea recurată este întemeiată și legală, iar motivele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir şi a menţine hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 4