3ra-1602/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Vascan dosarul nr. 3ra-1602/14 (Curtea de Apel Chișinău) DECIZIE 17 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Arseni Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014 prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă La 01 noiembrie 2013 Arseni Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 28 octombrie 2014 Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea cu privire la acreditarea experților electorali internaționali din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Consideră hotărârea enunțată ilegală și neîntemeiată, invocând doar că contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chișinău și sarcina probațiunii legalității îi revine organelor electorale. Cere reclamantul Arseni Vladimir anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 28 octombrie 2014 cu privire la acreditarea experților electorali internaționali din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014 acțiunea lui Arseni Vladimir a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 07 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Arseni Vladimir a declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii, sau, după caz, restituirea cauzei spre rejudecare. Recurentul Arseni Vladimir în motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârii atacate. Consideră că judecătorii trebuie să respecte prevederile Constituției Republicii Moldova, la cazul speței de către prima instanță nefiind dovedite circumstanțele considerate ca fiind cert stabilite.

Mai indică că în cazul hotărârilor organelor electorale, sarcina probațiunii legalității actelor revine acestor organe, însă intimatul nu a prezentat nici o probă în demonstrarea legalității hotărârii adoptate la 28 octombrie 2014 cu privire la acreditarea experților electorali internaționali din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare. Pretinde că cele invocate se încadrează în temeiurile recursului și condiționează casarea hotărârii recurate. Totodată, recurentul a solicitat să fie citat legal în ședință de judecată, cu indicarea locului și timpului petrecerii ședinței, pentru ca să decidă în privința cererii de recuzare și deoarece oricând pot apărea din partea sa careva argumente suplimentare.

La 14 noiembrie 2014 reprezentantului Comisiei Electorale Centrale, Bondari Stanislav, i-a fost înmânată la sediul Curții Supreme de Justiție copia recursului declarat de către Arseni Vladimir cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 17 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a depus referință la respectivul recurs, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acestuia și a solicitat respingerea lui cu menținerea hotărârii recurate. Menționează intimata că recurentul nu a indicat expres care norme de drept material și de drept procedural au fost încălcate la emiterea hotărârii instanței de fond, iar argumentele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile legale de declarare a recursului.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referința Comisiei Electorale Centrale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul Electoral, alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali.

Conform art. 66 alin. (3) din același Cod, contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit art. 67 alin. (1) din Codul Electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. Iar conform art. 67 alin. (5) al Codului enunțat, contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ.

2 Prin prisma art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că la 28 octombrie 2014 Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 2846 cu privire la acreditarea experților electorali internaționali din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, și anume a dlor Penev Vladimir, Syuleymanov Metin și Tsachev Rumen (f.d.

5, 6). La 01 noiembrie 2013 Arseni Vladimir a contestat hotărârea menționată a Comisiei Electorale Centrale, invocând drept temeiuri de fapt și de drept următoarele: contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chișinău; contestația va conține descrierea faptelor invocate cu presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele constatatorului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune, iar în cazul contestărilor privind hotărârilor organelor electorale, sarcina probațiunii legalității revine acestor organe; contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile CPC și Legii contenciosului administrativ; instanțele de judecată adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu respectivele acte normative (f.d.

2). Prin hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014 acțiunea lui Arseni Vladimir a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 9-13). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă și corectă concluzia Curții de Apel Chișinău de respingere a acțiunii lui Arseni Vladimir ca fiind neîntemeiată. Astfel, la cazul prezentei speţe lipsesc careva temeiuri de anulare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2846 din 28 octombrie 2014 cu privire la acreditarea experților electorali internaționali din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare. Or, conform art. 63 alin. (3), (5) și (7) din Codul Electoral, la cerere, Comisia Electorală Centrală va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate şi va înregistra interpreţii acestora.

Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective. Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate.

Observatorii au acces la toate informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, ei pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării, iar observatorii naţionali pot depune şi sesizări privind neregulile depistate, 3 care se examinează de către preşedintele organului electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii acreditaţi îşi pot continua activitatea şi în turul al doilea al alegerilor, precum şi la votarea repetată/referendumul repetat. În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali, în perioada electorală Comisia Electorală Centrală constituie Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali.

Componenţa numerică şi principiile de activitate ale acestui oficiu sînt stabilite prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra, se atestă cu certitudine legalitatea și temeinicia hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2846 din 28 octombrie 2014, acreditarea observatorilor internaționali la propunerea guvernelor străine reprezentând una din atribuțiile legale ale respectivei autorități și având ca scop organizarea și desfășurarea unor alegeri democratice, legitime și corecte în spiritul Constituției Republicii Moldova (art. 38 “dreptul de vot și de a fi ales”) și art. 3 Protocol 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („dreptul la alegeri libere”).

În același context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține că recurentul-reclamant Arseni Vladimir contrar prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ce consacră că obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, nu a indicat cărui drept electoral al dânsului i se aduce atingere neconformă prin acreditarea observatorilor străini la solicitarea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Bulgare, expunând niște argumente generale privind modalitatea de contestare a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Arseni Vladimir pe marginea ilegalității hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014, deoarece este declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod înaintarea prezentului recurs. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului cu privire la neprezentarea de către intimatul-pârât a probelor în susținerea legalității hotărârii contestate, deoarece din însăși textul acesteia se deduce corespunderea ei cu normele legale pertinente, neexistând careva repercusiuni negative asupra drepturilor electorale ale lui Arseni Vladimir. Pe marginea altor argumente ale recursului, instanța de recurs consideră că acestea nu pot fi reținute ca relevante deoarece nu atestă interpretarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea hotărârii recurate și urmează a fi respinse.

Cu privire la solicitarea recurentului de a fi citat legal în ședința de judecată, instanța de recurs accentuează că prin prisma art. 444 CPC, recursurile se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces, iar în situații speciale, când se pun în discuție probleme de legalitate notabile, completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora în ședință. Însă prezenta speță nu ridică careva probleme de drept majore, astfel încât clarificarea 4 acestora ar necesita audierea părților în ședința de judecată. Cât despre înștiințarea recurentului privind data și ora examinării recursului, instanța notează că această informație este accesibilă publicului și poate fi consultată pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.

Iar eventuala intenție a recurentului de a înainta recuz completului de judecată sau de a prezenta careva argumente suplimentare, nu este la caz îngrădită, dânsul având posibilitate reală prin intermediul Cancelariei Curții Supreme de Justiție să înainteze o cerere de recuzare a judecătorilor investiți cu soluționarea cauzei sau să prezinte un supliment la recursul declarat anterior. Astfel, respectiva solicitare a recurentului Arseni Vladimir este neîntemeiată și susceptibilă a fi respinsă.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea recurată este întemeiată și legală, iar motivele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir şi a menţine hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 5