Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-1554/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
7 noiembrie 2014
Părțile
Arseni Vladimir vs Comisiei Electorale Centrale
Pe scurt
Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală

3ra-1554/14 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: M. Moraru dosarul nr. 3ra-1554/14 DECIZIE 07 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Arseni Vladimir, în pricina civilă la contestația lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014, prin care contestația a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2014, Arseni Vladimir a depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea contestației a indicat că pe parcursul ședinței Comisiei Electorale din 24 octombrie 2014 a solicitat informații electorale și anume proiectele hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale, însă președintele Comisiei Electorale contrar prevederilor art. 26 al. (1) lit. k) al Codului electoral a menționat că alegătorii nu au dreptul să primească proiectele hotărîrii.

Consideră reclamantul că acțiunile președintelui Comisiei Electorale Centrale sunt ilegale, iar hotărîrea Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, contravine prevederilor Codului Electoral care prevede că în perioada electorală Comisia Electorală Centrală eliberează informații la cerere oricînd, alegătorii au dreptul să depună contestații împotriva hotărîrilor și acțiunilor Comisiei Electorale Centrale la Curtea de Apel Chișinău, iar în cazul contestațiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probațiunii legalității revine acestor organe. Solicită anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin.(1) lit.k) Cod Electoral.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată. La 03 noiembrie 2014, Arseni Vladimir a declarat recurs nemotivat împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. La 05 noiembrie 2014, Arseni Vladimir a depus recursul motivat în care a invocat că prima instanță a examinat cauza în lipsa sa fără a-i comunica locul, data și ora examinării contestației prin ce a încălcat norele de drept procedural, iar dispunînd respingerea contestației ca fiind neîntemeiată instanța a aplicat și interpretat eronat normele de drept material.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum denotă actele cauzei, prin contestaţia depusă în instanţă de judecată, Arseni Vladimir prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, prin care a fost dispus: 1. Aprobarea modelului ștampilei speciale cu mențiunea „Alegeri 2014” conform anexei.

2. Funcționarii electorali din cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare care vor înmîna buletinul de vor aplica ştampila specială corespunzătoare în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în alt act de identitate în baza căruia alegătorul votează. Locul aplicării ştampilei se stabileşte după cum urmează: - la pagina 8 a fişei de însoţire a buletinului de identitate (seria A); - la rubrica „Menţiuni" a fişei de însoţire a buletinului de identitate (seriile B, C); - rubrica „Menţiuni” de la pagina 4 a buletinului de identitate provizoriu; - pe versoul legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen, în livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil; - la pagina 6 sau 8 a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova, pe versoul livretului de marinar, pentru alegătorii respectivi care votează la secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova.

Tot prin aceiaşi sesizare, Arseni Vladimir a solicită constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că soluţia adoptată de prima instanţă este întemeiată, rezultată din interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, cu examinarea obiectivă a circumstanţelor pricinii, fapt ce impune menţinerea acesteia.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 26 lit. b), f), j) al Codului electoral în perioada electorală, care statuează că Comisia Electorală Centrală, supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor, stabileşte modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei suplimentare şi al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale, al declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate a candidaţilor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale, emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative.

Iar potrivit prevederilor art. 53 alin. (1),(3) al Codului electoral, fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui şi i se aplică în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în actul în a cărui bază votează ştampila cu menţiunea care confirmă votarea în ziua respectivă.

Votarea se efectuează în baza buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare; buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului, paşaportul pentru intrare – ieşire din ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor Parlamentare sau în cazul referendumului naţional, în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova, legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).

Raportând la caz prevederile enunţate, instanţa de recurs reţine că, avînd competenţa dată prin lege, Comisia Electorală Centrală era și este în drept, pînă şi obligată, să securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, fapt ce indică că hotărîrea nr. 2813 din 24 octombrie 2014, a fost emisă în conformitate și cu respectarea prevederilor Codului electoral.

Sub acest aspect, și avînd în susținere prevederile art. 26 al (1) al Legii contenciosului administrativ, care specifică că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care, este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite, instanţa de recurs reţine drept corectă menţiunea primei instanţe cu privire la netemeinicia contestației recurentului cu privire la anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2813 din 24 octombrie 2014, întrucît în cadrul examinării cauzei nu a fost stabilit nici unul din motivele ce constituie temei de anulare a actului administrativ.

Mai mult că actul administrativ emis în scopul securizării procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, nu lezează nici într-un mod careva drepturi recunoscute de lege ale recurentului. Cât priveşte pretenţia cu privire la constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Ciocan Iurie, a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral, instanţa de recurs o consideră la fel neîntemeiată, deoarece din conţinutul normei citate nu rezultă expres că Comisia Electorală Centrală este obligată să prezinte solicitanţilor copiile proiectelor hotărârilor, ce urmează a fi adoptate.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile pct.38 al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, care stipulează că, în avizul despre convocarea şedinţei, pe lîngă ordinea de zi, data, ora şi locul şedinţei, se indică modul de familiarizare a membrilor Comisiei cu proiectul şi/sau proiectele de documente ce urmează a fi examinate la şedinţă, cu timpul acordat pentru raport, discuţii, luări de cuvînt şi alte probleme care se supun examinării în şedinţa Comisiei.

La fel şi pct. 51 a Instrucţiunii privind lucrările de secretariat în Comisia Electorală Centrală, aprobată prin hotărîrea comisiei Electorale Centrale nr. 228 din 16 mai 2006, prevede că, proiectele hotărîrilor se multiplică şi se transmit membrilor Comisiei pentru informare doar după ce sînt vizate de secretarul Comisiei, în cazul absenţei acestuia, se vizează de preşedintele ori vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale. În contextul acestor prevederi, la caz, se constată că proiectele de documente, ce urmează a fi examinate la şedinţa Comisiei Electorale Centrale, se transmit pentru informare doar membrilor Comisiei, şi nu reprezintă informație electorală în sensul art.26 alin.(1) lit.k) din Codul Electoral, după cum insistă recurentul.

La acest segment instanţa de recurs remarcă şi prevederile art. 25 din Codul electoral, care prevede că şedinţele Comisiei Electorale Centrale, se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii. Toate şedinţele la care Comisia Electorală Centrală examinează probleme electorale, inclusiv şedinţele la care urmează să adopte hotărâri asupra problemelor electorale, sînt deschise pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu 48 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, cînd trebuie anunţate într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.

Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa operaţiilor electorale, fapt ce permite mijloacelor de informare în masă şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei. Cu referire la prevederile normei citate, este incontestabil că şedinţele Comisiei Electorale Centrale sunt deschise pentru mass-media şi pentru public şi se anunţă cu 48 de ore înainte de şedinţă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, iar hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, prin prisma art. 18 alin.(4) a aceluiaşi Cod, se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În asemenea împrejurări, argumentele recurentului invocate în recurs cu referire la faptul că prima instanță a interpretat și aplicat eronat normele de drept material nu pot reținute de către instanța de recurs și nu pot servi drept temei de admitere a recursului deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

Nu constituie temei de admitere a recursului nici argumentele recurentului cu referire la faptul că prima instanță nu l-a înștiințat despre locul, data și ora examinării cauzei și a examinat cauza în lipsa sa deoarece, materialele cauzei atestă că la data de 28 octombrie 2014 ora 12.00 lui Arseni Vladimir i-a fost comunicat despre ședința de judecată a primei instanțe pe adresa electronică terziman.va@mail.ru, mai mult decît atît în contestația depusă, Arseni Vladimir a solicitat să fie examinată cauza în lipsa sa în cazul în care nu se prezintă în ședința de judecată.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată, fiind adoptată în limitele competenţei, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, astfel toate criticele formulate în recurs sunt nejustificate şi se combat prin constatările relatate mai sus. Distinct de cele relatate, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 31 octombrie 2014, în pricina civilă la contestația depusă de către Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.