3ra-1563/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Caitaz dosarul nr. 3ra-1563/14 DECIZIE 07 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de avocatul Lebedinschi Maxim în interesele Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, în pricina civilă la cererea de chemare in judecata depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din R. Moldova” către Comisia Electorală Centrală cu privire la anularea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014, prin care acţiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din R. Moldova” a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La data de 27 octombrie 2014 Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din R. Moldova” a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitînd anularea Hotărîrii CEC din 24.10.2014 „ Cu privire la demersul Guvernului R. Moldova nr. 2205-81 din 21.10.2014 privind organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014”.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 ,, Cu privire la demersul Guvernului R. Moldova nr. 2205-81 din 21.10.2014 privind organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014” Comisia Electorală Centrală a hotărît a stabili organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 conform listei propuse de Guvernul Republicii Moldova anexă la Hotărîrea Guvernului nr. 872 din 20.10.2014. Reieşind din titlul şi preambulul hotărîrii, Comisia Electorală Centrală (în continuare CEC) a luat această hotărîre în temeiul demersului Guvernului Republicii Moldova nr. 2205-81 din 21 octombrie 2014 cu privire la informaţia despre propunerile privind organizarea secţiilor de votare în străinătate, inclusiv în afara misiunilor diplomatice şi consulare.

Potrivit art. 291 alin. (2), (3) al Codului electoral, în cazul alegerilor parlamentare şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afară de secţiile de votare prevăzute la alin. (2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate.

Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Susţine reclamantul, că din prevederile legale în cauză rezultă că alte secţii de votare decît cele pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova vor fi organizate ca urmare a îndeplinirii următoarelor condiţii: a) obţinerea acordului autorităţilor competente ale ţării respective pentru organizarea secţiilor de votare şi în alte localităţi; b) organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale; c) în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate.

Se arată că CEC nu a ţinut cont de condiţiile prescrise de lege, or la momentul adoptării Hotărîrii CEC contestate şi pînă în prezent lipseşte acordul autorităţilor competente ale ţărilor respective pentru organizarea secţiilor de votare si în alte localităţi, neglijîndu-se prevederile art. 291 alin. (3) Cod electoral. Susţine reclamantul, că în şedinţa CEC din 24.10.2014 reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a confirmat că la acel moment, Guvernul Republicii Moldova nu dispunea de acordurile respective de la statele gazdă. Necătînd la acest fapt CEC a aprobat 25 secţii de votare pentru Republica Italia, 11 secţii de votare pentru Republica România şi doar 5 secţii de votare pentru Federaţia Rusă.

Menţionează, că prin Nota informativă a MAIIE pentru Federaţia Rusă au fost propuse spre deschidere 15 secţii de votare, însă Guvernul din motive neclare a redus numărul acestora pînă la 5 secţii de votare. În cadrul şedinţei CEC, de către membrul CEC Vadim Moţarschi şi reprezentantul cu drept de vot consultativ al PSRM Lebedinschi Maxim a fost propus de a deschide în Federaţia Rusă 25 secţii de votare, reieşind din numărul mare de cetăţeni ce se află în această ţară, însă propunerea a fost respinsă.

2 Cu referire la acest fapt reclamantul mai indică, că prin scrisoarea MAIIE nr. DC-05/462/12994 din 16.09.2014, adresată deputatului în Parlamentul R. Moldova Ceban I., a fost furnizată informaţia cu privire la numărul cetăţenilor RM aflaţi peste hotarele R. Moldova, fiind comunicat că la evidenţă consulară în R. Italiană se află la evidenţă 545 cetăţeni, în România se află la evidenţă 1482 cetăţeni şi în Federaţia Rusă - 1128 cetăţeni ai R. Moldova, iar neoficial în R. Italiană se află 150 021 de cetăţeni ai R. Moldova, în România - 11699 de cetăţeni şi Federaţia Rusă - 146924 cetăţeni ai R. Moldova.

Astfel, datele furnizate de către unica autoritate de evidenţă a cetăţenilor R. Moldova ce se află peste hotare denotă că, potrivit datelor privind evidenţa consulară, în Federaţia Rusă se află la evidenţă un număr de cetăţeni aproximativ egal cu cel din România şi de două ori mai mare decît în R. Italiană, iar reieşind din datele neoficiale, în Federaţia Rusă se află un număr egal de cetăţeni cu cel din R. Italiană şi de 12 ori mai mare decît numărul celor aflaţi în România.

În concluzie reclamantul consideră că, aprobînd Hotărîrea contestată, CEC a încălcat în mod direct dreptul de a alege şi de a fi ales a cetăţenilor aflaţi peste hotarele R. Moldova, într-un aspect fiind încălcată procedura, iar în altul fiind discriminaţi cetăţenii aflaţi în Federaţia Rusă, care fiind în număr de 12 ori mai mare decît în România, beneficiază de 2 ori mai puţine secţii de votare decît în România şi de 5 ori mai puţine secţii de votare comparativ cu R. Italiană, în care se află aproximativ acelaşi număr de cetăţeni ca în Federaţia Rusă. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014 acţiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din R. Moldova” a fost respinsă ca neîntemeiată.

Avocatul Lebedinschi Maxim în interesele Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” a depus recurs împotriva hotărîii Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului s-a invocat că prima instanţă a interpretat eronat normele de drept material şi procedural, şi anume a prevederilor art. 291 alin. (2), (3) al Codului electoral.

Se arată că la emiterea actului contestat, Comisia Electorală Centrală nu a ţinut cont de condiţiile prescrise de lege, or la momentul adoptării hotărîrii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014, cu privire la demersul Guvernului Republicii Moldova nr. 2205-81 din 21 octombrie 2014, privind organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, şi pînă în prezent, lipseşte acordul autorităţilor competente ale ţării respective pentru organizarea secţiilor de votare şi în alte localităţi. 3 Astfel, CEC a aprobat Hotărîrea contestată contrar prevederilor art.291, alin. (3) Cod electoral, conform căruia pentru deschiderea secţiilor de votare în afara misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare urma să fie precedată în mod imperativ de acordul ale autorităţii competente ale ţării respective.

Cu referire la acest fapt menţionează că după cum a fost confirmat de reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, în şedinţa Comisiei Electorale Centrale din 24.10.2014, la momentul adoptării Hotărîrii Guvernului nr.872 din 20.10.2014, cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Guvernul Republicii Moldova nu dispunea de acordurile necesare de la statele gazdă. Necătînd a acest fapt Comisia Electorală Centrală a aprobat 25 secţii de votare pentru Republica Italia, 11 secţii de votare pentru Republica România şi doar 5 secţii de votare pentru Federaţia Rusă. Insistă la faptul că iniţial prin nota informativă a Ministerului Afacerilor Externe, pentru Federaţia Rusă au fost propuse spre deschidere 15 secţii de votare, însă Guvernul din motive neclare a redus numărul acestora pînă la 5 secţii de votare.

În cadrul şedinţei Comisiei Electorale Centrale, de către membrul CEC d-ul Vădim Moţarschi şi reprezentantul cu drept de vot consultativ al PSRM d-ul Lebedinschi Maxim, a fost propus de a deschide în Federaţia Rusă 25 secţii de votare, reieşind din numărul mare de cetăţeni ce se află în această ţară, însă propunerea a fost respinsă. Cu referire la acest fapt indică că prin scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene nr. DC-05/462/12994 din 16.09.2014, adresată Deputatului în Parlamentul Republicii Moldova d-lui Ion Ceban a fost furnizată informaţie cu privire la numărul cetăţenilor RM aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, prin ce fapt a fost comunicat că la evidenţă consulară în Republica Italiană se află la evidenţă 545 cetăţeni, în Republica România se află 1482 cetăţeni şi în Federaţia Rusă se află 1128 cetăţeni.

Totodată prin acelaşi răspuns a fost indicat că neoficial pe teritoriul aceloraşi state se află 150021 de cetăţeni ai RM se află în Republica Italiană, 11699 de cetăţeni se află în Republica România şi 146924 cetăţeni se află în Federaţia Rusă. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa supra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs. În temeiul articolului 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

4 Reieşind din prevederile legale enunţare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de recurs ţine să menţioneze că contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor (art. 67 alin. (1) Cod electoral), în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ (art. 67 alin. (5) Cod electoral). Astfel se constată că prima instanţă s-a conformat prevederilor legale şi a examinat cauza în termen (27.10.2014-03.11.2014). Verificînd legalitatea hotărîrii recurate prin prisma argumentelor invocate de către recurent şi în raport cu probele administrate de instanţă şi normele de drept aplicabile în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea atacată este emisă cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

Din materialele dosarului rezultă că prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2812 din 24 octombrie 2014, s-a stabilit organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, la propunerea Guvernului Republicii Moldova (f.d. 5-7). De asemenea s-a dispus înaintarea Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale Guvernului R. Moldova în vederea demarării procedurilor de identificare a sediilor localurilor pentru secţiile de votare în străinătate, s-a indicat asupra constituirii de către Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr. 1, în comun cu MAEIE, a secţiilor de votare si birourilor electorale ale acestora în termenele stabilite de Codul electoral.

Potrivit Hotărîrii CEC, secţiile de votare urmează a fi organizate în 32 de ţări, atît pe lîngă misiunile diplomatice şi consulare, cît şi în afara lor, conform anexei la Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 872 din 20.10.2014, inclusiv: în Italia - 25 secţii de votare; în România - 11 secţii de votare; în Federaţia Rusă - 5 secţii de votare, etc. (f.d.6-7, 10-12). 5 Instanţa de recurs ţine să menţioneze că Comisia Electorală Centrală a fost în drept să stabilească organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, astfel că actul contestat a fost emis cu respectarea competenţei. La caz, este de remarcat faptul că procedura de adoptare a actului administrativ contestat a fost respectată, hotărîrea de organizare a secţiilor de votare fiind emisă la propunerea Guvernului, conform exigenţelor art. 291 alin. (3) din Codul electoral.

Cu referire la argumentele recursului privind că hotărîrea contestată a fost emisă în lipsa acordului autorităţilor competente ale ţărilor gazdă, sunt neîntemeiate, şi corect au fost respinse de către prima instanţă, or atît timp cît autorităţile ţărilor respective nu obiectează împotriva deschiderii secţiilor de votare în localităţile respective, acordul acestora se prezumă. În ce priveşte argumentele invocate în recurs că la adoptarea Hotărîrii CEC privind organizarea secţiilor de votare în străinătate nu s-a ţinut cont de poziţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi de rezultatele înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, nu pot fi reţinute ca întemeiate, deoarece conform art. 291 alin. (3) Cod electoral, în afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi.

Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Instanţa de recurs ţine să menţioneze că concluziile primei instanţe în acest sens sunt juste, precum că un astfel de acord din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene este prezent, or acordul în cauza dată a fost manifestat prin demersul adresat Guvernului R. Moldova şi care a servit drept temei pentru emiterea Hotărîrii CEC din 24.10.2014.

Mai mult ca atît, acordul autorităţilor competente ale ţărilor respective nu presupune încheierea unui tratat sau convenţie între R. Moldova şi Statul respectiv, fiind suficientă înţelegerea şi colaborarea cu autorităţile competente ale statului străin în vederea asigurării organizării secţiilor de votare din străinătate. Totodată prima instanţă corect a respins argumentele recurentului cu privire la faptul că prin hotărîrea CEC din 24.10.2014 s-au încălcat dreptul constituţional de vot al cetăţenilor R. Moldova aflaţi în străinătate, or, organizarea secţiilor de votare în străinătate are ca scop asigurarea realizării dreptului de vot al cetăţenilor 6 moldoveni aflaţi peste hotarele ţării, iar anularea Hotărîrii mai sus invocate, nu va contribui la respectarea dreptului de vot al acestor cetăţeni, ci va avea un efect diametral opus.

La acest segment este relevantă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, (cauza Sitaropoulos şi Giakoumopoulos vs Grecia, cererea nr.42202/07), care prevede că în majoritatea Statelor membre ce autorizează votul extern, persoanele ce doresc să beneficieze de această posibilitate trebuie să se înscrie pînă la o anumită dată limită în listele electorale de pe lângă autoritățile țării de origine sau reprezentanțele diplomatice sau consulare din străinătate. Totodată, din sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 CEDO (dreptul la alegeri libere) nu impune statelor părţi obligaţia de a face posibilă exercitarea dreptului de vot către cetăţenii care locuiesc în străinătate.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrative lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Lebedinschi Maxim în interesele Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare in judecata depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din R. Moldova” către Comisia Electorală Centrală cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Elena Covalenco Iurie Diaconu Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 7 8