3ra-1541/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă L. Bulgac dosarul nr.3ra-1541/14 DECIZIE 06 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Oleg Sternioală Petru Moraru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2014, Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 24 octombrie 2014 Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîrea nr. 2815 cu privire la contestaţia nr. AP 9/14 din 21 octombrie 2014 depusă de către concurentul electoral Partidul Democrat din Moldova, prin care a avertizat concurentul electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie pentru încălcarea prevederilor art.art. 46 alin. (1), 47 (1) şi (2) din Codul electoral.

Consideră hotărîrea Comisiei Electorale Centrale menţionată ilegală, ca fiind emisă contrar prevederilor Codului electoral, iar temeiurile de fapt puse la baza hotărîrii contestate, şi anume faptul că concurentul electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie ar fi aplicat nişte acţiuni ilegale şi agresive, încercând să pericliteze evenimentele electorale organizate de concurentul electoral Partidul Democrat din Moldova în oraşele Cantemir, Nisporeni, Călăraşi şi Anenii Noi, acţiuni comise de câte un grup de aproximativ 15 persoane, care fac parte din Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie şi care se aflau în stare de ebrietate, nu corespund realităţii. Menţionează că la 18 octombrie 2014, grupa mobilă de agitaţie electorală a concurentului electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie, formată din candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, au participat la o întrunire cu alegătorii în oraşul Cantemir.

În centrul oraşului se desfăşura un concert, care, din spusele unor spectatori, ar fi fost organizat de către Partidul 1 Democrat din Moldova, dar nici unul din candidaţii la funcţia de deputat din partea Partidului Democrat din Moldova nu era prezent şi nu au făcut careva discurs în faţa spectatorilor, printre care erau prezenţi la concert doar un grup de cetăţeni îmbrăcaţi în haine cu simbolica Partidul Democrat din Moldova şi care prin acţiunile lor încercau să împiedice discursul liber al echipei Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie cu cetăţenii, care scandau în semn de solidaritate „Jos mafia!”. Careva incidente violente nu au avut loc la Cantemir. Un caz similar a avut loc la 19 octombrie 2014 în oraşul Nisporeni.

Membrii echipei Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie şi-au expus părerea în faţa celor adunaţi despre concertele organizate de Partidul Democrat din Moldova, calificându-le drept cadouri electorale. Discursurile şi scandările echipei Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie şi a susţinătorilor lor aveau loc strict doar în pauzele pieselor interpretate pe scenă de către artiştii sosiţi din Chişinău. Însă, după ce a întunecat, a apărut un grup de tineri, în număr de peste 30 de persoane care au început să arunce cu pietre în direcţia grupului Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie. În rezultatul acestui atac violent au fost traumaţi cîţiva membri ai Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie, iar o lovitură de piatră a primit şi un colaborator de poliţie.

În baza cererii depuse de către Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie pe cazul dat este intentat un dosar penal. Astfel, consideră neîntemeiate afirmaţiile concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, cum că membrii Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie ar fi acei care au periclitat evenimentele electorale organizate de Partidul Democrat din Moldova, iar hotărîrea emisă de Comisia Electorală Centrală pe marginea contestaţiei depuse de Partidul Democrat din Moldova este bazată pe o interpretare eronată a Legii privind întrunirile nr.26 din 22 februarie 2008, în raport cu evenimentele descrise şi cu activitatea electorală a echipei mobile de agitaţie electorală a Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a făcut referire la art. 10 alin. (1) din Legea sus- menţionată, care prevede că persoana care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris printr-o declaraţie prealabilă administraţia publică locală cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii. Mai indică că Comisia Electorală Centrală nu a dat o apreciere importantă faptului că echipa de agitaţie electorală a Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie este una mobilă, care circulă prin localităţile ţării pentru a efectua întruniri spontane, această situaţie încadrîndu-se în prevederile art. 5 alin. (1) al aceleiaşi legi care stabileşte dreptul desfăşurării întrunirilor în orice loc deschis publicului în afara altor spaţii închise accesului liber.

Procedura de notificare prealabilă este valabilă doar pentru organizatorii care-şi planifică din timp întruniri şi manifestări, dar nu şi pentru acei care organizează întruniri spontane. Conform art. 12 alin. (1) al Legii privind întrunirile, sunt admise întrunirile spontane fără respectarea notificării în formă scrisă, iar art. 21 alin. (3) al acestei legi prevede că lipsa declaraţiei prealabile nu constituie temei pentru sistarea întrunirii. Mai menţionează că crearea echipelor mobile de agitaţie electorală care circulă prin localităţile ţării este garantată de art. 27 şi art. 40 din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, acţiunile echipei de agitaţie electorală a Partidului 2 Politic Mişcarea Populară Antimafie au fost efectuate în strictă conformitate cu cerinţele legii.

Fiind provocaţi prin acţiuni violente au dat dovadă de calm, responsabilitate şi răbdare în a nu răspunde atacatorilor reciproc cu violenţă. Prin urmare, solicită Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2815 din 24 octombrie 2014. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014 acţiunea Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie a fost admisă şi a fost anulată ca fiind ilegală hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2815 din 24 octombrie 2014 emisă pe rezultatele examinării contestaţiei nr. AP/9/14 din 21 octombrie 2014 depusă de reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Democrat din Moldova în Comisia Electorală Centrală.

La 30 octombrie 2014 şi la 04 noiembrie 2014, adică în termenul prevăzut de lege, Comisia Electorală Centrală a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Recurentul Comisia Electorală Centrală în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărîrea primei instanţe deoarece la emiterea hotărîrii instanţa a ignorat necesitatea atragerii în proces a reprezentantului Partidului Democrat din Moldova, fiind temei pentru casarea hotărîrii în condiţiile prevederilor art. 432 alin. (3) lit. d) din CPC, de asemenea a interpretat în mod eronat legea, acest lucru servind ca temei suplimentar pentru casare conform alin. (2) lit. c) din acelaşi articol.

Prin urmare, instanţa eronat interpretează prevederile art. 46 alin. (1) şi 47 alin. (1) din Codul electoral, - drepturi egale ale concurenţilor electorali la efectuarea agitaţiei electorale. În opinia instanţei, egalitatea acestor drepturi oferă dreptul la manifestaţii (întruniri) concomitente, -concluzia fiind contrară esenţei drepturilor oferite, or egalitatea prezumă folosirea dreptului de a efectua agitaţia electorală de către orice concurent fără careva impedimente, respectiv contramanifestaţia în acelaşi loc îngrădeşte dreptul celuilalt concurent electoral de a se bucura pe deplin de dreptul constituţional la întruniri, - fiind un exemplu clar al teoriei dreptului cînd drepturile unei persoane sunt limitate de drepturile altei persoane, fiind condiţionate de obligaţii.

Poziţia neadmiterii întrunirilor în acelaşi loc a întrunirilor, pentru a nu leza dreptul la manifestaţie este reflectată şi în legislaţia naţională, şi anume la art. 11 din Legea nr. 26 din 22 februarie 2008 privind întrunirile. Astfel, este clară voinţa legiuitorului de a garanta respectarea dreptului la întrunire, prin neadmiterea restrîngerii acestui drept de către terţi, or egalitatea dreptului presupune dreptul oricărei persoane de a-1 folosi pe deplin şi nicidecum de a-1 diviza. Menţionăm că poziţia legiuitorului se bazează şi pe practica/normele internaţionale, şi anume ediţiei anului 2007 a Ghidului privind principiile directoare de desfăşurare a întrunirilor paşnice al OSCE. Consideră că în principiu, acţiunile Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie (or.

Cantemir, Nisporeni, Călăraşi, Anenii Noi şi Cahul) nu reprezintă altceva decît o contramanifestaţie. În acest context este remarcabilă şi aplicabilitatea celor enunţate în practica judiciară internaţională, - Decizia din 17 octombrie 1985 a Curţii Europene a 3 Drepturilor Omului în cauza Platforma Arzte fur das Leben împotriva Austriei, unde în speţă Curtea a apreciat că participanţii la o manifestaţie trebuie să o poată desfăşura fără a se teme de violenţă fizică din partea adversarilor lor, celor care se opun ideilor lor, altminteri vor fi împiedicaţi de la exprimarea deschisă a propriilor opinii. Intr-o democraţie, dreptul la contramanifestaţie nu se poate extinde pînă la afectarea exercitării dreptului de a demonstra, manifesta.

Astfel, concluziile instanţei de fond privind egalitatea dreptului la manifestaţie în acelaşi loc şi oră a mai multor concurenţi electorali este una eronată, atît prin prisma normelor naţionale cît şi celor internaţionale. Suplimentar s-a atras atenţia instanţei că şi intimatul în acţiunea sa denaturează noţiunea de manifestaţie spontană, - spontaneitatea nu înseamnă loc spontan, ci o adunare pe neaşteptate a unor persoane într-un loc, avînd un scop comun care le uneşte. Astfel, este evident că echipa Mişcării Populare Antimafie, precum afirmă reclamantul, - mobilă, - nu este o adunare spontană a oamenilor, ci o celulă organizată a partidului dat, iar participarea la întrunirea organizată de Partidul Democrat din Moldova, fără notificarea administraţiei publice locale în condiţiile art.art.

10, 11 din Legea privind întrunirile, a încălcat dreptul Partidului Democrat din Moldova la efectuarea agitaţiei electorale, garantat de art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin.(l) din Codul electoral, fiind periclitată întrunirea în cauză. La 04 noiembrie 2014, Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîrii primei instanţe pe care o consideră legală. La 05 noiembrie 2014, Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie a depus demers cu privire la invitarea acestora în şedinţa de judecată în instanţa de recurs, motivînd prin depunerea de probe suplimentare. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa supra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs. În temeiul articolului 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Reieşind din prevederile legale enunţare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. De asemenea, se mai reţine că completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora la examinarea recursului în cazul în care consideră necesar, însă, în cazul dat, instanţa de recurs consideră că nu este necesară invitarea recurentului la examinarea recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau 4 parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Verificînd legalitatea hotărîrii recurate prin prisma argumentelor invocate de către recurent şi în raport cu probele administrate de instanţă şi normele de drept aplicabile în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea atacată este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din materialele dosarului rezultă că la 21 octombrie 2014, membrul reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, Lilian Deliu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie referitoare la acţiunile concurentului electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie, înregistrată sub nr.AP-9/14, iar la 23 octombrie a depus un supliment la contestaţie, depunînd şi probe, în care a invocat faptul că Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie, prin acţiunile sale ilegale şi agresive, a încercat să pericliteze evenimentele electorale organizate de Partidul Democrat din Moldova la 18 octombrie curent în oraşul Cantemir, la 19 octombrie în oraşul Nisporeni, la 21 octombrie în oraşul Călăraşi şi la 22 octombrie în oraşul Anenii Noi.

Contestatarul menţionează că Partidul Democrat din Moldova, în baza acordului autorităţilor publice locale respective, şi-a programat organizarea şi desfăşurarea întîlnirilor cu alegătorii în aceste oraşe, însă de fiecare dată la faţa locului veneau vreo 15 persoane conduse de dl Sergiu Mocanu şi dna Daniela Bodrug, membri ai Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie. Unele din aceste persoane vizibil, după comportamentul pe care îl aveau, erau în stare de ebrietate, încercînd să pătrundă în faţa scenei cu scopul de a împiedica desfăşurarea evenimentului şi provocînd alte persoane la acţiuni de violenţă. Contestatarul consideră că Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie, prin acţiunile sale, a încălcat grav prevederile art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin. (1), (2) din Codul electoral, art. 8 lit. c), art. 12 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) ale Legii nr. 26 din 22 februarie 2008 privind întrunirile.

În urma examinării contestaţiei, Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 18, art. 26, art. 46 alin. (1), art. 47 alin. (1), (2), art. 65-67, art. 69 alin (2) din Codul electoral şi în conformitate cu Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 a adoptat hotărîrea nr. 28 15 din 24 octombrie 2014, prin care a admis contestaţia nr.AP-9/14 din 21 octombrie 2014 din partea membrului reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, Lilian Deliu şi a avertizat concurentul electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie pentru încălcarea prevederilor art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (2) ale Codului electoral.

Totodată, a interzis desfăşurarea concomitentă a întîlnirilor cu alegătorii de către Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie. Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie a contestat legalitatea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.2815 din 24 octombrie 2014 cu privire la contestaţia nr. AP 9/14 din 21 octombrie 2014 a lui Lilian Deliu, reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Democrat din Moldova în Comisia Electorală Centrală în instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău.

5 Prima instanţă a dispus admiterea acţiunii, motivîndu-şi concluzia prin faptul că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2815 din 24 octombrie 2014 a fost emisă contrar prevederilor legii şi cu încălcarea competenţei, iar acţiunile concurentului electoral Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie nu constituie o încălcare a prevederilor art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (2) Codul electoral, dar reprezintă o realizare a drepturilor prevăzute de aceste norme. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile primei instanţe neîntemeiate şi ilegale, bazate pe interpretarea eronată a normelor de drept material şi aceasta constituie temei pentru casarea hotărîrii.

Conform art.46 alin.(1) din Codul electoral, concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget. Conform art.47 alin.(1) din Codul electoral, cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi normelor etice.

Astfel, Codul electoral admite agitaţia electorală în defavoarea unui concurent electoral, impunînd restricţii doar în ce priveşte respectarea ordinii publice şi normelor etice. De asemenea, conform art.47 alin. (2) din Codul electoral, exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Alte restricţii în ce priveşte agitaţia electorală nu sînt prevăzute de lege. Conform art.54 alin.(2) şi alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

Prevederi similare se conţin şi în pct.60 al „Raportului explicativ” din Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 52 Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), conform cărora limitarea acestor drepturi fundamentale trebuie să corespundă prevederilor 6 Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, în mod mai general, exigenţei conform căreia aceste limitări trebuie să aibă o bază legală şi corespund interesului general şi respectă principiul proporţionalităţii. De asemenea, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 26 din 22 februarie 2008 privind întrunirile stipulează că orice persoană care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii.

În cadrul examinării pricinii s-a mai stabilit că Comisia Electorală Centrală la examinarea contestaţie a analizat probele anexate la aceasta, prin care se atestă faptul că întîlnirile Partidului Democrat din Moldova cu alegătorii din oraşele Cantemir, Călăraşi şi Anenii Noi au fost coordonate în prealabil, fapt confirmat prin dispoziţiile nr. 283-A din 15 octombrie 2014, nr. 272 din 16 octombrie 2014 şi nr. 151 din 21 octombrie 2014, iar pentru întîlnirea din oraşul Nisporeni a fost prezentat cererea cu rezoluţia de coordonare prealabilă semnată de primarul oraşului Nisporeni. Însă, Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie nici la examinarea contestaţiei şi nici în cadrul examinării pricinii nu a prezentat probe despre existenţa vreunei coordonări prealabile cu autorităţile administraţiei publice locale respective despre organizarea unor întîlniri cu alegătorii în acelaşi loc, zi şi oră cu Partidul Democrat din Moldova.

Reieşind din situaţia de fapt expusă, instanţa de recurs consideră că instanţa de fond eronat a aplicat prevederile art. 46 alin. (1) şi 47 alin. (1) din Codul electoral care prevede drepturi egale ale concurenţilor electorali la efectuarea agitaţiei electorale. În opinia instanţei, egalitatea acestor drepturi oferă dreptul la manifestaţii (întruniri) concomitente, -concluzia fiind contrară esenţei drepturilor oferite, or egalitatea prezumă folosirea dreptului de a efectua agitaţia electorală de către orice concurent fără careva impedimente, respectiv contramanifestaţia în acelaşi loc îngrădeşte dreptul celuilalt concurent electoral de a se bucura pe deplin de dreptul constituţional la întruniri, - fiind un exemplu clar al teoriei dreptului cînd drepturile unei persoane sunt limitate de drepturile altei persoane, fiind condiţionate de obligaţii.

Poziţia neadmiterii în acelaşi loc a întrunirilor, pentru a nu leza dreptul la manifestaţie este reflectată şi în legislaţia naţională, şi anume la art. 11 din Legea nr. 26 din 22 februarie 2008 privind întrunirile, dacă mai mulţi solicitanţi au depus declaraţii prealabile cu privire la organizarea unor întruniri în acelaşi loc şi în acelaşi timp, organul abilitat al autorităţii administraţiei publice locale organizează o şedinţă, cu participarea tuturor solicitanţilor, pentru a găsi soluţia potrivită privind desfăşurarea tuturor întrunirilor simultane. Dacă, ţinînd cont de locul desfăşurării şi de numărul preconizat de participanţi la întrunire, participanţii la şedinţă ajung la concluzia că este posibilă desfăşurarea tuturor întrunirilor simultane, se vor da recomandări organizatorilor cu privire la repartizarea spaţiului din locul de organizare a întrunirilor, precum şi indicaţii organelor de poliţie privind menţinerea ordinii publice.

În cazul în care, în urma discuţiilor dintre organul abilitat şi organizatorii întrunirilor, se ajunge la concluzia că nu este posibilă desfăşurarea tuturor întrunirilor simultane declarate în locul solicitat şi cu numărul preconizat de 7 participanţi, organul în cauză propune organizatorilor modificarea orei, a locului sau a formei de desfăşurare a întrunirilor. Această propunere se face oral în cadrul şedinţei pentru organizatorii prezenţi şi se trimite în scris, în cel mult 24 de ore de la încheierea şedinţei, celor care nu au participat la ea. În cazul în care, în urma discuţiilor menţionate la alin.(3), nici unul dintre solicitanţi nu acceptă să modifice ora, locul sau forma de desfăşurare a întrunirii, prioritate la desfăşurarea întrunirii are organizatorul care a depus primul declaraţia prealabilă.

Astfel, este clară voinţa legiuitorului de a garanta respectarea dreptului la întrunire, prin neadmiterea restrîngerii acestui drept de către terţi, or egalitatea dreptului presupune dreptul oricărei persoane de a-1 folosi pe deplin şi nicidecum de a-1 diviza. Instanţa de recurs mai reţine poziţia legiuitorului, care se bazează şi pe practica şi normele internaţionale, şi anume conform ediţiei 2007 a Ghidului privind principiile directoare de desfăşurare a întrunirilor paşnice al OSCE în pct. 101 şi 106 se menţionează că după cum se precizează în mod clar în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în Platforma „Medicii pentru viaţă” împotriva Austriei (1988), „dreptul la contramanifestaţie nu poate să se extindă asupra acţiunilor care împiedică realizarea dreptului la manifestaţie”.

Prin urmare, din moment ce fiecare persoană sau grup de persoane are dreptul să-şi exprime punctul de vedere, fără amestecul altor persoane, contramanifestanţii nu trebuie să întrerupă acţiunile celor care nu împărtăşesc opiniile lor. Trebuie să se ia în considerare în mod special faptul că, în cazul întrunirii în semn de dezacord cu cealaltă întrunire, statul este obligat să nu admită întreruperea/zădărnicirea întrunirii principale. Totodată, se pune întrebarea: există dovezi că organizatorii contramanifestaţiei intenţionează să pericliteze desfăşurarea celeilalte întruniri, adică să încalce, de fapt, drepturile celorlalte persoane.

Dacă se răspunde afirmativ, în acest caz se aplică dispoziţiile articolului 5 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi ale articolului 17 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi astfel rezultă că astfel de întruniri/reuniuni în dezacord cu alte adunări sînt private de dreptul la protecţia prevăzută în ceea ce priveşte dreptul la întrunire paşnică”. Conform ediţiei a II-a (2010) a Ghidului privind principiile directoare de desfăşurare a întrunirilor paşnice al OSCE în pct. 4.4 stabileşte că contramanifestaţia este o formă a întrunirii simultane. Participanţii la contramanifestaţie doresc să-şi exprime dezacordul faţă de ideile exprimate în cadrul celeilalte întruniri.

Dreptul la contramanifestaţie nu poate fi utilizat împotriva dreptului celorlalte persoane de a-şi desfăşura întrunirea. Demonstranţii trebuie să respecte dreptul celorlalţi demonstranţi de a-şi desfăşura manifestaţia. Aici accentul principal se pune pe obligaţia/responsabilităţile autorităţilor statului de a asigura desfăşurarea şi protecţia fiecărei manifestaţii în cazul în care se organizează sau apare spontan o întrunire /adunare cu scopul de exprimare a dezacordului cu cealaltă întrunire. Autorităţile statului trebuie să atragă suficiente forţe în vederea asigurării ordinii publice, pentru a susţine, în măsura în care e posibil, desfăşurarea unor astfel de întruniri simultane, legate între ele, la o depărtare una de alta în limita vizibilităţii şi audibilităţii reciproce a manifestanţilor”.

8 În principiu Colegiul ajunge la concluzia că acţiunile Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie (or. Cantemir, Nisporeni, Călăraşi, Anenii Noi şi Cahul) nu reprezintă altceva decît o contramanifestaţie. În opinia instanţe de recurs este remarcabilă şi aplicabilitatea celor enunţate în practica judiciară internaţională, - decizia din 17 octombrie 1985 a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Platforma Arzte fur das Leben împotriva Austriei, unde în speţă Curtea a apreciat că participanţii la o manifestaţie trebuie să o poată desfăşura fără a se teme de violenţă fizică din partea adversarilor lor, celor care se opun ideilor lor, altminteri vor fi împiedicaţi de la exprimarea deschisă a propriilor opinii.

Într-o democraţie, dreptul la contramanifestaţie nu se poate extinde pînă la afectarea exercitării dreptului de a demonstra, manifesta.

Drept urmare celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în contextul celor menţionate, conchide încălcarea legislaţiei electorale de către Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie şi în conformitate cu art. 69 alin.(2) şi (3) din Codul electoral Comisia Electorală Centrală temeinic şi legal a aplicat sancţiune sub formă de avertisment prin hotărîrea contestată nr. 2815 din 24 octombrie 2014. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ de respins ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală. Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea Partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Oleg Sternioală Petru Moraru Ion Corolevschi 9