3ra-1285/14 — Anularea actului administrativ

prima instanţă : R. Ţurcanu dosarul 3ra-1285/14 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „CBIT.MD” Societate cu Răspundere Limitată către Biroul Vamal Chişinău privind anularea actului administrativ cu restituirea plăţilor vamale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 19 martie 2014, c o n s t a t ă: La 18 ianuarie 2014, Î.M „CBIT.MD” S.R.L a depus cerere de chemare în judecată către Biroul Vamal Chişinău privind anularea actului administrativ cu restituirea plăţilor vamale. În motivarea acţiunii reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L a indicat că după realizarea importurilor în baza declaraţiilor vamale nr. 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 24646 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 24725 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 25061 din 18 noiembrie 2013, din contul său au fost încasate plăţi vamale suplimentare în sumă de 1 382 422, 64 lei, despre care s-a aflat în urma efectuării reviziei contabile la Î.M „CBIT.MD” S.R.L.

Menţionează reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L că a respectat la momentul importului procedura stabilită de determinare şi declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse conform pct. 2 art. 7 al Legii cu privire la tariful vamal, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă anunţată şi datelor suplimentare referitoare la ea, pentru confirmare au fost prezentate documentele de bază, ce nu au fost contestate de către părţi.

Reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L invocă că aplicînd prevederile pct. 2 art. 7 al Legii cu privire la tariful vamal şi pct. 13 al Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, acţiunile pîrîtului Biroul Vamal Chişinău sunt ilegale, deoarece organul vamal nu a solicitat de la Î.M „CBIT.MD” S.R.L prezentarea cărorva acte suplimentare în conformitate cu dispoziţiile normelor indicate, acceptînd actele prezentate de reclamantă şi nu şi-a rezervat cerinţa obligatorie de confirmare, fapt confirmat prin ignorarea cererii din 19 noiembrie 2013. Reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L menţionează că a prezentat organului vamal informaţii cu privire la valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, importate anterior, lista preţurilor producătorului, de care nu dispune organul vamal(documente comerciale, vamale şi de plată, facturi, scrisori de trăsură, etc., referitoare la tranzacţii cu mărfuri identice sau similare).

Mai indică că la acumularea informaţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, organul vamal trebuia să prezinte informaţii pe care nu le are declarantul, inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern, precum şi date privind mărfurile identice sau similare, a căror perfectare notarială au efectuat-o anterior. Reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L afirmă că autoritatea vamală nu a prezentat acesteia informaţiile de care dispune despre preţurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei anumite tranzacţii, ce ar confirma valoarea mărfii importate. Invocă reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L că acţiunile pîrîtului Biroul Vamal Chişinău nu au fost transparente şi clare, referitor la imposibilitatea aplicării metodelor specificate la art. 11-16 al Legii cu privire la tariful vamal şi de ce valoarea în vamă a mărfii s-a determinat fără prezentarea actelor constatatoare, precum şi s-a decis majorarea plăţilor vamale.

Reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L a indicat că nu a cunoscut despre existenţa actelor constatatoare, nu a semnat astfel de acte şi nu a ştiut despre încasările efectuate de pîrîtul Biroul Vamal Chişinău, de pe contul curent al declarantului.

Prin cererea de modificare a cerinţelor din 19 martie 2014, reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L a solicitat admiterea acţiunii, repunerea în termenul de prescripţie la contestarea actelor administrative emise referitor la declaraţiile vamale cu numerele 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 24646 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 24725 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 25061 din 18 noiembrie 2013, emise de către Biroul Vamal Chişinău privind calculul, recalculul drepturilor de import faţă de Î.M „CBIT.MD” S.R.L asupra declaraţiilor vamale menţionate, perceperea din contul Biroului Vamal Chişinău în beneficiul reclamantului Î.M „CBIT.MD” S.R.L a sumelor încasate neîntemeiat din contul acesteia, în baza actelor de inspecţie contestate, în mărime de 1 282 422, 64 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 19 martie 2014, a fost admisă cererea de chemare în judecată a reclamantului Î.M „CBIT.MD” S.R.L către pîrîtul Biroul Vamal Chişinău privind anularea actului administrativ, cu restituirea plăţilor vamale, a fost repus reclamantul Î.M „CBIT.MD” S.R.L în termenul de prescripţie la contestarea actelor cu caracter administrativ asupra declaraţiile vamale cu numerele 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013, au fost anulate ca fiind ilegale şi fără efecte juridice actele administrative şi anume actele de inspecţie: 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 24646 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 24725 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 25061 din 18 noiembrie 2013 emise de către Biroul Vamal Chişinău privind calculul(re- calculul) drepturilor de import faţă de Î.M „CBIT.MD” S.R.L asupra declaraţiilor vamale cu nr. 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 24646 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 24725 din 14 noiembrie 2013;

3019 I 25061 din 18 noiembrie 2013 şi s-a încasat de la pîrîtul Biroul Vamal Chişinău în beneficiul reclamantului Î.M „CBIT.MD” S.R.L suma încasată neîntemeiat în mărime de 1 382 422, 64 lei, în baza actelor de inspecţie contestate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2014, a fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 19 martie 2014. La 17 iulie 2014, Biroul Vamal Chişinău a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 19 martie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care în partea ce ţine de anularea actelor de inspecţie cu nr. nr. 3019 I 21747 din 21 octombrie 2013; 3019 I 23380 din 01 noiembrie 2013; 3019 I 23538 din 04 noiembrie 2013; 3019 I 23546 din 04 noiembrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de Î.M „CBIT.MD” S.R.L către Biroul Vamal Chişinău să fie respinsă ca neîntemeiată şi/sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie, iar în partea ce ţine de anularea actelor de inspecţie cu nr. nr. 3019 I 24646 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 24725 din 14 noiembrie 2013; 3019 I 25061 din 18 noiembrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de Î.M „CBIT.MD” S.R.L către Biroul Vamal Chişinău să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul Biroul Vamal Chişinău a indicat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 19 martie 2014 sunt ilegale, neîntemeiate şi pasibile de a fi casate deoarece au fost emise cu interpretarea eronată a legii. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari