2rac-527/14 — Recunoaşterea ilegală a refuzului de încasare a numerarului, obligarea executării contractului şi încasarea în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul liniei de creditare

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr. 2rac-527/14 instanţa de apel: M.Anton, E.Cobzac, I.Secrieru ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată ,,GENDG”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” împotriva Băncii Comerciale ,,Banca Socială” societate pe acţiuni privind recunoaşterea ilegală a refuzului de încasare a numerarului, obligarea executării contractului şi încasarea în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul liniei de creditare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 prin care s-a admis apelul declarat de Banca Comercială ,,Banca Socială” societate pe acţiuni, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 august 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 29 iunie 2012 SRL ,,GENDG” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale ,,Banca Socială” societate pe acţiuni privind recunoaşterea ilegală a refuzului de încasare a numerarului, obligarea executării contractului şi încasarea în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul liniei de creditare. În motivarea acţiunii s-a indicat că la 15.06.2012, SRL „GENDG” s-a adresat la BC „Banca Socială” SA cu cerere de depunere în numerar în valută străină a sumei de 55000.00 dolari SUA, în temeiul art. 26 alin.(1) lit.p) al Legii nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, cu prezentarea originalului contractului liniei de creditare nr.289 din 18.05.2012 şi dispoziţiei de încasare nr.5 din 07.06.2012, însă cererea a fost respinsă.

La 15.06.2012 a formulat dezacordul vizavi de refuzul băncii, solicitînd explicarea temeiului refuzului pentru conformarea cerinţelor băncii cu creditorii. 1 Prin răspunsul din 19.06.2012, banca a dat explicaţii pe marginea art.26 al Legii nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară şi anume că norma în cauză nu prevede dreptul persoanelor juridice rezidente de a primi de la persoane juridice nerezidente numerar în valută străină sub formă de împrumuturi/credite, concluzionînd că intrările pe contul curent valutar al persoane juridice rezidente sub formă de împrumuturi/credite este posibil strict prin virament.

Consideră reclamantul că cazul explicat de bancă nu se atribuie în situaţia dată, deoarece prin cererea din 15.06.2012 a solicitat încasarea numerarului de la persoană fizică nerezidentă în cadrul împrumutului extern, cu indicarea actului normativ în temeiul căruia se solicită încasarea numerarului şi anume art. 26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. Menţionează că la 18.05.2012, între compania nerezidentă „Macros Solutions Ltd” (în calitate de creditor) şi compania rezidentă SRL „GENDG” (în calitate de debitor) a fost încheiat contactul liniei de creditare nr.289 şi semnat Acordul adiţional (anexa nr.2 la contact). În temeiul Acordului adiţional, parte integrantă al contractului de împrumut, nerezidentul Zhucov Constantin a fost acceptat ca cocreditor în contractul de împrumut.

Astfel, cu respectarea punctului pct.121 (lit.b) din Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare, aprobat prin hotărîrea BNM nr.8 din 28.01.2010 a avut loc încasarea mijloacelor băneşti de la nerezidentul Zhucov Constantin în casa persoanei juridice SRL,,GENDG” pentru a fi depuse în contul persoanei juridice respective deschis la banca licenţiată BC,,Banca Socială”SA. Indică că suma de 55 000 dolari SUA, constituie prima tranşă din suma împrumutului oferit de Zhucov Constantin ca persoană fizică nerezidentă, ceea ce se încadrează în prevederile art.26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. Inclusiv, Zhucov Constantin a fost indicat în cererea din 15.06.2012 depunere a numerarului în valută străină ca,,încasat de la Zhucov Constantin”.

Afirmă că superficialitatea examinării de către bancă a cererii ce a dus la formularea concluziei greşite, stopează realizarea contractului de împrumut şi al contractului de grant ce urmează a fi obţinut, în cazul dat banca depăşindu-şi atribuţiile de agent al controlului valutar, refuzînd să încaseze suma în numerar în cont curent în baza unui împrumut extern acordat de o persoană fizică nerezidentă. Menţionează că, între părţi este încheiat Contractul de cont curent bancar nr.1945 din 18.04.2012, dispoziţiile căruia au fost ignorate de pîrît (pct.2.1.2.).

Suplimentar menţionează reclamantul că prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele 2 clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate. Banca este ţinută să efectueze operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui.

Banca nu poate să efectueze operaţiuni în contul clientului fără ordinul lui decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. În cazul efectuării unor operaţiuni în contul clientului, banca este obligată să urmeze indicaţiile titularului de cont în limitele scopului urmărit prin contract (Capitolul XXIV Secţiunea a 2-a, art.art.1228 - 1230 Cod civil). Reclamantul interpretează acţiunile băncii ca impedimente pentru libera voinţă a debitorului să aleagă un creditor cu condiţii şi rată a dobînzii mai avantajoase oferite de nerezidenţi în domeniul creditării, fiind puse impedimente reale pentru realizarea bunei desfăşurări al contractului de credit de realizarea căruia depinde şi soarta contractului de grant ce urmează a fi obţinut de către SRL,,GENDG”.

Solicită reclamantul, recunoaşterea ilegală a refuzului BC„Banca Socială”SA din 15.06.2012 de încasare a numerarului în temeiul art.26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară; obligarea BC„Banca Socială” SA să execute obligaţiile prevăzute de contractul de cont curent bancar nr. 1945 din 18.04.2012 şi obligarea BC„Banca Socială” SA să încaseze în numerar mijloace băneşti ca tranşe pe contractul liniei de creditare nr.289 din 18.05.12 în temeiul art.26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 august 2013 acţiunea a fost admisă. S-a recunoscut ilegal refuzul BC,,Banca Socială” SA din 15.06.2012 de încasare a numerarului în temeiul art. 26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară.

S-a obligat BC,,Banca Socială” SA să execute obligaţiunile contractului de cont curent bancar nr. 1945 din 18.04.2012. S-a obligat BC„Banca Socială” SA să încaseze în numerar mijloace băneşti ca tranşe pe contractul liniei de creditare nr.289 din 18.05.12 în temeiul art.26 alin.(1) lit.p) din Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, BC,,Banca Socială” SA a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 s-a admis apelul declarat de BC ,,Banca Socială” SA, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 august 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată.

La 18 august 2014 SRL ,,GENDG” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi 3 procedural, concluziile expuse în decizie fiind în contradicţie cu cricumstanţele pricinii. Susţine că instanţa de apel nu i-a comunicat data şi ora examinării cererii de apel, fiind astfel încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale prin îngrădirea accesului la justiţie. De asemenea, susţine că instanţa de apel greşit a apreciat cererile de intervenire în proces a companiei ,,Macros Solutions Ltd” şi Zhukov Constantin ca neîntemeiate, dat fiind că procesul judiciar afectează grav drepturile şi interesele persoanelor vizate.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,GENDG” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5