2rac-516/14 — Încasarea datoriei

Prima instanță: Judecătoria Cantemir Dosarul nr. 2rac-516/14 Judecător: Ş. Starciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: Gh. Eni, V. Movilă, N. Bondarenco DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir, în pricina civila la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir împotriva ÎI „Lupașcu Vasile” cu privire la încasarea datoriilor față de Bugetul Public Naţional, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 mai 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 18 februarie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă, c o n s t a t ă : La 14 august 2013, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Cantemir s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către ÎI „Lupaşcu Vasile” cu privire la încasarea datoriilor faţă de Bugetul Public Naţional în mărime de 39 577,38 lei.

In motivarea acţiunii Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Cantemir a indicat că la 21.12.2006 în urma controlului documentar la fata locului privind respectarea prevederilor titlului I, II, III, IV, VI a Codului Fiscal al R.M, precum şi altor acte normative ale legislaţiei fiscale privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi virării la buget a impozitelor şi altor plăți obligatorii de către ÎI „Lupașcu Vasile” a fost întocmit actul cu nr. 5- 623413, depistând-se un șir de încălcări a legislaţiei fiscale. În baza acestui act a fost emisă de către IFS pe r-nul Cantemir decizia nr. 3 din 16 ianuarie 2007, care i-a fost adusă la cunoştinţă conducătorului Î.I „Lupaşcu Vasile” şi nu a fost contestată dar nici executată.

Menţionează reclamantul că pînă în prezent de către ÎI „Lupaşcu Vasile” nu au fost stinse în totalmente următoarele datorii față de bugetul de stat conform deciziei nr. 3 din 16 ianuarie 2007. La art. 115/51-tax; pentru apă diminuată-15 lei, sancțiunea fiind 7,6 lei, penalitatea-5,5 lei. La art. 111/01 - diminuarea impozitului pe venit din salariu -784 lei, sancţiune - 1368 lei, penalitatea-555 lei. La art. 111/20 - impozitul de venit la sursa de plată, sancţiunea-210 lei, penalitatea-16 lei. La art. 115/01-diminuarea TVA 2100 lei, sancţiunea-924 lei, penalitatea-831 lei. La art. 122/28-diminuarcea taxei pentru amenajarea teritoriului-72 lei, sancţiunea-107 lei, penalitatea-331 lei. La art. 112/01- diminuarea cotelor de asigurări sociale-5021 lei, sancțiunea - 10587 lei, penalitatea-5131 lei.

Suma totală fiind 27 767,10 lei. Mai indică IFS al r-nul Cantemir că pe perioada activității ÎI „Lupaşcu Vasile” a stins unele datorii, însă a admis restanțe față de Bugetul Public Naţional, la situația din 24.06.2013, datoria fiind în sumă de 39 577,38 lei dintre care taxa pe valoarea adăugată art. 115/1-1200 lei; impozitul pe venit din plățile salariale art. 111/01-768,50 lei; amenzi a serviciului fiscal art. 123/7-10412,10 lei; penalităţi-6457,78 lei, penalități pentru neachitarea contribuției de asigurare socială, art. 112-5131 lei; contribuțiile la asigurări sociale, art. 112/01-5021 lei; precum şi amenzi ale serviciului fiscal la contribuțiile sociale-10587,00 lei.

Ulterior de către IFS Cantemir a fost emisă Hotărîrea cu privire 1a executarea silită a obligaţiei fiscale a contribuabilului cu seria AH nr. 0067308 din 27.05.2008, însă hotărîrea nu a putut fi executată deoarece ÎI „Lupașcu Vasile” a pus impedimente în urma cărora s-a emis actul de control faptic cu nr. 00001 din 14 martie 2011 de neexecutare a obligaţiilor fiscale, acesta fiind sancționat. Menţionează că IFS Cantemir a solicitat să fie eliberată ordonanța judecătorească la data de 14 aprilie 2011, aceasta, ulterior fiind eliberată, a fost contestată de către pârât. Prin încheierea din 16 mai 2011 emisă de judecătorul judecătoriei Cantemir, ordonanța a fost anulată. Mai indică reclamantul, că pîrîtul ÎI „Lupaşcu Vasile” a fost citat, invitat verbal, telefonic să se prezinte la IFS Cantemir, pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă prin achitarea restanței sau eșalonarea plăților, dar pîrîtul nu a întreprins nimic pînă în prezent.

Astfel solicită reclamantul IFS Cantemir încasarea de la ÎI „Lupaşcu Vasile” în beneficiul Statului (Bugetului Public Naţional) suma în mărime de 39 577,38 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 18 februarie 2014 acţiunea a fost respinsă ca tardivă, cu omiterea termenului de prescripţie pentru adresare în instanţa de judecată. S-a încasat din contul Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir în beneficiul ÎI „Lupaşcu Vasile” or. Cantemir 5000 lei, compensarea cheltuielilor judiciare suportate cu titlu de asistenţă juridică. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 06 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cantemir din 18 februarie 2014. S-a încasat de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir în beneficiul ÎI „Lupaşcu Vasile” cheltuielile de judecată suportate în cadrul examinării apelului în sumă de 1 000 lei.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 21 august 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de trimitere a pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului a indicat că actele judecătorești contestate sunt ilegale, fiind bazate pe aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural și aprecierea arbitrară a probelor. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părților la 05 iunie 2014 (f.d.

104), cât şi faptul că la materialele dosarului nu este dovada recepționării acesteia de către părți, recursul se consideră declarat în termen. La 15 septembrie 2014, ÎI „Lupaşcu Vasile” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 octombrie 2014, recursul a fost declarat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenţa părţilor.

Examinînd argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, „instanţa, după ce judecă recursul, să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs”.

Colegiul reține că decizia Curții de Apel Cahul din 06 mai 2014 este ilegală, fiind adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, argumentele recurentului fiind întemeiate, din considerentele ce urmează: Conform art. 117 alin. (1) și (2) CPC al RM „Probe în pricini civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile şi obiecțiile pârților, precum şi altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților şi ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio- video, din concluziile experților.” Conform art. 130 alin. (1), (2) și (3) CPC al RM „Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficiența pentru soluționarea pricinii.” Colegiul menționează că concluzia instanțelor inferioare privind respingerea acţiunii ca fiind tardivă, cu omiterea termenului de prescripție pentru adresare în instanţa de judecată, este neîntemeiată, din considerentele ce urmează: Astfel, conform actului de control nr. 5-623413 din 21.12.2006 a Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Cantemir s-a determinat existența unei obligații fiscale din septembrie 2002 a Î.I „Lupașcu Vasile” (f.d.3-7). Prin decizia nr. 3 din 16.01.2007 Inspectoratul fiscal de Stat al raionului Cantemir i-a aplicat ÎI „Lupașcu Vasile” sancțiuni fiscale (f.d.8-13).

La 14 aprilie 2011, Judecătoria Cantemir, la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Cantemir, a eliberat ordonanță judecătorească privind încasarea sumelor de bani de la ÎI „Lupaşcu Vasile” în beneficiul statului, însă prin încheierea din 16 mai 2011, respectiva ordonanță a fost anulată (f.d. 44). Conform art. 73 al Codului Fiscal RM „Dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului.

Stingerea obligaţiei fiscale în urma survenirii termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local.” Conform art. 265 alin. 1 al Codului Fiscal RM „Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art.264, ea poate fi stinsă prin executare silită de către organul fiscal în conformitate cu prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile organului fiscal sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.” Conform art. 272 alin. (1) Cod Civil, „termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

Dreptul la acţiune se naște la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului”. În acest context legal, Colegiul reține că instanța de apel eronat a constatat că Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir a depășit termenul de prescripție de 6 ani prevăzut de art. 265 Codul fiscal, motivând că apelantul a înaintat acțiunea în judecată privind încasarea sumei de 39 577,38 lei, la data de 14 august 2013, iar pentru a respecta termenul de prescripție de 6 ani urma să înainteze acțiunea până la data de 18 martie 2013, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 277 alin. (1) Cod Civil, „cursul prescripţiei extinctive se întrerupe în cazul intentării unei acțiuni în modul stabilit”.

Încheierea Judecătoriei Cantemir din 16 mai 2011, prin care a fost anulată ordonanța judecătorească din 14 aprilie 2011 a aceleiași instanțe, ordonanță emisă la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Cantemir privind încasarea sumelor de bani de la ÎI „Lupaşcu Vasile” în beneficiul statului, atestă că Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Cantemir a sesizat instanța judecătorească cu o cerere în vederea încasării plăților restante. Având în vedere că procedura în ordonanță reprezintă o procedură simplificată a examinării cauzei, Colegiul constată că curgerea termenului de prescripție s-a întrerupt la data sesizării instanței judecătorești cu cererea privind eliberarea ordonanței judecătorești.

Colegiul menționează că efectul principal al întreruperii termenului de prescripție, reprezintă începerea curgerii unui nou termen de prescripție. Prin urmare, depunerea de către Inspectoratul Fiscal de Stat al raionului Cantemir a cererii de chemare în judecată la data de 14 august 2013, a avut loc în interiorul termenului de prescripție. Astfel, Colegiul constată că instanța de apel aplicând eronat prevederile 277 Cod Civil, ilegal a respins acțiunea intentată de către Inspectoratul Fiscal de Stat al raionului Cantemir, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, „instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă”.

Conform art. 373 alin. (4) CPC, „instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei”. Studiind decizia Curții de Apel Cahul din 06 mai 2014, Colegiul constată că instanța de apel, nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci prin aplicarea eronată a art. 277 Cod Civil a respins acțiunea intentată de Inspectoratul Fiscal de Stat al raionului Cantemir, or în virtutea caracterului devolutiv al apelului instanța de apel era obligată să se expună pe marginea tuturor pretențiilor. Avînd în vedere cele expuse mai sus, decizia Curţii de Apel Cahul din 06 mai 2014 este ilegală, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, considerent din care urmează a fi casată, iar cauza restituită spre rejudecare în instanța de apel, or eroarea menționată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Cantemir. Se casează decizia Curţii de Apel Cahul din 06 mai 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în instanţa de judecată depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir împotriva ÎI „Lupașcu Vasile” cu privire la încasarea datoriilor față de Bugetul Public Naţional, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă